1,849 matches
-
numai ce îi voi face dacă pun mâna pe el! Eu râdeam și ceilalți prieteni la fel, văzând grămada de pietre ce bietul Gioni nu mai prididea scoțându-le din ghiozdan. Îl cunoșteau toți pe Haralamb ca pe un cal breaz, ce-i poate pielea. Deși era mai mic decât noi ceilalți la propriu și la figurat. De felul lui era mic de înălțime, slăbuț și firav de constituție, cu ochi neastâmpărați ca de dihor și mereu gata să pună în
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
aceasta alăturânduli-se și d-l Sandu Vila - consilier la biserica din Rontău. Au vizitat mănăstirea Nicula de lângă orașul Gherla - județul Cluj. Apoi s-au îndreptat spre Țara Lăpușului vizitând mănăstirea "Sfânta Ana" dela Rohia - județul Maramureș, apoi mănăstirea "Sfânta Treime" Breaza din Suciu de Sus - județul Maramureș. Aici pe pământ sfânt maramureșan simți mereu cum inima-ți tresare, cum ochii-ți se măresc de bucurie la vederea peisajelor, parcă smulse dintr-un basm românesc. Ajunși la mănăstirea Bârsana de lângă Sighetul Marmației
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
Ecaterinei și Victor Țigău, într-o familie numeroasă. Clasele primare le-a terminat la Rucăr, ciclul gimnazial la Câmpulung (după moartea timpurie a părinților) iar studiile medii le-a făcut la liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Ecaterinei și Victor Țigău, într-o familie numeroasă. Clasele primare le-a terminat la Rucăr, ciclul gimnazial la Câmpulung (după moartea timpurie a părinților) iar studiile medii le-a făcut la liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
care se-ntîmpla s-adormim îmbrățișați. Cu inima. Cu gîndul de-a fi mereu împreună. Ideea unui oraș îndepărtat ținea loc de fundal, de ploi sau mai știu eu ce, în afara zilelor scamatori fără pereche scoteau din joben cai verzi și-ntîmplări breze strînse laolaltă ca florile miresei din buchet. Noi ne-ncălzeam mîinile pînă-n măduva oaselor, la capăt ne aștepta bunul și vechiul final fericit! Referință Bibliografică: Însemnări de aprilie / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1581, Anul V
ÎNSEMNĂRI DE APRILIE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369169_a_370498]
-
roșcată cum n-ai văzut, e ca o boare.. Cum poate fi ea numai zâmbetul ce-l știe..? N-așteaptă apa din izvorul vieții să-i vie, Nici al inspirației că inima-l ajustează, Sângele-i abundă ca-n pompa brează... Cum poate fi ea un amalgam de energie? Că nu-i scapă și de-i un gram de feerie... Dar pare că are și ea o mică slăbiciune, Ce-i un trist-gram, dar nu-i moliciune... Ca și orice patriotă
ZÂMBETUL CE-L ŞTIE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374263_a_375592]
-
Speranța Ștefănescu) “Primăvară” (Elisabeta Stănciulescu),- “Peisaj cu sonde” (Ana Maria Drăgoi), “Compoziție” (Victor Munteanu, “Flori” (Cristian Anghel). Nu lipsesc nici peisajele care înfățișează așezări omenești rurale “Margine de sat” (Valeriu Scărlătescu), “Casă la Aluniș” (Dragoș Minculescu) și citadine: “Primăvară la Breaza” (Corneliu Cubleșan), “Veneția” (Tiberiu Adet), “Trepte la Balcic” (Constantin Mazuru), “Geamie la Balcic” (Mihaela Teodorescu), “Prin Bucureștii lui Mateiu” (Dan Alexiu), “Peisaj” (Valeria Zahiu), “Instantanee medievale” (Alina Dumitrescu). Portretele mai reduse la număr decât peisajele reprezintă personaje mitologice - “Ciclopul” de
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
Ceapă. De menționat sunt și bustul poetului Mihai Eminescu realizat în ghips de Iustin Bratu și “Autoportret dormind” de Florin Șuțu. Imaginile realizate într-o cromatică diversificată se înscriu pe o axă geografică și temporală vastă, de la spații autohtone: Aluniș, Breaza, Borcea, București, la Balcic, Veneția, de la nașterea Universului, antichitate, Evul Mediu, epoca modernă, până în contemporaneitate, incluzând domenii precum: mitologie, istorie, literatură, religie, teatru, muzică. Sub penelul sau sub dalta artiștilor ploieșteni care și-au expus creațiile la Galeriile de Artă
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
urmat eliberării este blocat. Foarte repede, 46 de generali și 208 ofițeri superiori sînt trecuți în rezervă și o Direcție superioară a educației, culturii și propagandei este creată în cadrul Ministerului de Război. Pe 20 noiembrie 1945, începe să funcționeze, la Breaza, un centru de instrucție, de educare, de cultură și propagandă, care stabilește bazele unui sistem de formare a cadrelor. Prima promoție iese în 1946. Sovieticii duc mai departe războiul cu românii și organizează, în paralel, controlul României pe calea ocupației
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la amintiri..., mă amețește el pe mine cu găselnițe poetice... Ca să nu mai vorbesc că dacă greșesc o.... alee... din parcul ăsta... dacă mă rătăcesc puțin prin parcul ăsta al lui..., mă face ramolit... ha!, că el o fi mai breaz... ha! Că abia mai știe ce roluri a jucat..., cine-s autorii..., sau regizorii..., sau colegii de teatru... îi mai ramolit ca mine..., eu măcar... (sonerie) ce voiam să spun..., a da, mai ramolit ca mine... E, dacă sînt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
soarta unui om, a unei comunități, o stare prezentă sau una de perspectivă). Își aduce aminte că azi are o Întâlnire cu un șef de șantier, cu un ales al urbei, cu un posibil sponsor, cu un preot nu tocmai breaz, cu o delegație de maici, cu un grup de studenți, elevi sau copii de grădiniță... Acționează uneori după principiul pompierilor: țintește unde-i focul mai mare. Și, Slavă Domnului, focuri și pălălaie sunt unde te aștepți mai puțin. Ba nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu-și justifică extremele, stridențele, contorsionările, ci se vrea polimorfă, multidimensională, Încăpătoare pentru toți, lină și continuă În datele ei. Istoria nu Începe cu noi, ci vine mult mai demult; nu noi suntem buricul pământului, ci alții poate sunt mai breji. Dacă suntem mari sau bravi, alții o vor stabili. Se pare că, peste câteva săptămâni, vom merge Împreună la un congres internațional la Alger, pentru prima dată Într-o țară din afara Europei. Ce lucruri despre lume voi mai afla de la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la ceafă”2. Înșirați pe pat unul lângă altul stau cei șase fii ai domnitorului, beizadelele, „rași la frunte, la tâmple și la ceafă, purtând pe creștetul capului un mititel fes roșu cu fundă de mătase albastră”3. Deloc mai breji se Înfățișează „boierii cei tineri”, printre care ne-am aștepta să bată un aer emancipat. În clipa În care Începe danțul (nimic de spus: la modă, ca În toată Evropa- „poloneză, parol, vals” și chiar „écossaise”), „boierii cei tineri Își
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au provocat-o - strigoi, moroi, deochiul, ielele, Muma Pădurii, Samca, omul roșu, vrăjitorii (I.A. Candrea, 1999, pp. 342-373). Dintre vindecările care solicită intervenția unor specialiști ritualici, cele mai cunoscute
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loup blanc, une traduction littérale est insuffisante ; îl faut trouver dans la langue cible une image équivalente qui " traduise " la morale exprimée par le proverbe français (" être très connu "). On dirait donc en roumain " a fi cunoscut ca un cal breaz " (littéralement : " être connu comme le cheval sage "). Leș langues découpent la réalité à leur façon : și, le français se sert du " loup blanc " pour exprimer cette réalité, en roumain c'est " le cheval " qui remplit la même fonction. Leș choses
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îngr. D. M. Pippidi, introd. Maria Holban, București, 1973, 341; B. P. Hasdeu, Studii de folclor, îngr. Nicolae Bot, pref. Ovidiu Papadima, Cluj-Napoca, 1979, passim; Barbu Delavrancea, Opere, V, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română și doina, îngr. D. Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, II, București, 1969, 445-571; Emilia Comișel, Preliminarii la studiul științific al doinei, REF, 1959
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
mănăstirea cisterciană de la Cârța și a instalat aici noi comunități săsești, precum cele de la Avrig, Agnita și Șercaia. Dar voievodatul Țara Făgărașului și-a păstrat autonomia până la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar românii din regiune aveau o cetate la Breaza. 47 În paralel cu autonomiile teritoriale ale nobilimii ungare din Transilvania, constituite în comitate, grupate în "universitas nobilium" și reprezentate în congregația voievodatului, s-au dezvoltat autonomiile coloniștilor aduși aici, sași și secui. Începuturile autonomiei săsești datează încă din a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la culegerea obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou și răspunsuri la acest chestionar, privitoare la colindat, obiceiuri, credințe, colinde, turca, credințe despre iele și strigoi, primite din satele Mada (județul Hunedoara), Mihai Viteazul (județul Turda), Valea Anilor (județul Mehedinți) și Breaza (județul Prahova). M.Pp.
CULEGATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]
-
toamna lui 1933 prelegerile revin la Fundație (unde Petru Comarnescu este acum secretarul general al Secției de conferințe) și, în intervalul 30 septembrie - 17 decembrie, decurge ciclul „Marile momente ale muzicii”, cu participarea unor muzicieni și muzicologi (Dimitrie Cuclin, George Breazul); la prima temă, Olimpicii, se vorbește despre Bach, Mozart și Beethoven; la subiectul Jazz expune Petru Comarnescu (Elly Roman exemplifică), despre Ctitorii muzicii vorbește I.D. Petrescu; pentru Magia și originile muzicii Mircea Eliade apelează la tineri muzicieni, care, în premieră
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
romanul Indiferenții), în versiunile lui Emil Gulian, Paul Stelian și, respectiv, C. N. Negoiță. Cronica plastică este asigurată de N. N. Tonitza, Tudor Arghezi, Dan Botta, Mac Constantinescu, cronica dramatică de Adrian Maniu și Pamfil Șeicaru, iar cronica muzicală, de G. Breazul și Em. Ciomac. În sumar se mai regăsesc revista presei, anchetele politice, un curier judiciar, o cronică sportivă, una științifică și una agricolă, cugetări, reclame, anunțuri, caricaturi, fotografii. Alți colaboratori: Valeriu Bora, Dan Petrașincu, N.M. Condiescu, Radu Miroslav, Eugen Titeanu
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La luncile soarelui, îngr. și pref. Monica Brătulescu, București, 1964; Bartók Béla, Ethnomusikologische Schriften, îngr
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
interpretare își păstrează caracterul de probabilitate, devenind arareori o certitudine. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Iată schițate doar câteva : a) Puternica înclinație spre ludic a copilului, tentat să introducă elemente gratuite și aleatorii, dictate doar de plăcerea jocului. Etnomuzicologul George Breazul, de exemplu, a intuit faptul că sonoritatea recitativelor copiilor este similară incantațiilor magice ale adulților, dar a remarcat în același timp faptul că, de regulă, copilul „modifică și desfigurează cuvintele, desfăcându-le cât mai mult de sensul lor propriu, real
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]