893 matches
-
din care mă trag, sudul Basarabiei, de fapt Basarabia propriu-zisă, Bugeacul tătărăsc începând din secolul al XVI-lea, a fost, dintre toate ținuturile românești, acela care a suferit, de-a lungul veacurilor, cel mai intens „bombardament” alogen. În limba turcă, „bugeac” înseamnă colț și tot așa, cu mult înaintea lor, l-ar fi denumit populațiile slave, „Uglon” (de la ugol), cuvânt ce apare în cronicile bizantine modificat în „onglos”. E vorba de „colțul” alcătuit de Nistru, Marea Neagră (linia țărmului acesteia formând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ținuturile împrejmuitoare în raiale (provincii creștine aparținând Turciei). În 1569, același sultan cedează un anumit teritoriu tătarilor nogai, aduși de turci de pe Volga, reședința hanilor devenind localitatea de azi Căușani. Dar, deși acești tătari, care încep să se numească „din Bugeac”, se răspândesc în tot sudul și într-o parte din centrul Basarabiei, cetățile turcești rămân adevăratele stăpâne în zonă. La începutul secolului al XVII-lea, sultanul Osman răpește Moldovei ținutul Reni, alipindu-l Ismailului. La începutul secolului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
La începutul secolului al XVIII-lea, în 1712, după campania de pe Prut a lui Petru cel Mare și „trădarea” lui Dimitrie Cantemir, turcii formează în nord raiaua Hotin. Nu rareori își făceau apariția în Basarabia și cazacii, pustiind cetățile turcești, Bugeacul - și nu numai. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea începe lunga serie a războaielor ruso-turce, ce vor dura, fără un an - exact două secole; în cadrul acestora am putea delimita războiul, să-i spunem, de 101 ani (Stănilești, 1711 - campania din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În timpul războiului din 1806 - Basarabia ținea, practic, de trei săptămâni: 1) Chișinău, Orhei, Bălți și Soroca, orașe și ținuturi alcătuiau Moldova de dincolo de Prut; 2) Cetățile Hotin, Bender, Akerman, Chilia și Ismail, împreună cu împrejurimile lor depindeau nemijlocit de turci; 3) Bugeacul aparținea tătarilor. Timp de două secole și jumătate, tătarii din Bugeac (nogai) - ce nu trebuie confundați cu tătaro-cumanii trăitori în Basarabia de sud-est în vremea „descălecatului”, a întemeierii statului moldovean independent - au constituit o grea năpastă atât pentru populația din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Chișinău, Orhei, Bălți și Soroca, orașe și ținuturi alcătuiau Moldova de dincolo de Prut; 2) Cetățile Hotin, Bender, Akerman, Chilia și Ismail, împreună cu împrejurimile lor depindeau nemijlocit de turci; 3) Bugeacul aparținea tătarilor. Timp de două secole și jumătate, tătarii din Bugeac (nogai) - ce nu trebuie confundați cu tătaro-cumanii trăitori în Basarabia de sud-est în vremea „descălecatului”, a întemeierii statului moldovean independent - au constituit o grea năpastă atât pentru populația din zonă, pe care au măcinat-o și pulverizat-o, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
primul rând Moldova și Țara Românească, în care năvăleau adeseori, pe cont propriu sau ca trupe auxiliare, de șoc ale turcilor. Din cauza tătarilor viața populației simple devenise insuportabilă; nu numai vite, ci și oameni, înhămați tot ca vitele, luau calea Bugeacului, pentru popularea stepelor sale pustii. Necontenitele harțe și lupte, războaielor ruso-turce, în fine timpul necruțător i-au zdrobit și împuținat însă până la urmă și pe tătarii din Bugeac. Astfel încât ultimii dintre ei au fost evacuați în 1808 în Crimeea, de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu numai vite, ci și oameni, înhămați tot ca vitele, luau calea Bugeacului, pentru popularea stepelor sale pustii. Necontenitele harțe și lupte, războaielor ruso-turce, în fine timpul necruțător i-au zdrobit și împuținat însă până la urmă și pe tătarii din Bugeac. Astfel încât ultimii dintre ei au fost evacuați în 1808 în Crimeea, de către ruși, care după anexarea Basarabiei au procedat la o adevărată curățire a ei de turci și tătari. Rezultatul fiind că în 1855 în Basarabia, care număra pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care număra pe atunci un milion de locuitori (dintre care 866 000 ortodocși, 25 000 protestanți, 5 000 catolici, 2 000 armeni gregorieni, 9 500 rascolnici, 81 000 evrei) existau numai 24 de mahomedani! A început o nouă repopulare a Bugeacului, rămas acum fără picior de tătar, a acelui „colț” de țară și lume bătut și răzbunat de pașii atâtor neamuri și seminții. Noua administrație - țaristă - a alcătuit, aici, în sudul Basarabiei un pitoresc mozaic de nații, printre care, pe lângă moldoveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
început temporar, de către armatele ruse. Sunt cunoscute mai multe migrații, considerate notabile și de mari istorici precum Iorga sau Constantin C. Giurescu, care le consemnează. Prima a avut loc după războiul ruso-turc din 1787-1791, când bulgarii s-au stabilit în Bugeac, în apropierea orașelor Ismail, Chilia, Reni, Akerman dar și Chișinău. A doua s-a produs între 1806-1812, de data aceasta ei așezându-se pe pământurile revendicate, după alungarea turcilor și tătarilor, de boierii moldoveni; în aceste condiții, mii de bejenari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fugit spre est, alții, cei mai mulți, spre vest. Au rămas și pe loc, firește, dar oricum n-au mai rămas, nici ei, aceiași. După experiența anului 1940-1941, în timpul și la sfârșitul războiului, un mare număr dintre urmașii emigranților bulgari în fostul Bugeac n-au mai stat pe gânduri: s-au grăbit să treacă în România, să se pună la adăpost. Clujul, îmi amintesc, era „plin” de basarabeni care, când se întâlneau, o dădeau imediat pe rusește sau bulgărește. Limbile acestea le erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
i-ar fi putut privi ca pe niște venetici, ceea ce și erau. În apărarea acelor coloniști (bulgari) și chiar a colonizatorilor lor (rușii) trebuie spus că bejenarii au fost așezați nu în părțile Basarabiei masiv populate de moldoveni, ci în Bugeacul rămas fără tătari, în parte pustiu. Familia tatălui meu locuia în Iambolskaia mahala, ceea ce ar putea indica descendența ei: cândva, predecesorii celor ce alcătuiau acea „mahala” veniseră probabil din orașul sau regiunea Iambol. Orbecăiesc îndelung pe o hartă a Bulgariei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Ilie Teodorescu Nicolae Trandafirescu Mihai Vasilescu Ilie Registru matricol 20/19091910, f .125-145; Anuarul gimnaziului 1909-1910, p. 910;Costin Clit,op.cit.,p.204. 1910·1911 Acher A. Ludovic Andriescu G. Grigore Andriuță G. Matei Arama I. Ștefan Bosie H. Haralamb Bugeac D. Mihai Calu G. Ion Ciulei N. Marin Corojan N. Ion . Finchelstein A. David Garofeanu C. Alexandru Gheorghiu C. Dimitrie. Gheorghiu Gh. Dimitrie Marta G. Mihai Mazilu A. Gheorghe Nastase G. Neculai Stavarache G. Teodor Sahin I. Mihai . Trandafirescu S.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ioan Goga Victor Botea Ț. Gheorghe Dimitriu Clotilda Florica Mihăescu D. Ioan Registru matricol 421/1920. 1921, f. 245-273; 274275; 303. 305; Costin Clit,op.cit.,p.207. 1921-1922 Clasa a VIII-a. Secția Modernă Arghirescu C. Eugen Brand G. Herman Bugeac V. Ion Catz I. losup Gherasim V. Victor Iacobsohn I. losef Marta Gh. Vasile Poroșnicu Gh. Dumitru Ralea V. Virgil Rorlich S. Etr. Isac Sălceanu D. Dumitru Segal l. Bentcu Suflețel P. Emil Teleman A. Gh. Octavian Secția Reală Cehan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Necula I.Vasile Sandu D.Ioan Stan I.Neculai Timofte Ș.Teodor Stoianovici L..Alexandru Sofrone Dumitru Nestor I.Titu Registru matricol 70/1929 1930,f.102105,114-115; Costin Clit,op.cit.,p.210. 1930-1931 Adam Șt.Gheorghe Bălan R.Grigore Bugeac I.Constantin Cazan I.Gheorghe Cazan N.Neculai Cireș I.Matei Ciobanu M.Vasile Corlăteanu Z.Gheorghe Darie H.Ioan Diaconu A.Grigore Dumitrașcu Gr.Constantin Enescu A.Grigore Faibiș F.Jean Ghenghea P.Petru Ghiorghiță Gh.Dumitru Harnagea I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ioan Petcu A. Costache - notat cu roșu ,,Mort pe câmpul de onoare‟‟ Spânu V. Ioan Vrânceanu G. Remus Registru matricol 92/1940-1941, f. 45-54; Costin Clit,op.cit.,p.212. 1941-1942 Clasa a VIII-a Aciobaniței Al. Gheorghe Bahrim Ț. Hristache Bugeac Ț. Dumitru Butnăreanu P. Petre Chelaru V. Mircea Cotae Ț. Mircea Enea I. Alexandru Faure R. Antoin Hubert Focșa C. Virgil Huluță N. Constantin Istrate S. Ioan Istrate B. Nicolae Mihai Gh. Petru Moscu S. Zaharia Palade C. Costache Popovici
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Aurelia Nastase Cornelia Nechifor Rozalia Nica Cecilia Palade Veronica Popa Getuța Pruteanu Ana Pruteanu Nelu Spătaru Constantin Stoica Rodica Vivian Tăutu Monica Vînătoru Elvira Vîrnă Elenă Xenofon Mariana Zaharia Lidia Adarn Victor Arsene Mihai Bahnariu Dumitru Bahnaru Ion Benea Eugen Bugeac Cecilia Bugeac Constantin Catargiu Adam Cehan Ruxanda Chiriță Cornelia Cojocaru Elenă Diaconu Gabriela Galu Emil Ghiban Vasile Hristea Elenă Mazdrag Tinca Munteanu Mihai Neiciu Gheorghe Nica Miluța Patronic Calipsona Popa Alexandru Pogănescu Mihai Rotaru Dumitru Salomeia Petru Silion Aurel Stan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cornelia Nechifor Rozalia Nica Cecilia Palade Veronica Popa Getuța Pruteanu Ana Pruteanu Nelu Spătaru Constantin Stoica Rodica Vivian Tăutu Monica Vînătoru Elvira Vîrnă Elenă Xenofon Mariana Zaharia Lidia Adarn Victor Arsene Mihai Bahnariu Dumitru Bahnaru Ion Benea Eugen Bugeac Cecilia Bugeac Constantin Catargiu Adam Cehan Ruxanda Chiriță Cornelia Cojocaru Elenă Diaconu Gabriela Galu Emil Ghiban Vasile Hristea Elenă Mazdrag Tinca Munteanu Mihai Neiciu Gheorghe Nica Miluța Patronic Calipsona Popa Alexandru Pogănescu Mihai Rotaru Dumitru Salomeia Petru Silion Aurel Stan Didina Ștefănescu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Valentlna Vasile A. Georgeta Zaharia J. Liliana. Zaharia Ghe. Mariana Bucur P. Ela .. Gavriliță Const. Măricica Registru matricol 209/19861987, f 145-177; 215.216; Costin Clit,op.cit.,p.236. XII Mecanică Bălan M. Mihaela Bălan I.Vasile . Babușca V. Vasile Bugeac M. Liliana Chetran Ghe. Gigel Cârlan Ghe. Lenuța Cotae V. Vasile Diaconu Adrian Ioan Diaconu V. Adrian Dicu Dtru. Gheorghiță Frențescu M. Danlela Gugescu V. Nicu Idriceanu I. Ioan Ifrim N. Tonica . Masdrag Const. Nicușor Marin Ghe. Gică Mercaș D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tăcu Ghe. Valentin Diaconu M. Timi Registru matricol 212/1987. 1988, f. 182-217; Costin Clit,op.cit.,p.237. 1988-1989 XII Matematică Fizică Anghel Ghe. Gina Antonica I. LuiesEmanuela Barbuta I. Silviu-Jănel Bolea ·Ghe. Lavinia Elena Brănici V. GabrielDan Brumă V. Eduard Bugeac Gr. Valentina Nina Buzdugan Dtru. Adrian Ciobanu Dtru. Anca Ciupilan Gh. Areta Cozma R. RomicăSebastian Crețescu Ghe. Petronela Danu C. Cerasela Mihaela Hanga A. Wylly Igescu V. Ines-Elena Macovei OfeliaGlicheria Manolache D. Gheorghe Marcu P. CrenguțaIoana Marian V. Sergiu Maxim
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Zaharia A. Gabriela Registru matricol 224/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.240. XII Electrotehnica Adam F. Bernadeta Alexa I. Cristian Andronache C.Gabriel Andronache C.Gabriel Bazarciuc Delia Cristina Bălțatu Ghe.Ramona Bejenariu A.Isabela Iulia-Claudia Blândă I.Irina Lăcrămioara Bugeac M.Mihai Marius Chetraru M.MonicaMioara Ciobanu I.Gabriela Ciobotaru Gr.GabrielGrigore Ciupilan I.Corina Ciupilan P.Mitiu Cristea Virg.Anca David P.Cristi Dimitrie Diaconu Ghe.Gheorghe Dima V.Marlena Enache P.Manuela Filipescu Ghe.Laura Ana Gherghea D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Racoviță M.TamaraAncuța Sîmbotein C.Ciprian Valentin Sîrbu V.Georgiana Stoichici P.Marius Trifan V.Costel Catalogul clasei a XIIa SSU1;Registru matricol 251II,f.21-51. Clasa a XII-a SSU2 Amăriuței C.Cristi Beșleaga I.Andreea Botezatu I.Cristina Bugeac P.Andreea Florentina Cătana I.Anca-Sabina Cioarec M.Adriana Ciobanu S.FlorinCătălin Ciobanu V.Marius Ciocoiu M.Ovidiu Alexandru Ciorbă H.Larisa Cojan A.Andreea Crăsneanu R.Diana Gabriela Dulce V.Viorel Epure V.Loredana Ionela Gîlcă N.Dana -Maria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cipriana Pricop V. Ana-Maria Pricope I. Ionuț-Ștefan Roșca D. DumitruSorin Simion M. OanaAndreea Tofan L. Vlad Alexandru Vancea St. OanaMaria Clasa a XII-a SN1 Diriginte Stela Ciobotaru Adam I. Anca Alexa J. IrinaLoredana Artene D. Oana-Alina Blândă P. MădălinaArina Bugeac I. Maria Cehan M. Răzvan Chiriac R. Florina Lavinia Ciortescu V. MagdaCătălina Cloșca I. Silviu Cretu D. IonelaAlexandra Cruceanu D. Lăură Mădălina Damean I. Maria Grecu G. Cristina Andreea Hanțu P. ErnestEmanuel Horeic I. OanaAlexandra Horeică V. Cătălin Iacob I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a vel-hatmanului Rădăuți Bacău are un osebit vornic Tătari în Bugeac Orumbet-Ugli și Oran-Ugli Căușani lângă Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șerban Cantacuzino; a doua oară cu Anastasia Ivanovna Trubețcoi; Safta. Numele familiei Silișteanu; tatăl lui Constantin se numea Toader, fost vel căpitan de codru. Constantin fusese botezat cu numele Cantemir, după numele prietinului bei tatar cu acest nume, care ocârmuia Bugeacul și a ajutat pe Tomșa-Vodă în războaiele pentru domnie cu Movileștii. La domnie i s-a pus nume creștinesc după rânduiala schimbării de nume în călugărie Constantin cu inițiala C (antemir). [DIVERSE]* Ciobanii și oile în bura de primăvară. Stăpânitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lemne nu erau și se foloseau la încălzire cocenii, paiele, ciurlanii. Mâncarea, mai modern, se făcea la primus folosindu-se gaz lampant. În 1935 s-a resimțit din plin seceta. Guvernul de atunci a înființat cantine în toate comunele din Bugeac, deci și în Tabacu. Nimeni nu a suferit de foame. Poșta era spaima mea. Mi-era frică să nu vină suspendarea din post în avantajul cuiva cu o vechime mai mare. și iată-mă la 1 octombrie fără post, singura
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]