769 matches
-
pe „tovarășa”! Sub aspectul celor menționate mai sus, anii 1988 și 1989 au fost de-a dreptul dramatici pentru activitatea Direcției Cercetări Penale, avalanșa de cazuri având ca obiect acțiuni anticeaușiste - ce părea să se fi declanșat după revolta muncitorilor brașoveni din noiembrie 1987 - dând clar de înțeles, pentru cine era la curent cu respectiva situație operativă, cum era numită, că sfârșitul dictaturii se apropia. De altfel, anul 1989 a debutat cu totul...spectaculos, prin temerarele acțiuni întreprinse de grupul condus
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
joacă feste, aflat la conducerea Conservatorului din Iași la acea vreme. Iată cum vin de se leagă lucrurile. Cvartelul ca cvartetul, nu discutăm valoarea lui, parcă nu se mai termina, dacă era să ne luăm după grimasele celor doi mahări brașoveni și ale grupului de sprijin. Știm bine, nu doar din muzică, atitudinea gândăcărimii subalterne în funcție de capriciile sau pasiunile „șefului“/„șefei“. Cu chiu, cu vai s-a terminat cvartetul lui Spătărelu și a venit binecuvântata pauză. Toamnă mai dulce ca acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
168). Moses Gaster a indicat această atestare a cuvântului solomonar ca fiind cea mai veche (23). d) în ordine cronologică, a patra atestare este datată 1840, fiind vorba de un articol semnat Dr. V[asici], publicat într-o cunoscută revistă brașoveană. Iată un fragment din acest articol : „[Peatra înțelepților] este la mulți dintre oamenii noștri cunoscută supt numele Șolomănia. Adecă mulți gândesc, cum că, deacă cineva peste fire învață 13 școli acela știe purta norii, și a se însoți cu demonii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
17, 1899) (165). La începutul secolului XX, termenul „afion” suna ca „o vorbă magică”, pentru că, în „șpițeria bunicei” lui Ionel Teodoreanu, de pildă, „spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal (250). Nu toți doctorii contemporani cu farmacistul brașovean J.M. Honigberger credeau în miraculoasele virtuți terapeutice ale opiumului. Dimpotrivă, în Țara Românească existau „dohtori” care considerau că „afionul” este o „otravă grozavă” care „te dă gropii cu zile multe”. Într-un manuscris din 1837 (mss. BAR nr. 4308), un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atunci a Imperiului Habsburgic. În acei ani, și „pe străzile orașului [Brașov] fumatul era interzis - notează fanariotul Nicolae Suțu - și oricine se credea îndreptățit să smulgă pipa contrave- nienților”. Pe la 1821, principele Suțu a avut chiar o altercație în cartierul brașovean Șchei cu un paznic de noapte care i-a smuls din mână o pipă aprinsă (193, p. 80). Spițerul J.M. Honigberger, care a părăsit Brașovul natal pe la 1815, trebuie să fi știut aceste reglementări. De fapt, el a inventariat multe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să explodeze și atunci, în noiembrie 1987, dar publicul nu era pregătit din punct de vedere psihologic și ideologic. Cu alte cuvinte, în 1987 oamenii nu au putut să-și imagineze situația dincolo de un moment de frustrare, de defulare. Muncitorii brașoveni nu au ieșit în stradă ca să se „răzbune“ pe sistem; nu și-au propus să învingă regimul, ci au dorit să-și rezolve o problemă de moment. „Nu își imaginaseră încă lumea lor în alți termeni, pentru că nicăieri în Europa de Est
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
60 pentru a conserva rezultatul, iar gălățenii nu au izbutit egalarea, suferind prima înfrângere a sezonului. De menționat că, în minutul 82, oaspeții au solicitat penalty la o intrare a lui Bamba asupra lui Blănaru, fază grea, judecată de arbitrul brașovean Kiuță în favoarea gazdelor. Victorie grea, dar prețioasă a echipei lui Ciprian Panait, care-și continuă cursa de urmărire a concitadinei FCM. S.C. BACĂU: Satco - Răduțoiu (min. 46 Banu), Bamba, Matei, Dobârceanu - Pintea, De Grood (min. 56 Doicaru) - Vasiliu, Petrea (min.
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
proteste, decizie luată cu prea multă ușurință de arbitrul brașovean Kiuță fiindcă, dacă ar fi eliminați toți cei care protestează în timpul meciului, nu s-ar mai termina niciun meci. Conform celor auzite din tribună, se pare că pe sensibilul fluieraș brașovean l-ar fi oripilat interpelarea “”câți bani ai luat?”. Așadar, succes in extremis al gazdelor, lipsite de inspirație în multe momente, în timp ce oneștenilor le vine mănușă zicala “atunci când îți propui puțin, obții puțin”. În cazul de față, nimic. S.C. BACĂU
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
participat la Maratonul European de Poezie, cel mai amplu eveniment literar organizat vreodată în România. Timp de 18 ore, de la 9 dimineața până după 2 noaptea, versurile au răsunat în Aula Magna a Universității „Lucian Blaga“. Evenimentul, inițiat de scriitorul brașovean Andrei Bodiu și organizat de ASPRO în colaborare cu USR Sibiu, a fost cel mai ambițios proiect literar din cadrul programului sibian. Dintre poeții prezenți: Mircea Cărtărescu, Andrei Codrescu, Nora Iuga, Dan Sociu, Vasile Leac, Ovidiu Nimigean, Ruxandra Cesereanu, Ștefan Manasia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
din Brașov în 2008) care cuprinde versurile a trei autoare: Naomi Ionică, Cristina Popa, Georgiana Rusuleț. Toate trei - explică prefațatorul, cu vizibilă mândrie - i au fost „studente la cursul de Scriere creatoare de la masteratul de «Literatură și comunicare» de la filologia brașoveană“. Până aici totul e bine și frumos. Partea mai puțin plăcută ni se dezvăluie atunci când Alexandru Mușina comentează textele. El nu poate uita o clipă că versurile aparțin unor femei - dovadă chiar titlul culegerii care, foarte probabil, este invenția lui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bine-ai fi făcut ceva; / Ce facem noi... DUPĂ fasole!“ Citind așa ceva, nu ne rămâne decât să abandonăm cartea și să ne spălăm pe mâini, cu săpun. Scriitori si veleitari A apărut o carte cu un titlu agreabil: Dicționarul scriitorilor brașoveni și al veleitarilor de Vasile Șelaru (Șelaru, Brașov, 2008). Îți vine să crezi, înainte de-a o deschide, că este vorba de lucrarea unui cercetător, care, dând dovadă de o largă înțelegere a fenomenului literar și de umor, a făcut
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
comune. Ne-am apropiat oamenii, i-am făcut să înțeleagă rostul școlii în familiile lor. Și totul mergea bine. La 1 octombrie Steluța aduce pe lume o fetiță. O botează Cezar Stratula, de unde și numele Cezara-Livia. Livia în amintirea chirurgului brașovean Liviu Câmpeanu. Totul mergea ca pe roate. Începusem să merg la vânătoare de iepuri în Ostrov. Iepuri erau destui, ba și rațe berechet. Împreună cu Nicu Radu ajutați de localnici scoteam pește cu prostovolul, pește care de regulă ajungea fie la
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
medalioane, lucrate la fel, cu scene din Apocalipsă. Ferecătura ambelor coperți este opera unui adevărat artist, fiindcă atât cadrul, cât și grupele de persoane sunt de o naturalețe și o proporție rar întâlnite la asemenea lucrări. Artistul pare a fi brașovean, cum ne spune Nicolae Iorga. Lucrarea este ,,una din cele mai frumoase opere de artă ce s-au făcut în aceste părți. Manuscrisul este decorat cu frontispicii, chenare și inițiale la începutul fiecărei evanghelii”<footnote Ibidem, p. 186 footnote>. Evanghelie
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din mine. (Din volumul Vis și căutare, Editura „Cartea Româneascăʺ) Ecaterina Pitiș PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (n. Din). Participantă activă la viața cultural‐ literară brașoveană, P. a colaborat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bârsei, Sămănătorul (1905‐1907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gândirea, Cele trei Crișuri, Ritmuri, Prometeu, Cosânzeana, Drum drept, Gând românesc, Transilvania, Viața Românească, Cuget clar, Năzuința, Patria
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din periodicul "Dunărea" - informează cititorii atât ziarul ieșean "Albina romînească", cât și cel brașovean "Gazeta Transilvaniei", cu descrierea simptomelor bolii și explicarea cauzelor izbucnirii ei; ravagiile holerei și măsurile sanitare adoptate împotriva molimei la Galați sunt redate și în gazeta brașoveană " Foaie pentru minte, inimă și literatură"222. În sfârșit, tot "Albina romînească" publică raportul medicilor Dreuttel și Ludwig Steege, subscris de doctorii Abegg și Martin, adresat Comitetului sănătății din Moldova, privind mersul epidemiei de holeră la Galați 223. Într-un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Cartea Românească, 2009), Intimitate (semnat Angela Marcovici, la Charmides, în 2013). A primit numeroase premii, printre care premiul „Nichita Stănescu“ în 1990 și premiul Uniunii Scriitorilor în 2000. ȘTEFANIA MIHALACHE a debutat în volumul colectiv Junii 03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, editat de revista Interval în 2003. În 2004 i-a apărut romanul Est-falia (Paralela 45). A publicat proză și recenzii în revistele Vatra, Observator cultural, Dilemateca. A lucrat ca scenaristă la MediaPro Pictures, București. În 2010 a publicat romanul Poemele
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
destind atmosfera", adică mai pe românește, să mai facă niște tumbe și giumbușlucuri, ca aprigii democrați de la PDL, să-și mai descrețească frunțile și să nu-și ronțăie unul altuia gâtul. Acum iată una, chiar pe placul meu. In localitatea brașoveană Racoș, românii și ungurii au uitat de „nem tudom romaniok", s-au aliat, au pus mâna pe topoare, furci și ce mai are omul contondent prin casă, prin curte, sau prin codrii noștri de fag și au năvălit ca în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu mare plăcere.) Într-o altă seară am dat peste-un film cu Pierre Richard și-am rîs În hohote, căzînd literalmente de pe canapea spre disperarea neputincioasă a copiilor care nu găseau comică nici o secvență și regretau vizibil bîzÎitul medicilor brașoveni. Revenind În living, ni se expune minuțios programul de vizitare a țării, planul lui Arie și Lucie este de a mobiliza Întreg clanul Abbeloos și Bootmans, sînt vreo douăzeci de persoane disponibile, fiecare ne va plimba Într-un alt oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La târg (1895). Acest ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște), se simte în largul lui și când scrie despre satele și oamenii din Ialomița. Lirismul discret, narațiunea lentă, întârziată prin exploatarea unor stări dramatice neostentative, difuze, precum descumpănirea, nedumerirea, dar și buna motivație în ceea ce privește gestul, felul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
înscriere a lui P. în familia prozatorilor câmpiei românești. Istorisirea din Cale grea poate figura ca text-probă. Câteva traduceri, din H. Sienkiewicz, din finlandezul Pietari Päivärinta, din Maxim Gorki, apărute în preajma anului 1900, sunt apropiate ca tonalitate de proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
s-a afirmat, în paralel, printr-o suită de studii de critică și istorie literară, mai întâi în calitate de colaborator la volume colective (Dicționar de personaje literare, 1998, Romanian Poets of the ’80s and ’90s, 1999, Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
2000, pref. Ion Bogdan Lefter, Pitești, 2001; George Coșbuc, Brașov, 2002; Șapte teme ale romanului postpașoptist, Pitești, 2002. Antologii: Romanian Poets of the ’80s and ’90s, introd. edit. în colaborare cu Romulus Bucur, Pitești, 1999; Junii ’03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. edit., Brașov, 2003 (în colaborare cu Caius Dobrescu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
Antologia tinerilor prozatori brașoveni, pref. edit., Brașov, 2003 (în colaborare cu Caius Dobrescu și Alexandru Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Al. Cistelecan, Poetica de sub Tâmpa, LCF, 1994, 9; Caius Dobrescu, Lada și omul, VTRA, 1995, 1-2; Cornel Moraru, Un maratonist al clipei, VTRA, 1995, 1-2; Traian Ștef, Noul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
și istorice de A. I. Odobescu. Și în plan politic C. r. și-a făcut simțită prezența. În timpul procesului Memorandumului (1892), membrii societății au demonstrat pentru recunoașterea și garantarea drepturilor românilor înscrise în programul politic al Partidului Național Român. Sediul societății brașovene găzduiește, în octombrie-noiembrie 1918, adunările Marelui Sfat al Țării Bârsei în vederea organizării plecării la Marea Adunare de la Alba Iulia. Portretele domnitorului Mihai Viteazul, simbol al unității naționale a tuturor românilor, ale lui Decebal și Traian au împodobit sălile unde se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
procuror delegat, traducător. Își susține, în 1921, doctoratul în drept la Cluj. Scriitorul Heinrich Mann îi prefațează broșura Deutschlands Wiedergeburt (1923) - polemici vizând intențiile agresive ale grupării „Renașterea germană”. Jurnalist foarte activ, B.-L. e unul dintre animatorii vieții culturale brașovene. Susține modelul ardelenesc în opera de regenerare morală a țării, scoate revistele tradiționaliste „Ritmuri” (1929-1930) și „Prometeu” (1934-1939); din 1920 până în 1937 e redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]