746 matches
-
-o cu ostentație pe Tabitha-Peaseblossom2, care se sprijinea de un scaun și sorbea niște apă. Tineri, zvelți și în formă, erau plini de ei și dornici de a fi remarcați. Că drăguți mai sunt, zise Hugo. Ca un buchețel de brândușe. Mai ales băiatul ăla blonduț e încântător. Dar atenție, știe chiar prea bine lucrul ăsta, ceea ce-l face să numai fie deloc atrăgător. — Tabitha? Cum te simți? se auzi MM. — O, mult mai bine. Tabitha se ridică, clătinându-se ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
schi. Eu sunt Primăvara, vorbi la rândul ei o codană cu părul bălai, răsfirat pe umeri; obrajii îi erau numai zâmbet, iar glasul clinchet de clopoței. Eu vin din țara lui Miază-Zi. Babei Ierni îi dăruiesc ghiocei albi ca neaua, brândușe galbene precum soarele, toporași albaștri ca seninul cerului. Înverzesc câmpurile, înfrunzesc pădurile, înfloresc poienile și pajiștile. Aduc înapoi păsărelele cu cântecele lor, scot mieii să zburde la lumină. Ehei, a glăsuit la rându-i fata de alături numită Vara, zilele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la capătul călătoriei și era cuprins de neliniște. Avea să revadă colibele din lemn, construite departe una de alta, printre copaci, împodobite cu crengi de brad și panglici colorate pentru a sărbători sfârșitul iernii. Văzuse deja, la marginea luminișurilor, primele brândușe, vestitoarele primăverii. În nopțile acelea se aprindeau focurile sacre, iar bărbații săreau pe deasupra flăcărilor rotindu-și săbiile, într-un ritual vechi care sărbătorea trezirea forțelor vitale ale Naturii și renașterea vegetației. Velunda avea să vină spre el, ca de atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
u mane și sevele vieții. Eternitatea din ele își cheamă și astăzi cititorii. Oare câți din tinerii de la Piatra - Neamț mai știu ori caută ceea ce a lăsat în versurile ei această superbă fată și autoare care, candidă, ieșind în lumea brândușelor primăver ii, se destăinuie: „Puteam să râd și n-am râs! Puteam să plâng, și n-am plâns! Puteam să zbor, și n-am zburat! Cine-mi va da socoteală pentru toate morțile? Puteam să iubesc și n-am iubit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
părut o veșnicie. Nici nu știa pe unde calcă. Tot ce vedea erau doar ochii haiducului, care erau înfipți într-ai ei ca două lăncii. Când a ajuns la masa lui, a auzit ca prin vis întrebarea: „Ce mai faci, Brândușo?” Altceva n-a mai auzit... Când a ajuns la tejghea nici nu și-a dat seama cum a umplut ulcica cu vin și s-a întors cu ea la masa haiducului. Cu mâna tremurândă, a așezat ulcica pe masă și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în fața unui palat care strălucea ca soarele. Zâna mi-o făcut semn să intru. Un conduraș mi-o deschis ușa... Dincolo de ușă se afla o sală cât o lume, plină de flori care de care mai frumoase: viorele, toporași, ghiocei, brândușe, flori de crin, dumitrițe, tufănele și câte altele.Toate mă priveau curioase. Unele mai îndrăznețe, mi se uitau drept în față. Altele mai rușinoase, mă ocheau pe furiș. Zâna m-o condus până la un scaun așezat taman lângă o albăstrea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Imagini și simboluri, traducere de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert, La Société de cour, Paris, Flammarion, 1985. EVSEEV, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scandal fără precedent în lumea academică franceză), că fostul președinte al Franței îi era un client fidel și că multe decizii au fost luate în urma divinației de tip astrologic. 29 Mircea Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, pp. 107-108. 30 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003, p.145. 31 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 18. 32 Tucidide, Războiul peloponeziac, V, traducere de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
albinele càtre somnie, Afarà vremea schimbà spre senin, E loc mai mult sau ni s-o fi pàrînd, E cineva de mînà sà ne poarte, S-a-ntors lumină de la Epidaur, Se coace-n mizeul nucilor tàcerea, Privește! Toamnă și-a deschis brîndușa, Își bate toamnă coasă pe nicovala ploii, Stà lumina-n cer sà se stingà, Cade pe Istru iarnă barbarà) fuseserà cuprinse anterior în volumul de autor Anotimpurile (Cluj-Napoca, Dacia, 1887), anunțînd atunci invenția acestei forme poetice originale. Ronsete cuprinde cinzeci
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
lui?” Radu Șerban Palade în „L‐am cunoscut pe profesorul G.G. Ursu”: ...”Pe profesorul G.G. Ursu nu‐ l cunoșteam, dar îl prețuiam mult, eu fiind un admirator al poeziei sale. Citisem din poeziile lui cuprinse în volumele - Salcâm Uituc, Dealul Brândușelor, Fulg și Zăpada și unele versuri mă urmăreau ca un leit motiv: Am avut o dată părul în inele... Ce‐ a rămas din ele ‐n părul meu cărunt? Uneori o fată se juca prin ele Mâinile ei albe oare unde sunt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în firava ei alcătuire, dacă o scuturi ușor, scoate un sunet aparte, care i-a dat și numele. Am fost posesoarea norocoasă a unor ani de stat la țară, când m-au entuziasmat tot felul de culesuri: de pildă, al brândușelor, toamna, de care îmi părea rău că li se spunea ceapa ciorii, probabil, de ciudă, pentru că erau atât de frumoase și, în același timp, otrăvitoare. Nici acum nu știu dacă e adevărat ce se zice despre plantele alea, oricum așteptam
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
reprezentative producătoare de parfumuri: guma aromată de Arabia, camforul din China, laurul din India au dat naștere unui comerț înfloritor. Persepolisul, Palmyra și marile curți ale Asiei Mici au deschis gustul pentru mirosurile rafinate: cedrul, mimoza, iasomia, crinul, trandafirul și brândușa. Când s-a născut fiul Domnului pe pământul Palestinei, magii Orientului i-au adus în dar aur, tămâie și smirnă, triplul simbol parfumat al miracolului pe care-l aveau în fața ochilor, Rege, Dumnezeu și Om într-o singură plămadă și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
juncea, Chorispora tenella, Chrysanthemum corymbosum, Chrysopogon gryllus, Cichorium intybus, Cicuta virosa, Cirsium arvense, Cirsium pannonicum, Cleistogenes bulgarica, Clematis integrifolia, Clematis recta, Conium maculatum, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Coronopus procumbens, Crambe tataria - târtan, Crepis foetida, Crepis setosa, Crepis tectorum, Crocus reticulatus brândușă, Crocus variegatus, Crupina vulgaris, Cuscuta campestris, Cuscuta epilinum, Cuscuta epithymum, Cuscuta europaea, Cuscuta lupuliformis, Cuscuta monogyna, Cynanchum vincetoxicum, Cynodon dactylon, Cynoglossum officinale, Cytisus austriacus, Dactylis glomerata, Datura stramonium, Daucus carota, Delphinium consolida, Delphinium orientale, Dianthus armeria, Dianthus capitatus garofiță, Dianthus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primul prin zăpadă, chiar prin ger și promoroaca; Nici de viscol nu mă tem!” se fălea un ghiocel în discuția aprinsă ce-o avea c-un brebenel. „Sunt copilul primăverii, vin cu primele miresme port și nume de fetica!” suspina brândușa mică. De la mine-și ia culoarea marea, cerul necuprins! Dintr-un colț, o viorea Suspina de fericire, Măi aprinsă că o stea, Soarele pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de frumoasă, care se Întinde la poalele Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o duminică acoperită de un cer uriaș, de cristal. Departe, se deslușeau uneori crestele munților Tatra. Pornisem la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cauza progresului, au reînviat murind, În cartea cea mai frumoasă, istoria, și În locul pe care nimeni și nimic nu-l poate umbri și distruge, inima omenească. Amintirea soldaților noștri e păstrată cu sfințenie, după cum ne-a arătat examenul din fața monumentului. Brândușele răsar, strălucesc și se usucă ; păsările care cântă pe monumente Îmbătrânesc și pier, dar ceea ce nu are moarte e fapta. Ea trece din generație În generație. Soldații noștri adormiți În Tatra sub orga tunurilor și mitralierelor, sunt pururi vii În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
usucă ; păsările care cântă pe monumente Îmbătrânesc și pier, dar ceea ce nu are moarte e fapta. Ea trece din generație În generație. Soldații noștri adormiți În Tatra sub orga tunurilor și mitralierelor, sunt pururi vii În memoria poporului prieten. Cuvinte : brândușă = plantă de primăvară cu flori divers colorate În formă de pâlnie; civilizație = nivel de dezvoltare a societății dintr-o anumită perioadă; brand = aruncător de mine; aici, proiectil orgă = instrument muzical alcătuit dintr-un sistem de tuburi de diferite mărimi, prin
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
3602426 AVINTUL GHETAU SOCIETATE ÎN NUME COLECTIV VASLUI 8851 829220 BADOTHERM-AMC SĂ VASLUI 8852 4043748 BALGRECI SRL VASLUI 8853 4225480 BAMBUS S.R.L. VASLUI 8854 6332807 BERLIN SRL VASLUI 8855 841020 BICOMPLEX SRL VASLUI 8856 829581 BIG SRL VASLUI 8857 12806549 BRÂNDUȘA SRL VASLUI 8858 11235088 BRODCONF SRL VASLUI 8859 5893720 BUTNARU SRL VASLUI 8860 8967466 C A CONSULTING SRL VASLUI 8861 6241148 CAIA INTERNAȚIONAL SRL VASLUI 8862 6518126 CAPICOM SRL VASLUI 8863 5894041 CARBOCHIM MOLDOVA S.R.L. VASLUI 8864 2727529 CARMEN SRL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumex sp.), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale) și altele. Vegetația lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuști ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium și puieți de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună. Valoarea pastorală a pajiștilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
1 km, în sat Buciumi Refacere ulița "Spre Izvoare": 0,2 km, în sat Buteasa Refacere ulița " Pe Deal": 0,2 km, în sat Buteasa Refacere podeț avariat pe drumul Groși-Ocoliș, în sat Groși │Comuna Groși │ 23 Refacere străzi: Cucului, Brândușelor, 1 km, în sat Groși Refacere străzi: Teiului, Florilor, 0,5 km, în sat Groși Refacere străzi: Stejarului, Bradului, Joseni: Refacere podeț beton distrus în zona Valea Mare, în sat Ocoliș Refacere străzi: Mărului, Trandafirilor, 1,1 km, în sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
1 km, în sat Buciumi Refacere ulița "Spre Izvoare": 0,2 km, în sat Buteasa Refacere ulița " Pe Deal": 0,2 km, în sat Buteasa Refacere podeț avariat pe drumul Groși-Ocoliș, în sat Groși │Comuna Groși │ 23 Refacere străzi: Cucului, Brândușelor, 1 km, în sat Groși Refacere străzi: Teiului, Florilor, 0,5 km, în sat Groși Refacere străzi: Stejarului, Bradului, Joseni: Refacere podeț beton distrus în zona Valea Mare, în sat Ocoliș Refacere străzi: Mărului, Trandafirilor, 1,1 km, în sat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]