1,854 matches
-
1883, deoarce generalul rus Pavel Kiseleff trimitea aici la tratament soldații bolnavi. Izvoarele din oraș au primit în 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calități terapeutice deosebite. Din totalul de cca 4920 ha cât măsoară suprafața orașului Breaza, cca 1400 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu vegetație forestieră iar pe o întindere de peste 1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele. Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,84%). Pentru 3,01% din populație, apartenența etnică nu este
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,84%). Pentru 3,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,84%). Pentru 3,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,98%). Pentru 3,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Breaza au fost descoperite vestigii din neolitic, epoca bronzului și epoca hallstattiană. Populația acestei localități a cunoscut o importantă creștere după declararea acesteia ca vamă pentru negustori, devenind în jurul anului 1900 cea mai populată așezare subcarpatică. La primul recensământ după atestarea
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
descoperite vestigii din neolitic, epoca bronzului și epoca hallstattiană. Populația acestei localități a cunoscut o importantă creștere după declararea acesteia ca vamă pentru negustori, devenind în jurul anului 1900 cea mai populată așezare subcarpatică. La primul recensământ după atestarea sa documentară, Breaza avea 11 122 de locuitori, urmând ca 10 ani mai târziu, la 15 martie 1966, populația să crească cu mai mult de o mie de locuitori. În 1997 s-a înregistrat o creștere importantă a locatarilor, 17 583 de oameni
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
mai târziu, la 15 martie 1966, populația să crească cu mai mult de o mie de locuitori. În 1997 s-a înregistrat o creștere importantă a locatarilor, 17 583 de oameni având reședința în acest oraș. La recensământul din 1992, Breaza a înregistrat 19 329 de locuitori, acesta fiind numărul maxim până în acest moment. Natalitatea în oraș este negativă, cele mai afectate cartiere fiind Podu Vadului și Valea Târsei. Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultura Ion Manolescu, unde se
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
1892), Crucea Eroilor (de 11 m înălțime) situată pe de Dealul Gurga și ridicată în 1930 în memoria celor 365 de brezeni care au luptat în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, Monumentul Eroilor (obelisc cu vultur) din Breaza de Jos, tripticele „Cinstiți memoria înaintașilor” din Breaza de Sus și Capu Câmpului, case de peste 100 de ani care păstrează stilul muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și principalele obiective turistice. Arta populară
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
pe de Dealul Gurga și ridicată în 1930 în memoria celor 365 de brezeni care au luptat în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, Monumentul Eroilor (obelisc cu vultur) din Breaza de Jos, tripticele „Cinstiți memoria înaintașilor” din Breaza de Sus și Capu Câmpului, case de peste 100 de ani care păstrează stilul muntenesc autentic și specificul zonei subcarpatice (cu beciuri înalte și foișoare), acestea reprezentând și principalele obiective turistice. Arta populară a fost reprezentată din doua jumătate a secolului
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
din anul 1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească „Arta casnică”, angajatele lucrând porturi populare românești din Valea Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse. Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone, Gheorghe Zamfir fiind unul dintre interpreții melodiei ce îl acompaniază. În orașul Breaza există cinci școli generale, opt grădinițe, Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM) și Școala Specială
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse. Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone, Gheorghe Zamfir fiind unul dintre interpreții melodiei ce îl acompaniază. În orașul Breaza există cinci școli generale, opt grădinițe, Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM) și Școala Specială. În perioada 2000-2001, au fost înscriși 2818 de elevi în aceste instituții de învățământ, numărul lor scăzând
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM) și Școala Specială. În perioada 2000-2001, au fost înscriși 2818 de elevi în aceste instituții de învățământ, numărul lor scăzând în ultimul an, efectivul ajungând la 1 500 de elevi. În anul 2009, Breaza a obținut un buget local în valoare de 21 de miliarde de ROL, pentru finanțarea celor 11 proiecte de hotărâre. Cea mai mare sumă (2 milioane ROL) va fi investită în modernizarea instituțiilor de învățământ, iar alți 1 500 000
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
cazare. Gradul maxim de ocupare al acestora de către turiști este de 40-45% pe parcursul unui an. Conform revistei "Capital", achiziționarea unui teren în aceasta zona poate fi foarte profitabil pe termen lung. Hidrojet S.A. este cea mai mare unitate economică din Breaza. Compania a fost înființată în 1974, ca filiala a Mefin Sinaia și a devenit independentă în urma unei decizii guvernamentale din 1990, având ca profil proiectarea, producția și comercializarea componentelor de injecție diesel, echipamentelor hidraulice și pieselor turnate. Timp de zece
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
a devenit independentă în urma unei decizii guvernamentale din 1990, având ca profil proiectarea, producția și comercializarea componentelor de injecție diesel, echipamentelor hidraulice și pieselor turnate. Timp de zece ani, produsele companiei au fost realizate sub licența Bosch. În 2005, Hidrojet Breaza a afișat pierderi de 5,84 milioane ROL și o cifră de afaceri de 34,64 milioane ROL. La sfârșitul aceluiași an avea 1 553 de angajați, iar suprafata de producție era de 86 000 mp. Hidrojet este unul dintre
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
insolvență, riscând să dea faliment pentru neplata datoriilor. Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
neplata datoriilor. Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000, fiind primul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000, fiind primul din România și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
investiție inițială de 18,5 milioane de euro. Terenul de golf are o suprafață de 25 de hectare și atrage anual peste 500 de jucători, atât români, cât și străini. Un alt sport bine reprezentat este fotbalul. Echipa CS Tricolorul Breaza evoluează în Liga a III-a, reușind după un turneu de baraj promovarea în Liga a II-a, pentru un sezon, după care a retrogradat din nou și a fuzionat cu o echipă din Iași și s-a mutat în
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în Liga a II-a, pentru un sezon, după care a retrogradat din nou și a fuzionat cu o echipă din Iași și s-a mutat în orașul din Moldova. Mai există două alte echipe: una a S.C. Hidrojet S.A. Breaza, alta a Colegiului Militar „Dimitrie Cantemir”.
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
o lungime de 10 km., învecinându-se cu comunele Pojorîta și Fundu Moldovei, iar la nord limita este situată pe culmile joase Ardeloaia și Runculeț, care separă sectorul sudic de sectorul central al culoarului depresionar și face hotar cu comuna Breaza. Gura văii Sadova se lărgește spre sud-est până la Pîrîul Morii, care o desparte de municipiul Câmpulung Moldovenesc, între aceste limite, comuna Sadova ocupă o suprafață de 67,86 kmp. Ținând cont de cadrul natural se pot surprinde trăsăturile caracteristice ale
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre nord - est cu comunele Moldovița și Vatra Moldoviței, la sud cu comuna Pojorîta, la sud - vest cu comuna Fundu Moldovei, iar înspre est-sud-est se mărginește cu municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
La moară, moară-la./ Altu rămâne și plânge,/ Și strigă cu mare glas:/ Nu mă lăsați, c-am rămas !/ Ajutați-mi care poate,/ De mă scoateți de la moarte,/ Că-mi lipsește din vedere/ Puișoru legii mele" a circulat, după cum remarcă George Breazul pe o melodie germană larg răspândită la mijlocul secolului 19. Este pe deplin posibil să se fi petrecut și procesul invers: melodii românești să fi devenit vehicule pentru transmiterea de texte lirice ale altor etnii. Majoritatea cântecelor care bucurau audiența timpului
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
din bârne decojite, în segmente fixate în amnare. Poarta are stâlpi masivi, care compartimentează intrarea în acces pentru persoane și acces pentru căruță. În partea superioară poarta are un acoperiș din draniță, în patru ape. Casa de locuit din satul Breaza aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc. Aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
1649, Fronda parlamentară a luat sfârșit și curtea s-a întors la Paris în august pe fond de mare sărbătoare. Mademoiselle s-a îmbolnăvit de variolă, însă a supraviețuit bolii. După convalescență, Mademoiselle s-a împrietenit cu Claire Clémence de Breze, "Madame la Princesse", soția nedorită a "Le Grand Conde". Perechea a locuit temporar la Bordeaux, unde Mademoiselle a fost implicată în pacea care a dus la încheierea asediul asupra orașului, în octombrie 1650. Rolul ei în materie a făcut-o
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
Firul roșu" . În anul 1997, în urma unor articole din presă, Secția Parchetelor Militare i-a deschis Dosarul penal nr. 5P/1997, în care l-a acuzat că a folosit camioanele STS pentru a transporta materiale de construcții la vilele din Breaza ale generalului Tudor Tănase și a generalului Ion Tudosie, care pe atunci lucra la Curtea de Conturi, având sarcina de a verifica financiar preventiv STS, înregistrând în fals camioanele ca fiind în misiuni operative. El a fost amendat contravențional de
Tudor Tănase () [Corola-website/Science/311614_a_312943]
-
colaborare cu Ion Popescu-Pasărea și G. Comana); Colecție de coruri (în colaborare cu Ioan D. Chirescu); Colinde (colecția Cartea satului); Cântece românești pentru școala primară; D. G. Kiriac. Opere alese (în colaborare cu Ioan. D. Chirescu); Gavriil Musicescu. Opere alese; Breazul George. Scrisori și documente, vol. 1. Bibliografie: Viorel Cosma, Muzicieni din România, Lexicon bibliografic, vol. I
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]