1,311 matches
-
sugestia baudelaireană din Corespondențe. Depistate cu precădere în poezie, însemnele realității secunde (în sens barbian) sunt: locul și rolul creatorului, intensitatea și adâncimea gândirii, imaginea iubitei, erosul, motivul germinării universale, cerul înstelat și îngerii, sunetul cornului, al clopotului și al buciumului; luna, somnul, somnolența și visul, lumile siderale, muzica sferelor, zborul și plânsul, insula lui Euthanasius. Împărțirea în cele două categorii și aprofundarea lor în două capitole distincte a fost făcută după dihotomia criteriilor: pragmatic-ideal, material-imaterial, real-imaginar, fizic-metafizic, toate cu mențiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
arbori suspinau în vânturi 147. Muza poetului îi inspiră sunete melodice, fiind și ea o prezență prin pădurile de basme, pe unde trece fluviul cântării 148: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi149. Chiar atunci când este vorba de maestrul maeștrilor, Shakespeare, există un alt maestru, care viu mă ține/ [...] Și de cât tine mult mai mult mă-nvață150. Iubirea este vraja lumii vii și mai presus de orice altă învățătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
află versurile: Colò unde te-așteaptă toți îngerii în cor,/ Ce-ntoană tainic, dulce a sferelor cântare 153. Pe tot parcursul creației, apa sună-ncetișor, un freamăt lin trece din ram în ram, totul este Blând îngânat de-al valurilor glas.// Un bucium cântă tainic cu dulceață,/ Sunând din ce în ce tot mai aproape 154... De altfel, în noianul intuițiilor poetice, totul prinde glas: uraganul, tunetul, valul, buciumul, cornul, izvorul, râul, clopotul, vântul, albinele, undele, Orfeu însuși: Vântul c-o suflare plânsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trece din ram în ram, totul este Blând îngânat de-al valurilor glas.// Un bucium cântă tainic cu dulceață,/ Sunând din ce în ce tot mai aproape 154... De altfel, în noianul intuițiilor poetice, totul prinde glas: uraganul, tunetul, valul, buciumul, cornul, izvorul, râul, clopotul, vântul, albinele, undele, Orfeu însuși: Vântul c-o suflare plânsă codrii negri îi pătrunde/ Și vrăjește lin din frunze, și vorbește aiurind 155. Toate culminează cu armoniile mozartiene din finalul poemului Dorința: Adormind de armonia/ Codrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îngerul păzitor al poetului, reprezentat de iubita moartă prematur, sunt legate indisolubil în mai toate imaginile poemelor sale: Prin mii de stele ce lucesc/ De vei privi într-una/ În sânu-adâncului ceresc/ Descoperi încă una180. În armoniile create de Eminescu, buciumul și cornul dețin un loc aparte în economia întregului. Întocmai ca-n poezia mallarméană, ele sugerează, nu numesc. De altfel, trimiterile directe nici nu și-ar găsi rostul în contextul unei poezii ca Peste vârfuri, unde este obligatoriu a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fii din numărul celor ce n-au fost niciodată 184 și să te risipești în fărâme, contopindu-te cu sunetele omniprezente: Blându-i sunet se împarte/ Peste văi împrăștiet,/ Mai încet, tot mai încet,/ Mai departe... mai departe...185 Uneori, sunetul buciumului este explicit, ca-n poveste: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi186; altădată însă, el se disipează în reverberații acustice ale întregului univers, încât numai urechea cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
omniprezente: Blându-i sunet se împarte/ Peste văi împrăștiet,/ Mai încet, tot mai încet,/ Mai departe... mai departe...185 Uneori, sunetul buciumului este explicit, ca-n poveste: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi186; altădată însă, el se disipează în reverberații acustice ale întregului univers, încât numai urechea cea mai fină și mai cunoscătoare poate să-l sesizeze. Pornind de la sugestia sunetului, lucrurile pot lua o întorsătură surprinzătoare. În acord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sălbatecele turme la țărmuri se adună./ Din stuful de pe mlaștini, din valurile ierbii/ Și din poteci de codru vin ciutele și cerbii,/ Iar caii albi ai mării și zimbrii zânei Dochii/ Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii 189. Buciumul, în polifonismul său, deține și el o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii..., un poem atât de sfâșietor de trist, poetul smulge un sunet din trecutul vieții 190. Sunetul buciumului este, ca și cel al cornului, când explicit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
spre apă gâtul, la cer înalță ochii 189. Buciumul, în polifonismul său, deține și el o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii..., un poem atât de sfâșietor de trist, poetul smulge un sunet din trecutul vieții 190. Sunetul buciumului este, ca și cel al cornului, când explicit, ca în Lasă-ți lumea... (Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea lună/ Din tr-o rariște de fag191), când repetabil ca un ecou după moarte: Și cum va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o magie întreagă. E ca și cum, în Trecut-au anii..., un poem atât de sfâșietor de trist, poetul smulge un sunet din trecutul vieții 190. Sunetul buciumului este, ca și cel al cornului, când explicit, ca în Lasă-ți lumea... (Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea lună/ Din tr-o rariște de fag191), când repetabil ca un ecou după moarte: Și cum va înceta/ Al inimii sbucium,/ Ce dulce-mi va suna/ Cântarea de bucium!192 Aceste sunete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-ți lumea... (Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea lună/ Din tr-o rariște de fag191), când repetabil ca un ecou după moarte: Și cum va înceta/ Al inimii sbucium,/ Ce dulce-mi va suna/ Cântarea de bucium!192 Aceste sunete, la care se adaugă și cel al clopotului, dau împreună semnele cele mai obișnuite ale prezenței umane în univers 193. Dacă primele două au un rol prin definiție muzical, clopotul, care poartă în el mai degrabă sonorități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
rezonanțe religioase: Vântu-ngreunat cu miros trezea-n clopot glas de sfinți 197. Comuniunea dintre sufletul poetic și glasul clopotului este dată de elementul comun amândurora tânguirea, ce aparține melancoliei: Lin din codri se coboară/ Melancolic glas de corn198. Faptul că buciumul și clopotul au valențe echidistante în rezonanțele auditive și sentimentale ale poetului este exprimat de apariția lor simultană: S-aud din bucium cânt/ Să sune talanga 199. Mai mult, ele se asimilează comuniunii cu natura: Am auzit a stelelor cântare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
elementul comun amândurora tânguirea, ce aparține melancoliei: Lin din codri se coboară/ Melancolic glas de corn198. Faptul că buciumul și clopotul au valențe echidistante în rezonanțele auditive și sentimentale ale poetului este exprimat de apariția lor simultană: S-aud din bucium cânt/ Să sune talanga 199. Mai mult, ele se asimilează comuniunii cu natura: Am auzit a stelelor cântare/ Al mării glas, al râurilor grai/ A frunzelor umilă suspinare/ Mișcate-n freamăt de-al vântului vai!/ În codrii cei adânci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prilejurile mai intime ale vieții de zi cu zi. Și Aia cântă deseori la unele instrumente; melodiile ei însoțesc descântecele pe care le rostește, atunci când vrea să mă lecuisacă de slăbiciunile trupului și ale sufletului. După ea, sunetul înăbușit al buciumului (un fel de pâlnie lungă la care se cântă stând în picioare) e în stare să capteze bunăvoința zeului. Ochiul lui Zalmoxis Deasupra fiecărei uși e pictat sau sculptat în lemn ochiul lui Zalmoxis, care apără casa de spirite rele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de concesiune a activității de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" - Ș.A., cu sediul în Deva, județul Hunedoara, în calitate de concesionar, în perimetrul Roșia Poieni din comunele Lupsa, Bucium, Bistra, Roșia Montană, județul Albă, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licență de concesiune a activității de exploatare prevăzută la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial al
HOTĂRÂRE nr. 73 din 28 ianuarie 2000 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Compania Naţionala a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126816_a_128145]
-
Articolul 1 Zona miniera Apuseni, județul Alba, se declara zona defavorizată. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Apuseni, județul Alba, ca zona defavorizată, cuprinde localitățile Zlatna, Almasu Mare, Abrud, Ciuruleasa, Bucium, Sohodol, Mogos, Rosia Montană, Baia de Aries, Bistra, Lupsa și Salciua, ca unități administrativ-teritoriale, în suprafața de 108.497 ha, conform anexei nr. 1. Articolul 3 Perioada pentru care zona miniera prevăzută la art. 1 este declarata zona defavorizată este
HOTĂRÂRE nr. 813 din 7 octombrie 1999 privind declararea zonei miniere Apuseni, judeţul Alba, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125581_a_126910]
-
Articolul 1 Se aprobă transferul licenței de concesiune pentru explorarea perimetrului Bucium, încheiată cu Compania Naționala a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" - S.A., aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 60/1999 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, către Societatea Comercială
ORDIN nr. 123 din 28 iulie 1999 privind transferul licenţei de concesiune pentru explorarea perimetrului Bucium, încheiată cu Compania Naţionala a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125036_a_126365]
-
a redus semnificativ impactul pe factorul de mediu aer a activității desfășurate;modernizarea instalațiilor de depoluare a aerului impurificat, emis În atmosferă, rezultat din activitățile industriale ale unor agenți economici: SC Nicolina SA Iași, SC Suprem SA Iași, SC Mecanica Bucium SA Iași, SC Ceramica SA Iași, SC Unirea SA Iași, SC Antibiotice SA Iași, SC Moldoplast SA Iași, SC Tehnoton SA Iași ș.a.m.d. - realizarea de perdele vegetale de protecție, perimetrale amplasamentelor agenților economici: SC Terom SA Iași, RAJAC
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
de aur. Este urmată de Germania, Fondul Monetar Internațional, Italia, Franța și China. Cele mai bogate zăcăminte de aur din România se află În Carpații Occidentali (Munții Apuseni), În perimetrul cuprins Între localitățile Săcărâmb, Baia de Arieș, Baia de Criș, Bucium și Roșia Montană (figura nr. 18). Zăcăminte mai reduse cantitativ se găsesc În zona munților din Maramureș, pe valea Lotrului (la Valea lui Stan), Carpații Orientali centrali etc. Știați că... - În sudul Munților Apuseni există o așezare minieră numită Stănija
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În care a trăit, acolo fiind amenajat un muzeu memorial. - În anul 1812, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763 - 1820, 20 august) termina versiunea definitivă a ”Țiganiadei -poema eroicomică În 12 cânturi“ ? Poemul este publicat pentru prima dată În „Buciumul român“ și este, de altfel, singura epopee realizată În literatura română. Într-o scrisoare din 1812, adresată lui Petru Maior de către Ion Budai-Deleanu, reiese că cei doi corifei ai ”Școlii Ardelene” aparțineau etniei rrome? - În anul 1834, Ioan Câmpineanu este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
regiune, cu cântece și dansuri tradiționale, Însoțite de instrumente de percuție, care nu sunt altele decât armele lor, sulițele și bumerangurile pe care le lovesc Într-un anumit mod pentru a scoate sunetul potrivit, și În final un fel de bucium confecționat dintr-un lemn scobit la mijloc, ale cărui sunete imita pe cel al animalelor pădurii. Aborigenii folosesc scândurele de lemn de esență tare pentru baterea ritmului, sau vâjâitoare - o scândurică de lemn cu o gaură la capăt, care se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
programele nenumăratelor publicații care se ivesc după 1840, până către 1860, atât în Moldova, cât și peste hotare. „Propășirea”(1844),” Magazin istoric pentru Dacia”(1845),” România viitoare” (Paris 1855), „Zimbrul” (1850), „Junimea română” (1851), „România literară” (1855), „Steaua Dunării” (1855), „Buciumul” (1857), „Revista Carpaților„ (1860) etc. Adună în jurul lor scriitori din toate provinciile românești, hotărâți să realizeze o literatură după normele estetice și tiparele metodologice preconizate de revista ieșeană din 1840. „Junimea ,, mai întâi, „Contemporanul”, mai apoi, nu rămân departe de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și Sfânt nr.1 A, tel. 0734 554439 Librăria Cărturești (Iulius Mall), str. Tudor Vladimirescu nr. 2, Iulius Mall, etaj 2, tel. 0732003005 Librăria Humanitas Piața Unirii, Piața Unirii nr. 6, tel. 0232 215568 Librăria Humanitas (Centrul Comercial Felicia), Str. Bucium nr. 36, tel. 0232 239698 ORADEA Librăria Humanitas "Mircea Eliade", Bd. Republicii, nr. 5, tel. 0259472955 PIATRA NEAMȚ Librăria Humanitas, Piața Ștefan cel Mare nr. 15, tel. 0233 212 015 PLOIEȘTI Librăria Humanitas, Piața Victoriei nr. 3, tel. 0244 519
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
4. JUDECĂTORIA CÎMPENI cu sediul în orașul Cîmpeni ORAȘE 1. Abrud 2. Cîmpeni COMUNE 1. Albac 11. Mogoș 2. Arieșeni 12. Ocoliș 3. Avram Iancu 13. Poiana Vadului 4. Baia de Arieș 14. Poșaga 5. Bistra 15. Roșia Montană 6. Bucium 16. Sălciua 7. Ciuruleasa 17. Scărișoara 8. Gîrda de Sus 18. Sohodol 9. Horea 19. Vadu Moților 10. Lupșa 20. Vidra 5. JUDECĂTORIA SEBEȘ cu sediul în orașul Sebeș ORAȘE 1. Sebeș COMUNE 1. Cîlnic 6. Pianu 2. Daia Română
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
695, județul Covasna. 46. Luhring Maria, născută la 14 iunie 1958 în localitatea Lipova, județul Bacău, România, fiica lui Dodan Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79258 Hartheim, Breisacherstr. 13a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bacău, str. Bucium nr. 63, județul Bacău. 47. Boian Nicolae, născut la 7 septembrie 1954 în localitatea Râșnov, județul Brașov, România, fiul lui Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 30853 Langenhagen, Niedersachsenstr. 6A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Râșnov, Str.
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]