2,036 matches
-
la pășune", se spală pe cap, ca să nu li se pască părul peste an, ci să fie frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor", iar "Pletele flăcăilor / Ca coamele cailor".370 În legendele bucovinene 371, baba Dochia, împreună cu fiul său, Iovan Dragobete, din cauza mâniei lui Mărțișor, care a dat zile geroase, s-au transformat în piatră din care a luat naștere un izvor, origine a unor toponime, în unele regiuni: "Și cum a înghețat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prundu de grău, / Cu țimorma de busuioc, / Să-mi dăruiești noroc, / Să fiu de-acum mai văzută / Și cu mult mai căutată / Ca firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
feciori, crezând că "Dacă N. N. va călca / Atunci mă va lua!" După ce a trecut lumea peste acele brazde, se iau și se păstrează pentru a fi întrebuințate ca leac împotriva unor boli, mai ales la "sclintitură":413 Într-o legendă bucovineană despre Sfârșitul lumii și Sfântul Ilie, Pământul cu chip și asemănare umană, va fi supus, la Vremea de Apoi, unui ritual de purificare, pentru a se înfățișa la Dumnezeu "curat", așa cum era înainte de potop: "La sfârșitul lumii, are să ardă pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
transforma virtualitățile materiei în stare manifestă care să pună în mișcare potențialitățile gnoseologice ale umanului. Caracteristica principală a focului, de punere în act a puterilor latente ale elementelor arhetipale, face posibilă interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își are obârșia în "pomul vieții": "Acolo-n jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor frumos, / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-auriți. / L-acei meri / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fiarbă trei zile piatra adunată, pentru a o mărunți, ca să nu strice gospodăriile și câmpurile și să nu-i "vatăme" pe oameni.435 Tot ca urmare a blestemului de a-și fi ucis părinții așa cum reiese dintr-o legendă bucovineană Sfântul Ilie primit de la Dumnezeu "apa și focul", pentru a se răzbuna pe diavolul care l-a împins la păcat: "...iată că Dumnezeu trimite din cer un car cu foc care-l ia și-l ridică la sine. (...) Dumnezeu i-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atâtea capete de om, câte îi trebuie ei, atunci se duce iar și se așază în iazuri și vâltori. Când e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nimic nu-i bine-a lucrare."137 Pe de altă parte, mărul este un simbol solar. Potrivit unei legende mitice arhetipale, soarele a fost creat împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și toate vietățile se împrăștie, merg iar la mâna Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi o lumânare la biserică și aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la Sfântul Arhanghel să te rogi."197 Într-o povestire bucovineană, în care se prezintă Nașterea lui Isus Hristos, "luminătorii cerești" se coboară pentru a consfinți minunea împletirii pământescului cu cerescul: "La ea (Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pecher, Editura Politică, București, 1978. * * *, Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981. LUCĂU-DĂNILĂ, Filon/RUSAN, Dumitru, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ, traducere Sanda Aronescu, Editura Reader´s Digest, 2007. MARCUS, Solomon, Timpul, Editura Albatros, București, 1985. MIHĂILĂ, Ecaterina, Receptarea poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2006. AFLOREI, Ion, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005. ALECSANDRI, Vasile, Poezii populare ale românilor, Editura Litera, București-Chișinău, Ediție on-line. BALABASCIUC, Casian, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006. BĂNĂȚEANU, Tancred, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975. BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura științifică și enciclopedică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bachelard, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. v. Cap. Întâi, Casa. De la pivniță la pod. Sensul colibei (pp.35-67). 52 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. v. Arhitectura.Tipuri de locuință.Organizarea interioarelor (pp.322-325). 53 v. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. II, Editura Artemis, București,1994, pp.317-318. 54 Ibidem, vol. I, pp.345-347
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 64. 347 Ibidem, p. 68. 348 Ibidem, p. 75. 349 Ibidem, p. 76. 350 Ibidem, p. 112. 351 Ibidem, p. 121. 352 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei, O așezare din ținutul Câmpulungului bucovinean, Ed. cit., p. 382. 353 Ibidem, p. 217. 354 Ion Ghinoiu, Obiveiuri populare de peste an, Dicționar, Editura Fundației culturale române, București, 1997, v. Anul nou civil, pp. 9-11. 355 Ibidem, v. Sfântul Vasile, p. 181. 356 Simion Florea Marian, Sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. Cit., p. 170. 81 Victor Kernbach, Op. cit., pp. 548-549. 82 Romuls Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, p. 104. 83 v. Hadrian Daicoviciu, Dacii, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 210-219. 84 v. Tancred Bănățeanu, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975, v. cap. X, Arta populară în contemporaneitate limbaj și simbolică, pp. 389-411. 85 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. Cit., pp. 40-42. 86 v.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale , Ed. cit., p. 130. 231 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. III, V. pasăre, pp. 22-27. 232 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, ed. cit., pp. 465-466. 233 Tancred Bănățeanu, Arta populară bucovineană, Ed. cit., pp. 400-401. 234 Romuls Vulcănescu, Op. cit., p. 194. 235 Ibidem, pp. 530-531. 236 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 70-79. 237Romuls Vulcănescu, Op. cit., p. 198. 238 Ibidem, pp. 198-199. 239 Ibidem, p. 199. 240 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la Cluj și din satul Burlești, unde e repartizată ca învățătoare, deși o iubește, Zare nui va mai răspunde la scrisori și astfel o va pierde. Radu va căuta să afle ce sa întâmplat cu mama sa - munteanca din satul bucovinean cu care Anton Grințu sa însurat după întoarcerea de pe front -, despre care nu se mai știa nimic. Mezinul, Gelu Popescu, este însă cel mai asiduu căutător. În peregrinările pe urmele propriilor părinți, Gelu ascultă povestirile unor bătrâni trădați de memorie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prejudecăți Profesor din 2002 la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia Cezar Baltag, Aula 2000), dar și despre
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în șase părți, volumul nu evită un anume eclectism precum și o supraevaluare a unor texte ocazionale proprii care puteau fi date uitării fără un risc deosebit în autoconstrucția năzuitei parabole. Încetinindu-și motoarele, după puzderia de stagii, conferințe, simpozioane, peregrinul bucovinean (din Italia în Tibet, din Australia sau Noua Zeelanda în Spania, din India (bursa Sivananda în 1992 și 1996, în urmă căreia devine master în filosofia Vedanta) în Franța, Grecia (Muntele Athos) ș.a.m.d.), V. Andru își redactează propriul jurnal
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din Cu undița după fluturi. Alteori, pare a cocheta din umbră cu subtilele teorii princetoniene ale "pisicilor savante de pe acoperișul șubred al lumii", cu scenariile trans-disciplinare ori cu cele ale terapiilor non-decadenței, cărora le propune drept panaceu principiile sănătoase ale bucovinenei Gnoze de la Bilca. Fundamentele filosofice ale economiei reunește sub manta erudit-literară cîteva studii menite a oferi studenților o fața "umană" a științei în cauză. Scopul este întru totul justificat în condițiile arbitrarelor parcelări academi-ce, o dată cu regruparea "specialiștilor" în tranșeele fortificate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
În aceste împrejurări, guvernul român și armata s au retras la Iași15, iar Alexandru Lapedatu a fost nevoit să se refugieze și el în capitala Moldovei. La Iași, el a intrat mai activ în mișcarea politică a românilor ardeleni și bucovineni pentru unitatea națională, publicând în “Neamul Românesc” a lui Nicolae Iorga, o serie de articole referitoare la situația în care războiul adusese naționalitățile din Austro Ungaria și asupra acțiunii iredentiste a acestor naționalități. Printre aceste articole se 12 Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
38 Keith Hitchins, op.cit., p. 302-304. 39 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 20. 40 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 61. 35 manifestul împăratului de federalizare a imperiului, care menținea Transilvania în cadrul Ungariei s-au opus Corpul voluntarilor transilvăneni și bucovineni și Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria, aflate la Iași, care în declarațiile lor se proclamau pentru unirea teritoriilor românești cu Țara41. Un moment deosebit în ampla ridicare a românilor din toamna anului 1918 l-a constituit formarea, la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
În aceste împrejurări, guvernul român și armata s-au retras la Iași15, iar Alexandru Lapedatu a fost nevoit să se refugieze și el în capitala Moldovei. La Iași, el a intrat mai activ în mișcarea politică a românilor ardeleni și bucovineni pentru unitatea națională, publicând în “Neamul Românesc” a lui Nicolae Iorga, o serie de articole referitoare la situația în care războiul adusese naționalitățile din Austro Ungaria și asupra acțiunii iredentiste a acestor naționalități. Printre aceste articole se 12 Alexandru Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
naționale românești, sprijinindu-se de dovezile concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]