1,416 matches
-
Întâlnească sau preferă să faci aranjamentele necesare să‑i aduci acolo ca să se vadă cu ea acum, OK? Nu se poate să vorbești serios. Bineînțeles că vorbesc serios. Miranda a angajat‑o pe Cara când era la Marbella, anul trecut. Bona dinainte tocmai demisionase și ea m‑a pus să le trimit pe cele trei finaliste acolo ca să poată găsi imediat pe cineva. Întreab‑o, OK? Sigur, am murmurat. Și mulțumesc. Numai faptul că vorbisem despre masajele acelea și Îmi trezise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Dat fiind că mă urmărești pretutindeni, trebuie să presupun că vrei să te culci cu mine. M‑am Îmbujorat și, ca o adevărată doamnă, am pufnit sonor. — Mda, cam așa ceva. De fapt, nu am venit În calitate de oaspete, sunt doar o bonă foarte bine Îmbrăcată. Miranda mi‑a cerut să vin și nu mi‑a spus decât În ultima clipă că trebuie să am grijă În seara asta de progenitura râzgâiată a gazdelor. Așa că, scuză‑mă, dar cred că trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
râzgâiată a gazdelor. Așa că, scuză‑mă, dar cred că trebuie să mă duc să văd dacă are destul lapte și creioane colorate. — O, se simte foarte bine și sunt sigur că nu are nevoie decât de Încă un sărut de la bona lui. Și mi‑a prins fața În mâini și m‑a sărutat din nou. Am deschis gura să protestez, să Îl Întreb ce naiba se petrece aici, dar el a interpretat gestul drept entuziasm și și‑a strecurat limba În gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Hmm. Bună Întrebare. Nu reușeam În ruptul capului să Înțeleg cum anume pașaportul fiicelor ei În vârstă de zece ani expirase din vina mea, ținând cont că ele aveau, cel puțin teoretic vorbind, doi părinți, un tată vitreg și o bonă non‑stop, care ar fi trebuit cu toții să se ocupe de treburile astea, dar Înțelegeam și că asta nu avea nici o importanță. Dacă ea credea că era vina mea, a mea era. Înțelegeam că ea nu avea să priceapă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cum Își duce și aduce de la școală copiii cu mașina. Dădaca ei mi-a spus că ea nici nu știa unde e școala copiilor ei. Cunosc o femeie care a aflat că băiețelul ei a făcut primii pași de la o bonă, la telefon. Și cunosc o femeie care a aflat că a părăsit-o bărbatul dintr-un bilet pe care i l-a citit dădaca. Stau multă vreme Întinsă În pat, poate ore, așteptând să simt ceva. Și În sfârșit vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
nu au mai fost folosite în mod liber de Biserică, ci au devenit supuse puterii temporare? Ceea ce trebuia să se întîmple: puterea temporară și-a însușit forța, căci alt lucru nu avea și nu cunoștea, și atunci a crezu in bona fede că îi acordă un beneficiu deosebit Clerului, et qui potestatem habent super eos, benefici vocantur. 139. Cu siguranță era drept, și nu împotriva spiritului Evangheliei sau al Bisericii, ca proprietățile deja achiziționate prin această virtute a donațiilor spontane să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aceasta a adus mai mult rău decît bine Bisericii, în rînduiala temporară; căci în mare parte acesta a fost motivul pentru care s-a inventat acel teribil termen: mîini moarte, ca în principiul exprimat de Barbosa: Regnorum utilitas postulat ut bona stabilia sint in commercio hominum non privilegiatorum ET EXEMPOTORUM . Lib. II, de Pensionibus, vol. XXVI, n. 19. Un tratament egal ar fi fost "ca Statul să renunțe la regalia în ceea ce privește toate acele bunuri care nu sînt adevărate feude originare, iar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
el a avut grijă să facă o lege în favoarea naufragiaților, ordonînd: "Pe orice mal ar trage, să li se respecte nefericirea și atît persoana cît și lucrurile naufragiaților să nu fie atinse de nimeni": ut quicumque naufragum quemlibet et illius bona invenerit, secure tam eum quam omnia sua dimittat (Concilul IV Rom. Sub Gregor VII). Aceasta este una dintre acele legi umanitare care au fost incluse în dreptul public comun al Europei. 231 Ar fi prea mult de povestit cît a suferit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care au acceptat întotdeauna regimuri nedemocratice, Consiliul Europei nu a admis regimurile nedemocratice din fostul bloc comunist sau Spania pe timpul lui Franco. Începînd cu 1990, Consiliul Europei s-a extins și către alte țări, dar în mod selectiv, recunoscînd o bona fide democratică în cazul regimurilor post-comuniste. Pînă în 1995, a admis nouă membri din Europa Centrală și de Est, începînd cu Ungaria. Sub presiuni politice, a admis în 1996 Croația și Rusia. Un număr de state ale fostei Uniuni Sovietice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
plac. Dar astăzi nația, care nu numește nici funcționari, nici miniștri, și care nu-i în stare a-i controla și a-i trage la răspundere direct, își alege mandatarii pe cari-i însărcinează cu această afacere importantă sub presupunerea bona fide cumcă acești mandatari formează într-adevăr un corp deosebit de puterea executivă, nu însă o companie de controlori cumpărați de cătră cei controlabili și înțelegîndu-se cu ei pe sub mână, pentru a face treburi împreună. Afară de asta mai e și un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
schimbându-și poziția doar în rarele momente când nu rămânea nimeni acasă și timpul trecea altfel, moale și vătuit. Revista își făcea apariția miraculos, aruncată pe geam de poștaș. Pândeam fereastra cu orele. Așteptarea se prelungea uneori până intra Jeni (bona mea ciocolatie și pufoasă) ori se întorceau ai mei de la serviciu. Bărbatul cu tolba din piele maro căpăta proporții impresionante, mâinile lui gigantice se profilau în fâșia de soare, înainte de-a trage plasa pentru țânțari și-a împinge Pif-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe-un hoț. Când Maria lipsea, fugeam la Mihnea sau bântuiam jumătate de zi prin anticariate și librării, până trecea prăpădul. Altfel, ideea îți aprindea un beculeț, din exterior suna interesant, exploatator, plăcut. Păstrasem de la bunici obiceiul boieresc, chemam periodic bona, slujitoarea, valetul - oricum i-ai fi zis - care să se-ocupe de treburile casnice. Ce-i drept, doamna Ioana nu mai îmbrăca boneta și șorțul alb, și nici nu tropotea din pantofii ăia cu cataramă, butucănoși ca un vapor, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prosperi din prima, într-o relație foarte specială cu tradițiile ebraice, dar beneficiari ai Visului American. Părinții lui Arthur aveau un apartament confortabil cu 11 camere lângă Central Park, o reședință de vară în Long Island, șofer la scară și bonă poloneză, dar criza economică a retransformat realitatea în vis, și i-a silit să se mute într-o locuință mai modestă. Evoluția identitară a lui Arthur Miller poate fi văzută ca un complex de identificări și respingeri, în care originea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nostalgia rămasă în urma pierderii timpurii a tatălui, stăpânul grădinii edenice a serelor. Volumul de debut, Open House (casă deschisă), anunță o poezie a sincerității, autentică, necontrolată, neîmpodobită, a cărei goliciune este principalul său punct forte (I'm naked to the bone, / With nakedness my shield). Metafora goliciunii, expresie a sincerității absolute, va fi preluată și dramatizată în continuare de poeții confesionali. Prima culegere majoră de poezie, The Lost Son and Other Poems (fiul pierdut și alte poeme), 1948, tratează în formă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tema e previzibilă încă din titlu, concluzia neașteptată - „în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat” - arată încă o dată disponibilitățile imaginative ale autorului, comparabile doar cu acelea din studiul călinescian Domina bona, „model” în care V. pare să se „oglindească” adesea. SCRIERI: Spectacol interior, Cluj-Napoca, 1977; Radu Stanca. Poezie și teatru, București, 1978; Modelul și oglinda, București, 1982; Adolfo Bioy Casares, Madrid, 1990; Ibsen și „teatrul invizibil”, București, 1995; Cioran naiv și
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
dovada că posedă chiar cunoștințe dobândite anterior În acest domeniu: Ioan Rațiu XE "Rațiu" pomenește de „riso” și „polenta”, iar Simion Balint XE "Balint" le dorește studenților padovani „o cină În care să beți câte un pocul de vin de bono grano lacrima Christi”. Mulți dintre acești corespondenți folosesc cuvinte și expresii italiene, demonstrând o bună familiarizare cu civilizația, cultura sau chiar limba italiană. Altă problemă preocupantă, din aceeași sferă de mărunte aspecte care Întregesc o imagine plurivalentă, ține de climatul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bocșan, Nicolae, „Imaginea Europei În cultura iluministă a românilor bănățeni”, În Banatica, 12, nr. 2., 1993. Bocșan, Nicolae, „Revoluție și revoluționar la românii din Transilvania În 1848 (martie-august)”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, 1990, fasc. 1. Bocșan, Nicolae; Duma, Mihai; Bona, Petru, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Maior, Liviu; Răduțiu, Aurel; Teodor, Pompiliu (coord.), D. Prodan. Puterea modelului, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1995. Bocșan, Nicolae; Edroiu, Nicolae; Răduțiu, Aurel (coord.), Cultură și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și culturale, Editura Polirom, Iași, 1995, pp. 157-190. Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, Editura Albatros, București, 1981, mai ales pp. 20-53. Adrian Marino, op. cit., pp. 215-223. Nicolae Bocșan, op. cit. (vezi nota 232); Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, pp. 14-18. Idem, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Vezi Dimitrie Popovici XE "Popovici" , La littérature roumaine à l’Époque des Lumières, 1945; Lucian Blaga XE "Blaga" , Gândirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
consider cea mai inteligentă și mai bine scrisă carte de istorie apărută, În ultima vreme În limba română: Bizanț contra Bizanț. Explorări În cultura politică românească, Editura Nemira, București, 2001, p. 125 (ce-i drept, ar mai fi și De bono coniugali..., chiar dacă, prin acest calambur encomiastic, am depășit măsura bunului-simț). La fel, În Daniel Barbu XE "Barbu" , Scrisoare pe nisip. Timpul și privirea În civilizația românească a secolului al XVIII-lea, Editura Antet, București, 1996, p. 35. Daniel Barbu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Roumaine d’Histoire, XV, 1976, nr. 3, pp. 509-531; Maria Muțiu, „La participation des régiments des gardes-frontières roumains de Transylvanie et de Banat aux campagnes contre Napoleon XE "Napoleon" ”, Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2, pp. 291-304; Petru Bona, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței”, pp. 129-228. O excelentă analiză a acestui subiect, pe baza circularelor bisericești bănățene, la Nicolae
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
509-531; Maria Muțiu, „La participation des régiments des gardes-frontières roumains de Transylvanie et de Banat aux campagnes contre Napoleon XE "Napoleon" ”, Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2, pp. 291-304; Petru Bona, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței”, pp. 129-228. O excelentă analiză a acestui subiect, pe baza circularelor bisericești bănățene, la Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., cap. „Imaginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, cap. „Participarea grănicerilor bănățeni la campaniile Împotriva Franței”, pp. 129-228. O excelentă analiză a acestui subiect, pe baza circularelor bisericești bănățene, la Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., cap. „Imaginea Franței și a francezilor În Banat”, pp. 29-45; de asemenea, Ladislau Gyémánt XE "Gyémánt" , „Ecouri ale Revoluției Franceze În Transilvania”, Crisia, XVIII, 1988, pp. 173-183; „Ideology and Propaganda: Echoes of the French Revolution with the Romanians from
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fără de emisari” (citat reprodus de Jancsó XE "Jancsó" Elemér, Studii literare, Editura Kriterion, București, 1983, p. 261). Vezi nota 1049. O bună analiză a atitudinilor, transpuse mai ales la nivelul Însemnărilor pe cărți, În volumul Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., pp. 88-102. Mircea Popa XE "Popa" , L’image de Napoleon XE "Napoleon" en Transylvanie à l’époque des Lumières, În volumul Romul Munteanu (coord.), La culture roumaine à l’époque des Lumières, II, Editura Univers, București, 1985, pp. 159-176
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Micu" , op. cit., p. 283. Vezi, de exemplu, T.G. Bulat, „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6, pp. 176-178. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., pp. 283-284. Ibidem. Ibidem. Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., p. 35. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Facla, Timișoara, 1981, pp. 302, 306. Vezi capitolul precedent din cadrul lucrării de față. Dacă analogia Îmi este permisă, aș evoca, spre comparație
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]