789 matches
-
formidabil, spuse Henry. Te felicit pentru reușita ta. Du Maurier ridică din umeri. Nu e doar o reușită, e un „boom“ și, după părerea mea, fenomenul are ceva ciudat și nenatural. De ce tocmai eu? Thackeray n-a avut niciodată un „boom“... tu n-ai avut un „boom“, Henry... — Și nici n-o să am, interveni Henry. — S-ar putea ca, până la urmă, să fie mai bine. În tinerețe, am visat să devin pictor celebru, ca Leighton, de exemplu, sau ca Burne-Jones. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
reușita ta. Du Maurier ridică din umeri. Nu e doar o reușită, e un „boom“ și, după părerea mea, fenomenul are ceva ciudat și nenatural. De ce tocmai eu? Thackeray n-a avut niciodată un „boom“... tu n-ai avut un „boom“, Henry... — Și nici n-o să am, interveni Henry. — S-ar putea ca, până la urmă, să fie mai bine. În tinerețe, am visat să devin pictor celebru, ca Leighton, de exemplu, sau ca Burne-Jones. Și cred că, dacă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
idee colaterală, când a Început să mă lase văzul. Sigur că le-am compus cum m-am priceput mai bine, dar aș fi preferat să fiu un pictor de succes, decât un romancier de succes. Pictorii nu au parte de boom-uri. După o pauză, adăugă: — Sau nu Încă. Cine știe ce ne rezervă viitorul? — Cum merge noul roman? — Foarte lent. E alt neajuns al boom-urilor - știi că toți criticii așteaptă să te Împiedici data următoare, de-aia rescrii la nesfârșit. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
preferat să fiu un pictor de succes, decât un romancier de succes. Pictorii nu au parte de boom-uri. După o pauză, adăugă: — Sau nu Încă. Cine știe ce ne rezervă viitorul? — Cum merge noul roman? — Foarte lent. E alt neajuns al boom-urilor - știi că toți criticii așteaptă să te Împiedici data următoare, de-aia rescrii la nesfârșit. Cum o să se numească? — Acrit de succes, spuse Du Maurier cu un zâmbet poznaș. Nu, o să se intituleze Marțianul. Nu-mi cere să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
promenadei, unde se Înălța o statuie a lui William Harvey, fiu al orașului, care descoperise circulația sângelui. — Uite un om care a făcut mai mult pentru omenire decât oricare dintre noi, zise Du Maurier sentențios. Și n-a avut nici un boom. Mai târziu, la un ceai În salonul hotelului, Henry se interesă de montarea pentru scenă a lui Trilby, față de care Kiki manifesta o atitudine de proprietar, dar Într-o manieră distantă, ca și cum ar fi sperat că se va bucura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În acest domeniu, Kiki, spuse Henry. — Numai să-mi spui când. Dar nu e nevoie să te grăbești, Tree zice că va ține afișul un an, spuse Du Maurier cu aerul de oboseală mirată care Îi devenise de-acum obișnuit. Boom-ul lui Trilby nu părea să aibă un sfârșit previzibil. Până și familia regală Îi căzuse pradă: premiera se bucurase de cinstea prezenței prințului și prințesei de Wales, iar Du Maurier fusese invitat În loja regală și prezentat. — Le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
creion și cerneală și poezii olografe ale lui Du Maurier, evocând episoade din anii petrecuți Împreună În Flandra. Moscheles păstrase, evident, hârtiile, Împreună cu scrisorile primite de la Du Maurier și nu puteai să nu-l bănuiești că scotea un ban de pe urma boom-ului lui Trilby, publicând tocmai acum toate aceste materiale. După cum o mărturisea titlul, autorul afirma că atmosfera din primele capitole ale romanului lui Du Maurier ca și personajul principal Însuși Își aveau rădăcinile În experiențele trăite nu numai la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
premiera cu Guy Domville. Acțiunile și reacțiile din seara aceea ale celorlalte personaje numite sunt mai aproape de realitatea documentară. Oferta americanului din Chicago, de a plăti 10 000 dolari pentru un nud al lui Trilby, reprezintă contribuția mea, adusă poveștii boom-ului pe care l-a cunoscut romanul. Agatha Miller, cunoscută sub numele de căsătorie, Agatha Christie, locuia la Torquay și Împlinise cinci ani când HJ stătea la Osbourne, dar Întâlnirea dintre ei este rodul imaginației mele. Nu se știe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
în Europa, plantații de cafea pe Coastă, o promițătoare carieră politică: ambasador, ministru... Iar, apoi, numai eșecuri. Ca proprietar de terenuri, n-a știut să prevadă criza cafelei și și-a pierdut pământurile. Ca ministru, n-a știut să prevadă „boom“-ul comunicațiilor și avântul Televiziunii și a sfârșit în Santa Marta. Două greșeli de apreciere care i-au distrus viața. — Și acum, ce facem? — Ce a spus el. Îl întâlnim pe ministru. — El consideră că e inutil. — Trebuie să încercăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pământ, fiecare strop de apă, fiecare suflu de aer fuseseră descoperite, cutreierate, botezate, stabilite, Înseriate, clasificate, primiseră posesor și certificat de Înregistrare, nici măcar regăsirea Atlantidei pe fundul Oceanului Indian nu condusese, odată consumată exaltarea aflării unui nou continent, decât la un boom imobiliar În insulele apropiate. În timpul weekendului, zona devenea un bulevard vertical, parcurs În sus și În jos de oameni În costume de scafandru. Cheile Bicazului se umpleau de angajați ai marilor corporații, transportați la team building să facă bungee-jumping cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
el fiind nominalizat anul acesta la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză. Volumul nominalizat e unul de istorii, categorie a prozei scurte nu foarte încercată la noi, dar intrată la loc de cinste în literatura lumii odată cu romancierii sud-americani ai marelui boom, cu titlul Imperiul generalilor tîrzii și alte istorii, editată cu mari aventuri la Dacia clujeană. Editura ieșeană T a publicat acum o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
condus, de altfel, la impunerea producției internaționale ca o componentă structurală a economiei mondiale s-a produs, Însă, În deceniul trecut, cînd Începe era firmelor transnaționale care devin forma dominantă În mișcările internaționale de capitaluri. Anii ’80 au găzduit un boom fără precedent al ISD, transformîndu-le În principala sursă de finanțare a creșterii economice pe plan mondial. Între 1980 și 1990, fluxurile de ISD au sporit de patru ori, cu un ritm mediu anual de 15%. În perioada creșterii celei mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
țările În dezvoltare din Asia unde intrările de ISD În anul 2000 au atins nivelul record de 143 dolari. O mare creștere a acestora a avut loc În Asia de Est; În special În Hong Kong (China) care a cunoscut un boom al ISD fără precedent și se afla pe poziția celui mai mare receptor al ISD În Asia dar și printre celelalte țări În dezvoltare. Au crescut intrările ISD și În Europa Centrală și de Est până la un nivel fără precedent
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de capital bănesc pentru străinătate, a fost reprezentat de britanici, primii care au efectuat un astfel de tip de export de capital În perioada ce a urmat războiului lui Napoleon, pentru a finanța reconstrucția În Europa. A urmat apoi un boom investițional În America Latină, În anii '20 ai secolului al XlX-lea. Inițial, astfel de investiții au fost sprijinite de guvernul britanic, dar după 1840 statul nu a mai intervenit În acest sens, decât În cazul investițiilor directe spre coloniile britanice
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
parte a Atlanticului, creșterea puterii Americii îi îngrijorează în egală măsură pe francezi. Desigur, Statele Unite nu sunt încă acea mare putere pe care o vor reprezenta în secolul XX. Însă această țară își evidențiază deja dinamismul industrial. Înregistrează un adevărat boom economic, iar producția sa ocupă un loc fruntaș într-un mare număr de sectoare. Ca pentru a-și regăsi încrederea în sine, Franța nutrește așadar față de aceste două țări prejudecăți pronunțate, stereotipuri aproape caricaturale. Francezii admit că englezii sunt primii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în prezent și formează o mare parte din substanța tratatelor și a cursurilor de sociologie a familiei. În anii de după cel de-al doilea război mondial, în SUA se înregistrează oputernică creștere economică, sporește calitatea vieții, au loc fenomene de „boom”demografic (creșterea rapidă a numărului de nou-născuți). Totodată, cercetările se reorientează spre subiecte „normale” ale familiei, grupate pe trei direcții: o orientare structurală, interesată de legăturile dintre familie și societate; orientarea „comportamentalistă”, preocupată de fenomenele și interacțiunile (de rol) din
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Londra). Carter, A. (1993) "Towards a Green Political Theory", în A.Dobson și P.Lucardie (ed.), The Politics of Nature: Explorations in Green Political Theory (London). Carver, T.(1998) The Postmodern Marx (Manchester). Chan-Tibergien, J (2004) "Gender Scepticism or Gender Boom? Poststructural Feminisms, Transnational Feminisms and the World Conference Against Racism", International Feminist Journal of Politics, 6 (3). Chang, K. și Ling, L.H.M. (2000) "Globalization and its Intimate Other: Filipina Domestic Workers in Hong Kong", în M.Marchand și A.S.Runyan (ed.
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a Înțelege postmodernismul și postmodernitatea. I. 2. Contradicțiile literaturii franceze. Reprezentare și expresie Apar tot mai multe cărți de literatură, din ce În ce mai multă lume Învață și vrea apoi să scrie. Globalizarea va continua să aibă avea fără Îndoială efectul de boom editorial, În primul rînd În limba ei, a globalizării, engleza, dar și În alte mari limbi ale culturii occidentale - franceza, italiana, germana, spaniola - sau orientale: araba, apoi japoneza, chineza. Se scrie deja În limbile vernaculare din Africa neagră, dar fără
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
d’un goût parfois douteux” (Ch.-M. Des Granges, Histoire illustrée de la littérature franșaise). A doua rațiune care Îndrituiește convingerea că obiectul adecvat teoriei literare nu mai e același: dacă cercetarea literară continuă, iar asta se Întîmplă și datorită researchers boom-ului din ultimii treizeci de ani, ea nu-și mai propune stabilirea valorii ci extragerea mărcilor antropologice care să conducă la desăvîrșirea unor figuri epistemologice, la Înmulțirea istoriilor ideilor. În mare parte, literatura supusă astăzi Încarcerării științifice nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al nietzscheanismului iconoclast și autodevorant - aripa dandy a “gîndirii ‘68”, sau ne străduim să producem alte discursuri critice, echilibrate, implicit mai puțin spectaculoase, dar adecvate unei piese, inocente față de, și imune, aș adăuga, la mecanisme ideologice? Firește, În ton cu boom-ul doctoranzilor din lumea occidentală, fel de fel de interpretări culturaliste sînt posibile, cea mai la Îndemînă, pentru că recomandată de Însăși autoare, fiind aceea descinsă din antropologia spațiului. Pentru că materia cărții este organizată În patru capitole - “Numărul”, “Spațiul”, “Spațiul repliat
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în liceu, și, în plus, îndemnul interior de a asculta muzică. Cert, în materie muzicală, știu mai multe și mai diverse lucruri decît predecesorii lor2). în clinația le e favorizată de cadrul nou, mai larg, al vieții muzicale și de „boom”-ul industriei de instrumente muzicale, între care fonografele și gramofoanele (marca „înger”!), „cu mii de cîntece naționale și străine neîntrecute în sonoritate și claritate”, cum sună o reclamă 3). O natură muzicală, Bacovia e și consumator și interpret de muzică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
final 3. Epilegomenele 4 lui H. Lefebvre păstrează, nu fără temei, echivocul originar al cuvântului, căci în franceză fin înseamnă deopotrivă sfârșit și scop. "Provocarea" n-a avut, atunci, efectul scontat. Abia peste un sfert de secol, după consumarea marelui boom tehnologic, Charles Moraye putea să constate recrudescența ideii în cauză, vorbind chiar de o "eră postistorică"5. Lumea se îndrepta, cu pași inegali, sincopați, spre un nou tip de raporturi, bazate pe deschidere, transparență, dialog. Sistemul comunist își pierduse vigoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la restul feței este legată de tinerețea persoanei.: cu cât o femeie este mai tânără, cu atât ochii sunt mai mari. Și, cum tinerețea este legată de fecunditate, revenim la ideea că playmates-urile fecunde sunt mai atrăgătoare în perioadele de boom economic, ceea ce corespunde, în acest caz, unui baby-boom: trăiască prosperitatea sexuală și economică. Concluzie Mass-media, care face din corpul femeii principalul argument de vânzare, reflectră evoluția așteptărilor sexuale a bărbaților într-un context economic fluctuant. Raționamentul poate fi aplicat la
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Problème des générations, Nathan, Paris, 1990, ed. I germană, 1928; de asemenea, Claudine Attias-Donfut, Générations et âges de la vie, PUF, Paris, 1991). În domeniul care ne interesează, audiția muzicală este, de exemplu, foarte diferențiată după cum persoanele s-au născut înainte de "boom-ul muzical" (care corespunde dezvoltării echipamentelor hi-fi din locuințe în anii 1980) sau după (Donnat, 1994; Mayol, 1997). La fel, publicul principal al sălilor de cinema este tânăr: 40 % sub 25 de ani. Dacă genul a devenit, din anii 1960
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină dominatoare, inițiatoare (de la managementul conversației la managementul în economie, politică, mass-media) și cea feminină reactivă și doar în cazuri excepționale proactivă. Studiul interacțiunii (verbale și non verbale) a cunoscut în ultimii ani un adevarat boom atît la nivel teoretic, cît și aplicat (pragmatica interacțiunilor comunicative, comunicarea interculturală, pragmatica contrastivă, pragmatica "cross-culturală" etc.). Obiectul de studiu este reprezentat de "schimbul comunicativ" sau comportamentele comunicative complexe, incluzînd alături de competența lingvistică propriu-zisă, stapînirea paraverbalului (ritm, intonație, debit, volum
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]