827 matches
-
Freedom House. A predat cursuri de jurnalism politic la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu (2005), la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București (2007) și la Centrul pentru Jurnalism Independent. Este autorul volumului Bulversarea valorilor: Scrieri dintr un timp buimac (Humanitas, 2010). Prefață Fostul șef al secției anticorupție din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție era exclus brutal din magistratură, în mai 2001, la ordin politic. Anchetase cazuri grele de spălare de bani, contrabandă cu petrol, cu țigări, trafic cu
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
apoi, strecurându-mi privirea și reușind să văd ecranul aparatului, am crezut că se transmitea o piesă de teatru. Dar imediat am constatat că se vorbea românește, iar unul din actori era...Ion Caramitru! „Ce s-a întâmplat?”, am întrebat, buimac. „A fugit Ceaușescu!”, mi-a șoptit cineva. Desigur, nu am făcut paranteza de mai sus în speranța că l-ar putea interesa pe cineva cum a trăit un sinistru anchetator de securitate primele momente ale Revoluției! Ci pentru că, urmărind în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
apropiate de fraza finală. Moartea și vitalitatea năucitoare se transmit ca o leapșă cărora doar autopsia le poate pune punct. Vielfalt este o truco-terapie de cuplu cu efect imediat. O tipă intră într-o cutie și dispare. Partenerul ei rămâne buimac și e tras într-un scenariu iluzionist, în care firul roșu al multiplicării obiectelor și personajelor induce o conspirație a aparențelor. Nimic din ce vedem nu ne rămâne pe retină mai mult de câteva minute. Siluete care par ieșite din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ce-i cu tine mă zgudui tata de umeri. Ai adormi, ești obosit. Ce să-ți fac, dacă vrei la câmp. Învelește-te cu haina mea să nu răcești. Văd eu cum o scoatem la capăt. Am ieșit de sub căruță buimac, nu știam ce-i cu mine, uitasem unde mă aflu. Tata s-a apropiat de cal să-l prindă de grumaz, când am auzit din spate: Ce-i cu voi, nu plecați? Grăbiți-vă! Aveți mult de mers pe râu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în spinare, dar nu reușea să ajungă pe culme, acolo unde se înălța un stejar uriaș cu rădăcinile groase înfipte adânc în pământ). Ce faci, Ioane? auzi prin vis, apoi simți o zguduitură în umărul drept. Deschise ochii, ridică capul buimac de somn și-l văzu proptit lângă el pe văru-său Mihai, directorul unei instituții din oraș, râzându-i în nas. Hai cu mine! Spuse autoritar, tulburându-l cu hohotele lui mai tare decât femeile ce mișunau în jurul lor, elegante, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe cei doi fii ai lui. În privirile lor fixe deslușea o mare neliniște. Ei strigau și strigătele puternice îl trezeau. Nene, nene! simți o zguduitură în umăr. N-ai voie să dormi aici. Erau îngrijitorul și un polițist. Privi buimac spre cei doi și își aminti de tren. Cât e ora, cât?! spuse grăbit. Polițistul arătă cu degetul ceasul din gară ce atârna deasupra mulțimii de oameni ca un soare mare, alb. Bătrânul sări drept în picioare, speriat și nervos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
văd sau s-o revăd în viitor în cărțile, în memoriile și în mărturiile despre lumea carcerală; dar atunci era ceva nou, ceva nemaivăzut pentru mine, ceva necunoscut, surprins pe viu. Noi, femeile, așezate pe jos lângă traistele noastre, priveam buimace la defilarea deținuților ce treceau la câțiva metri de noi. Descopeream astfel, fără să știm, realitatea de neînchipuit a universului concentraționar. Așa se face că, în ziua aceea, la capătul călătoriei cu trenul de la București la Poarta Albă, femeile acelea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Într-o bună dimineață de iarnă, am plecat cu OrientExpressul, într-un vagon-lit destul de gol. La gară, se adunaseră: soacră-mea, Jeanna Filipescu, Yvonna Stolojan etc., mai mult cucoane, care riscau mai puțin decât bărbații. Ne-am despărțit de România, buimaci, duși de evenimente, fără un ban străin în buzunar. Luaserăm cu noi merinde de drum. Am plecat de dimineață, și seara eram la Episcopia Bihorului. Conductorul român a mers cu noi doar până la graniță. Luaserăm cu noi, printre obiectele la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul și-și făceau seama. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcau pentru fetele cele frumoase și toată partea femeiască nu-și mai ținea firea. Umblau femeile buimace, bete, nu altceva! Băietanul cel frumos ajunse într-o pădure. Maica Domnului trece și ea prin locurile acelea pline de copaci și de buruieni fel de fel. Trei zile și trei nopți a rătăcit Prea-Sfânta, până ce, într-o bună dimineață
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
unii spuneau că el îi urmărise cu sabia ridicată, alții că piranda nu se mai putuse dezlipi de el, alții chiar că l-ar fi dus înapoi în curtea castelului și el ar fi venit iar după ei. Stătuseră așa, buimaci, în jurul lui în pădure ceva vreme, la vreo două sute de metri de poarta castelului, ditamai ceata de oameni mari, incapabili să scape de-un țânc dat în Paște; el le striga fraze scurte, de neînțeles, aruncându-și bărbia înainte și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai ales dup? 1847, c�nd este lansat? ideea unei religii a umanit??îi. �ntre timp � �n toamnă lui 1844 mai precis � Comte a f?cut cuno?țin?? cu Clotilde de Vaux, de care s-a �ndr?gostit că un buimac. Aceast? iubire platonic?, de?i teatral? � fiindc? s-a stins odat? cu moartea Clotildei, �n aprilie 1846 � i-a bulversat incontestabil via?a ?i echilibrul. �n aceste condi?îi ?i-a relansat opera care a cunoscut noi dezvolt?ri [Lepenies
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ca români care au prins cheag financiar în străinătate să se întoarcă în țară și să investească. Numai că în acele structuri occidentale la care aspiră România să fie integrată nu poți avea șanse să intri cu mentalități de barbugiu buimac. Dacă tot ceea ce pot oferi gigei precum dl Becali este un jeg moral de felul celui pe care îl afișează miliardarul în fioroși lei autohtoni și milionarul în răpciugoși dolari americani, credeți-mă, România se poate lipsi de „aportul” unor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În clipa această Cântă picioarele vântului alizeu. Ascult cu urechile pământului Bătut de ploi și mângâiat de flori. Pădurea este o fiara cu brațele pline de drumuri O femeie guraliva și indiscreta Trupul fecioarei rămâne Înfiorat de neatingere Nopțile, aripa buimaca a curajului Iarbă șerpuita În umbră pământului Îmi trebuie Îndrăzneala de lup celest Să trec prin arbori cu sângele Înflorit. Suflet de primăvară Subsemnatul Malin, culturist și premiat la poezie Crescut de mic În Grădina Botanica, Iași Trebuie să dau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
minte de la obraz, repetă mai încet cel numit Cornel. — Ce mint? Ce mint? Gata, v-ați găsit fraieru’, aruncați măgăreața pe Aurică! Ce, mata n-ai auzit de prezumția de nevinovăție? Mustăciosul căscă ochii mari. Interveni și păgubitul, mai mult buimac decât furios: — Dacă omul te-a văzut când mi l-ai luat... — Și ce? prinse curaj Aurică. Mata trebuia să-l și crezi? De unde știi că m-a văzut? L-ai văzut mata că m-a văzut? Asta-i o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
odihneau fumând o țigară, și ajunse în micul port. Aproape de cheiul măturat de plictisul metafizic al betonului răscopt la soare, o mică navă ruginită putrezea în apa cu luciri grase, de carburant. Cele două santinele care marcau începutul zonei priveau buimace Dumnezeu știe ce, poate apele dulci ale fluviului care, după ce traversaseră estuarul, înaintau în mare fără să se amestece cu valurile sărate. Era gata să se întoarcă, când a zărit, nu foarte departe și oarecum retrași, câțiva pescari, care, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
putere să vorbească, își răsucea doar dintr-o parte în alta capul, ca s-o împiedice pe Motea să-i pună comprese pe frunte. O întrebă cu voce joasă dacă plănuise să plece sau să rămână. Se uitară la el buimace, se pare că nu știau ce se întâmplă. "Nastia s-a dus ieri seară să facă o baie, spuse Motea, și nu s-a mai întors. Am căutat-o pe plajă, trebuie că s-a înecat..." Deși parcă îl lovise
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în mână, se ridicară ca niște inculpate în așteptarea verdictului. Pe bucata de hârtie, era scrisă o singură frază, cel mult de un rând. Fie pentru mai multă solemnitate, fie din lipsă de memorie, avea de altminteri un aer cam buimac, femeia o citi subliniind cuvintele cu degetul: doar rudele apropiate sunt autorizate să facă vizite elevelor. Palidă, Nel întrebă pe un ton puternic și limpede: "Și prietenele?" Călugărița își încrucișă brațele, ascunzându-și mâinile în mânecile hainei, discuția se încheiase
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Prăjina începu să bată iar înverșunată în pian și toată gașca se dezlănțui într-un dans sălbatic, sacrificial, pe care căderea serii, grăbită de cerul amenințător, o făcea halucinantă. O lumină vie invadă sala brusc. Pianul tăcu, iar fetele încremeniră buimace, trezite parcă în plină noapte. Doamna Walter răsucise comutatorul pentru a semnala întoarcerea la program. Bătu nerăbdătoare din palme: "Vă rog, domnișoarelor, masa e peste un sfert de oră!" Prăjina își veni prima în fire. Cu un umor neașteptat, atacă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a o măsura din priviri, se uită la ceas: "La ora asta, soțul dumneavoastră trebuie că e gata să decoleze spre Leningrad." "Să decoleze? De ce să decoleze?" "Lui trebuie să-i puneți această întrebare." Și închise ghișeul. Margareta se uită buimacă în jur; sala de așteptare era goală, dar, de dincolo de ușile închise, se auzea zgomotul unei activități febrile. Veni numaidecât un funcționar care o întrebă dacă mai are și alte treburi de rezolvat la ambasadă. Ieși în grabă și o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
viața semnatarului. În toate aceste transformări zgomotoase, oare care mai este locul elevului? Singur, uitat de o lume care îi clădește atâtea programe de formare, elevul sau studentul se regăsește cel mai adesea complet solitar în fața ecranului de calculator, navigând buimac pe Internet, fără repere, de cele mai multe ori fără să știe exact ceea ce caută. Trăind într-o lume aproape complet separată de părinții săi, care au două și chiar trei locuri de muncă simultan, fie în țară, fie în străinătate, și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vezi și formatul electronic http://www.filologie-rusa.ro) footnote> Secolul XXI. O promisiune deja sfărâmată. O promisiune de raționalitate, belșug și armonie, uzurpată, după trecerea doar a primei decade din acest veac, de către absurd, austeritate și de realitatea unei Europe buimace, cu state care se reped unele asupra altora, într-un război economic fără precedent. O Europă în care tensiunea a devenit normalitate, iar agresivitatea și hărțuirea au căpătat rang de strategie continentală. Mai mult decât oricând, omenirea are acum nevoie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
zgribulit care să le dea un nume: COPACII SPERANȚEI. Nicoleta-Ginevra Baciu STEREOTIPUL FANARIOT Într-o lume în care viteza a devenit de mult una dintre valorile de căpătâi ale societății, cuvintele sunt și ele folosite cu maximă viteză, la întâmplare, buimac, fără vreo reflecție, fie ea chiar și fugitivă, asupra adevăratului lor sens. Etichete inepte sunt aruncate cu nonșalanță asupra unor stări de fapt, etichete amplificate până la suprasaturație de mijloacele mass-media, care tocesc un clișeu lingvistic până la automatizare, introducându-l astfel
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mărunți și obosiți, mă așez într-un colț, așteptând să vină funcționarul înalt și cam burtos pentru vârsta sa. Da domnule...dați-mi documentul de identitate, vă rog...! Și trimiterea...! Aveți un cupon de pensie, ceva...? Sunteți pensionat, nu? Da...? Buimac și nervos, am răspuns totuși politicos, destul de debusolat... Da, poftim documentele! Cupon... nu mai am, e cel de data trecută...eu...am fost într-o scurtă permisie, de o săptămână... Puneți-l pe cel de la internarea trecută, vă rog, domnule
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
plin de dor de Maramureș. Nu vii și tu?! Ieri și azi am fost la Tg. Neamț. A fost invitat acolo domnul Ovidiu Genaru. Gașca: Daniel, Adrian, Sava, Calcan, Radu, eu. A fost minunat. Domnul Ovidiu e un compagnon minunat! Buimac de amărăciune de T numai așa mai pot să rezist: plecînd. Nu pot dormi, mă obsedează, mi-e teamă să nu fiu nevoit să mă internez pe undeva. Este ieșit din comun ceea ce simt de cînd am divorțat de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]