1,635 matches
-
De fapt, neliniștea, îngrijorarea și temerile privind r]ul s]vârșit sunt considerate ca fiind obstacole în calea unei vieți morale. Astfel, desi conceptele de datorie și obligație sau cele de dreptate și corectitudine joac] un rol important în etică budist], ele sunt integrate în sfera mai larg] a eticii umaniste și consecințialiste. iv. Perspectiva budist] cu privire la locul ocupat de cunoaștere și adev]r în etic] În situațiile cotidiene, valoarea unei afirmații de genul: „Pe masa mea se afl] o carte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obstacole în calea unei vieți morale. Astfel, desi conceptele de datorie și obligație sau cele de dreptate și corectitudine joac] un rol important în etică budist], ele sunt integrate în sfera mai larg] a eticii umaniste și consecințialiste. iv. Perspectiva budist] cu privire la locul ocupat de cunoaștere și adev]r în etic] În situațiile cotidiene, valoarea unei afirmații de genul: „Pe masa mea se afl] o carte roșie” poate fi verificat] în funcție de criteriul adev]rului sau al falsit]ții. Ins], în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a relației dintre faptele reale și valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este crucial] pentru sistemul s]u etic, spre deosebire de viziunea adepților scepticismului și ai relativismului din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică budist] nu exist] nici o leg]tur] logic] între faptele reale și valori, ins] exist] mai multe tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru sistemul s]u etic, spre deosebire de viziunea adepților scepticismului și ai relativismului din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică budist] nu exist] nici o leg]tur] logic] între faptele reale și valori, ins] exist] mai multe tipuri specifice de relevant] potrivit c]rora evenimentele confer] o anumit] bâz] valorilor. Într-o alt] perspectiv], conceptul de dukkha este situat la intersecția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de-al treilea adev]r revine la ideea împlinirii, în timp ce, potrivit celui de-al patrulea adev]r, cunoașterea despre dukkha trebuie extins] și modelat] în mod progresiv, asfel încât s] culmineze cu ins]și starea de dukkha. Prin urmare, etică budist] susține dou] idei: pe de o parte, faptele sunt importante în înțelegerea valorilor, iar pe de alt] parte, anumite concepte fundamentale, cum ar fi dukkha, par a fi situate la confluenta dintre valori și faptele reale, adev]rate. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționaliști, care considerau c] logică poate da un r]spuns tuturor problemelor; dimpotriv] a fost un adept al experimentalismului, percepând faptele așa cum acestea ap]reau în lumea real]. Dar în opinia sa, faptele reale prezint] o semnificație aparte în virtutea doctrinei budiste, semnificație ce reiese din ins]și natura lucrurilor, nefiind impus] din exterior. v. Budismul că etic] a valorii și a viciului Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sinceritatea, onestitatea și corectitudinea; virtuți ale bun]voinței: bun]tatea, compasiunea, bucuria pentru binele altora și calmul; virtuți ale înfrân]rii: st]pânirea de sine, abstinenta, mulțumirea, r]bdarea, celibatul, castitatea, puritatea. Structurarea acestor calit]ți morale arăt] c] etică budist] pune în centrul atenției o serie de virtuți necesare form]rii caracterului uman. Unele dintre acestea sunt strâns legate de sentimentele obișnuite pe care oamenii le au fâț] de semenii lor; altele se refer] la nevoia de organizare social], de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale care intensific] și extind sensibilitatea noastr] moral]. Leg]tură dintre psihologia moral] și etic] reprezint] o tr]s]tur] definitorie a sistemului budist și poate fi considerat] că etic] a virtuții (vezi capitolul 21, „Teoria virtuții”). vi. Etică social] budist] Etică social] budist] are la bâz] dou] considerente, care pot fi redate prin noțiunile de „preocupare” (grij]) și, respectiv, „drepturi”. Ea combin] principiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral], ca o cale spre eliberare, reprezint] de fapt un ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are un caracter deontologic, fiind o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce care îi leag] pe membrii acesteia. Noțiunea de reciprocitate în sfera relațiilor umane face trimitere la poziția greșit] deținut] de discuțiile pe tema egalit]ții între sexe și a drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturilor femeilor și ale b]rbaților. Problemă egalit]ții s-a pus în momentul în care accesul femeilor la putere a devenit o problem] de ordin practic. În ceea ce privește virtutea moral] și spiritual] a femeii, se fac numeroase referiri în discursurile budiste; mai mult, chiar Buddha a permis inițierea unui ordin distinct de c]lug]rițe. În sfera vieții de familie, femeia este asociat] ideii de stabilitate, grij], r]bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea de a accede la putere, el nu a ținut cont de cast] și de statutul socioeconomic al acestora. Buddha a fost preocupat de toate formele de viat]. Într-un sens etic mai profund, conceptul budist de societate include toate fiintele vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea social] și politic] se situeaz] conceptul budist de dharma, reprezentând ordinea cosmic] a întregului univers; în acest sens, monarhul nu avea doar obligația de a respecta aceast] ordine, ci și de a conștientiza faptul c] ea este reflectat] în guvernarea să (întrucât cârma se g]șea în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a conștientiza faptul c] ea este reflectat] în guvernarea să (întrucât cârma se g]șea în mâinile sale). În general, în ceea ce privește organizarea politic], putem afirmă c] noțiunile de drepturi și dreptate dețin un loc important; pe de alt] parte, etică budist] se concentreaz] asupra relațiilor umane, iar conceptul de responsabilitate și recunoaștere a diferențelor privind nevoile constituie aspectele sale esențiale. vii. Perspectiva budist] asupra aspectului practic al eticii Esență valorilor etice budiste se reg]sește în urm]toarele cinci norme de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politic], putem afirmă c] noțiunile de drepturi și dreptate dețin un loc important; pe de alt] parte, etică budist] se concentreaz] asupra relațiilor umane, iar conceptul de responsabilitate și recunoaștere a diferențelor privind nevoile constituie aspectele sale esențiale. vii. Perspectiva budist] asupra aspectului practic al eticii Esență valorilor etice budiste se reg]sește în urm]toarele cinci norme de conduit]: a nu ucide și a nu face nici un r]u vreunei ființe; a nu fură; a nu tolera în mod greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dețin un loc important; pe de alt] parte, etică budist] se concentreaz] asupra relațiilor umane, iar conceptul de responsabilitate și recunoaștere a diferențelor privind nevoile constituie aspectele sale esențiale. vii. Perspectiva budist] asupra aspectului practic al eticii Esență valorilor etice budiste se reg]sește în urm]toarele cinci norme de conduit]: a nu ucide și a nu face nici un r]u vreunei ființe; a nu fură; a nu tolera în mod greșit pl]cerile simțurilor; a nu minți; a renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acceptat] chiar și de c]tre regii care guvernau dup] principiile lui Buddha. Oricare ar fi valorile morale pe care le avem în vedere atunci când vorbim despre aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist al perspectivei budiste, care ofer] resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai tarziu, cum ar fi Mah³y³na, Tantray³na, Zen și Hinay³na, își au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în vedere atunci când vorbim despre aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist al perspectivei budiste, care ofer] resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai tarziu, cum ar fi Mah³y³na, Tantray³na, Zen și Hinay³na, își au r]d]cinile în înv]ț]turile lui Buddha; toate împ]rt]șesc doctrinele fundamentale de nepermanent], suferinț] și renunțare la sine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist al perspectivei budiste, care ofer] resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai tarziu, cum ar fi Mah³y³na, Tantray³na, Zen și Hinay³na, își au r]d]cinile în înv]ț]turile lui Buddha; toate împ]rt]șesc doctrinele fundamentale de nepermanent], suferinț] și renunțare la sine. Diferențele dintre ele rezid] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai degrab] pentru practicarea moralei decât pentru teoria eticii; ea subliniaz] leg]tură intrinsec] dintre practicarea moralei și transformarea interioar] a individului. În acest sens, maeștrii Zen au inițiat paradoxul potrivit c]ruia finalul moralei deschide calea spre Zen. Tradițiile budiste timpurii, ca și cele de mai tarziu, conținu] s] se mențin] în anumite zone din Orient, iar influența lor s-a r]spândit și în Occident. Cu toate c] etică budist] influențeaz] viața adepților s]i, exist] un amestec consistent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]ruia finalul moralei deschide calea spre Zen. Tradițiile budiste timpurii, ca și cele de mai tarziu, conținu] s] se mențin] în anumite zone din Orient, iar influența lor s-a r]spândit și în Occident. Cu toate c] etică budist] influențeaz] viața adepților s]i, exist] un amestec consistent de ritualuri și practici aparținând fiec]rei culturi, care pe de o parte contribuie la îmbun]ț]țirea înv]ț]turilor lui Buddha, iar pe de alt] parte împiedic] propagarea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Chad Hansen Eseul de fâț] focalizeaz] perioadă clasic] a gândirii chineze (550-200 î.Hr.), care cuprinde cele mai importante curente filosofice. În vederea unei analize mai detaliate a viziunilor clasice, vom face o incursiune în întreaga istorie a civilizației chineze, urmând epoca budist] și neoconfucianismul. Diferențele dintre etică occidental] și cea chinez] sunt profunde și cuprinz]toare. Conform psihologiei noastre de origine greac], eul prezint] o structur] dual]: rațional] și emoțional]. Din acest motiv, procesele mintale sunt explicate la nivel de raționament și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi numit] și taoism primitiv sau incipient. De asemenea, putem considera ideea înl]tur]rii valorilor asociate denumirilor ca fiind expresia unui scepticism pur. Prin această, teoria lui Lao Tzi se aseam]n] cu cea a lui Zhuang Tzi. Budiștii interpreteaz] textul în virtutea monismului mistic și justificând resemnarea stoic], așa cum se observ] în natură metafizic] a lui Buddha. Exist] și alte interpret]ri posibile. Cert este c] Daode-jing afirm] pur și simplu c] nici un enunț al unei metode nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bodhidharma Dharma, un budist indian care este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
interne. Această abundență a qi-ului și curgerea lină prin trup se reflectă În fața rumenă, În surplusul de energie care permite munca eficientă timp Îndelungat și În imunitatea ridicată față de boli. Dacă ne gândim la acestea, este ușor de Înțeles de ce budiștii și daoiștii mănâncă atât de puțin și totuși sunt atât de plini de energie. Motivul este faptul că și-au depozitat În mod deliberat qi-ul și l-au protejat cu mare grijă. În consecință, acumularea qi-ului le oferă energia de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fii sărac cu duhul și e o binecuvântare ca alții să profite de tine. Astfel, a te preface că ești surd și mut este o bună metodă de a-ți prelungi viața” Această atitudine necompetitivă este subliniată mereu În doctrinele budistă și daoistă, atât ca modalitate de păstrare a sănătății, cât și ca autocultivare. Trebuie să ne găsim o activitate sau un hobby În care să ne refugiem În momentele de stres. Mulți oameni au descoperit că, dacă nu se mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]