6,806 matches
-
ar avea venituri astronomice. La început tocmai această capacitate de detașare de mizeria zilnică a cucerit-o, apoi auzind zi de zi aceeași poveste, văzându-i zi de zi seninătatea cu care se așează la masă, pofta cu care savura "bunătățile", fără să se întrebe cum au "aterizat" acolo începuseră să o obosească și să o întristeze. Muncea ca o sclavă afișând o fericire deplină. Nu voia să afle nimeni cât este de fraieră. În primăvară când venise acasă, îmbrăcată cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
bani". Începe să-mi placă acest om, el simte acest lucru și se străduiește să mă impresioneze. Suntem chemați la masă. Sunt plasată la dreapta lui Jozsi, iar Jozsi stă în capul mesei. Ștefi, undeva pe la mijloc. Masa geme de bunătăți. Silvia se uită la mine, dar nu sunt sigură că mă vede. Ceea ce îmi place la Ștefi și la Jozsi este că își tratează musafirii cu naturalețe, am simțit asta din prima clipă. Restul comunității românești este ca un cuib
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
În schimb aș putea controla femeile, cele de peste șaizeci de ani și cele sub șaisprezece ani. Cele mai adulte, mai împlinite, pot să-mi dea un șut să mă lipească de un stâlp de telegraf, și astfel s-ar pustii bunătate de rector de autobuz. Cu cele de peste șaizeci de ani pot să-mi pun ambițiile, pot chiar să le fac zile fripte, acestea nu mi-ar putea rezista, totuși pot duce și eu o plasă de cartofi de cinci kilograme
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
auzea, se uita la el ca la un străin, "unde este iubitul meu, unde este, acesta este un surogat, un om care se străduie să fie gazdă bună, nu am nevoie de așa ceva, am nevoie de dragostea lui, nu de bunătatea lui", a închis ochii și a țipat la el: "lasă-le naibii de explicații, vreau să rămâi cu mine în noaptea asta", Alex s-a oprit în mijlocul camerei, a ezitat o clipă apoi i-a spuse foarte liniștit: "știi bine
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cașcaval, debrețin, salam uscat, numai produse bune pentru sporirea apetitului. Jan se înfrupta din gustări, dar ochii îi erau la rachiul care, turnat deja de un timp în pahare, își juca năbădăios mărgelele ca flăcăii la hora satului. Gustară din bunătățile puse pe masă de Ina, ciocniră câteva pahare de țuică fără să le numere, privind cu jind la sticla aproape golită. Discutară nimicuri prezente pe frontispiciul zilei. Timpul curse o dată cu țuica ce se lăsase cu tot plumbul tăriilor în picioare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ar fi fost ultima din existența lor. Se întețiră focurile pornite din timpul zilei. Pentru a spori lumina, se plantară făclii în jurul meselor ce ridicau fuioare de fum alb-cenușiu, ca o ofrandă adusă de etnie Cerului care, în marea sa bunătate, îi adăpostea sub acoperișul său și pe ei, acești trăitori obijduiți ai pământului. Nunta se desfășură pe toată durata nopții, cu băutură și fripturi de batal și de porc. Fiecare nuntaș își tăia câte o porție, după pofta inimii, însoțind
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
arătându-și în acest fel întreaga afecțiune. Lăsând patrupedul dincolo de prag, străbătu întreaga casă până o întâlni pe Ina care robotea în bucătărie, urmărind mâncărurile ce clocoteau zorite pe aragaz. - Bună, draga mea! Cu ce ne ospătăm astăzi!? - Cu multe bunătăți, dar trebuie să mai așteptăm puțin până vine și Mihăiță de la școală. - Nu e nici o problemă! Până vine băiatul, vreau să-ți spun că suntem convocați de către colonelul Priboi mâine dimineață. Ne cere să-l luăm cu noi și pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să pătrundă într-o casă mare. Ce i-ar putea strica?, gândea ea. - Nu e fometos, îi spuse ea Inei, dar îi place să mănânce puțin și bun. S-ar putea îndulci și el, bietul copil, își spuse sieși, cu bunătăți ce nu lipseau din gospodăria inginerului. Și ținu să mai adauge: E milos, de nu s-a văzut! Și atunci când calcă pe o frunză, lăcrimează! Teama de Lisandru era însă ca o sabie, pe care o simțea în permanență deasupra
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
timp șatra. Acolo era lumea lui! Aici, în casa aceasta cu perdele și draperii grele la ferestre, orizontul îi era limitat. Avea strania impresie că se află într o închisoare. Ina căuta să-l îmbie cu fel de fel de bunătăți. Alex îi vorbea minute în șir de proiecte ce l ar fi putut interesa, dacă accepta să devină membru al familiei sale. Mihăiță îi arăta o mulțime de jocuri, cânta la vioară, la pian, îi citea din cărțile sale preferate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
învioreze atmosfera. Gurmandă recordmenă, își ducea cu dezinvoltură cele 120 de kilograme. Prima vizită o făcu și de această dată, la bucătărie. Glumind, îi reproșă Inei: - Ce faceți dragă, de ce vă tot moșmondiți atâta și nu puneți pe masă toate bunătățile? Am o foame de lup...! - Îndată, tanti, să vină Alex și băieții, îndată, dar dacă ești grăbită, îți pot oferi un picior de pui în avans, zise Ina, convinsă fiind că era firesc să urmeze un refuz politicos. Dar Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și numele de Nectarie, a fost ales, la 29 martie 1923, de Marele Colegiu al Cetății Albe și Ismailului, episcop, păstorind eparhia moldovenească de la marginea țării amenințate de bolșevism, cu vechi tradiții medievale de pe vremea lui Alexandru cel Bun, cu bunătate și blândețe în actul de unificare sufletească și duhovnicească a neamului său. După demisia Mitropolitului Vladimir de Repta, la 1 octombrie 1924, Marele Colegiu Electoral întrunit în ziua de 7 noiembrie 1924 a ales cu 217 voturi din 270 posibile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
avut copii, singurul copil al ei am fost eu. Mă dădăcea de la un an, făcându-mi plăcerea de a mă da huța-huța pe picioare sau aruncându-mă în sus cu mâinile și prinzându-mă cu multă siguranță. Era de o bunătate rară, niciodată nu se supăra pentru năzbâtiile și șotiile făcute de micuțul ei ștrengar alintat. Toate astea au fost până la vârsta de 10 ani, când tata a fost închis, iar mama a plecat la casa părintească, însoțită de sora Dorina
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Reginei Maria în vara anului 1919, care l-a încredințat doctorului Mamulea de la Palat, să-i redea sănătatea. Constantin Sasu își exprima în poeziile sale, printre altele, suferințele din timpul războiului, bucuria Unirii și duioasa poveste a invalidului mângâiat de bunătatea Reginei, și tratat ireproșabil de doctorul ei. La descendenți, gena creației literare s-a transmis fiicei Ileana, care nu și-a publicat scrierile în timpul vieții, și nepotului de frate, Ioan Mugurel Sasu, scriitor și publicist recunoscut în mediile literare din
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
patru ani, eu nu am avut stăpân, hălăduiam fără griji, nu am fost supravegheat sau controlat riguros, căci bunica, dăscălița Ilinca, la peste 80 ani, era prea blajină și îngăduitoare, iar mătușa Eugenia, tânără pensionară din învățământ, era de o bunătate rară și-mi satisfăcea toate mofturile, în timp ce mama, mutată cu Dorina la părinții ei, era prea ocupată cu cariera sa didactică. A fost singura perioadă a vieții mele frământate de adevărat om liber. „O tempora!” Am amintit de moara bunicii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a Divinității. Nu l-am suportat din prima clipă pe barman. Am știut că e un pervers și jumătate. Totuși - și aici trebuie să-i mulțumesc - m-a avertizat că Lola nu vorbește niciodată. Că „e mută de-a binelea bunătatea asta de fată!”. Nu l-am Întrebat nici de unde știa de numele ei, nici altceva. Nu puteam proba spusele lui dacă mă mințea, ori dacă nu era altceva la mijloc. În fond, nu prea mă interesa chestia asta cu vorbitul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
rara băutură care, după gust și finețe, era tot ca o sărbătoare. - Acum, hai să vedem dacă stăpânului casei îi place ce au pregătit cele două gospodine, veni îndemnul mamei care, împreună cu Ina, așeză cu tot dichisul o sumedenie de bunătăți pe masa din sufragerie. Se înfruptară toți trei din antreurile apetisante, apoi trecură la ciorbă, ca în cele din urmă, Ina voind s-o scutească pe mama ei de un nou efort, scoase din cuptorul aragazului un pui auriu pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ceva ce aducea a putred. Numai buna cuviință o îndemnă să-și înfrâneze pornirile. își aminti cum odată, de Paști, mama ei o trimisese cu un coșuleț în care pusese un cozonac, câteva ouă roșii, friptură de miel și alte bunătăți, din belșugurile ce se află de obicei pe masa de sărbătoare la toți creștinii. Știa că posibilitățile Coanei Aglaia erau limitate și îi trimisese de toate, ca să se poată bucura și ea la această zi de înviere a Domnului. De cum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
noua viață. Invitații sosiră rând pe rând, încărcați cu voie bună, cu flori și felicitări pentru tânăra pereche. După ce înfăptuiau regulile venite din moși strămoși, ca obiceiuri sfinte ale pământului, luau loc la masa plină cu fel de fel de bunătăți. Deși invitată din vreme, Olga stătu mult timp în cumpănă, dacă să meargă sau nu la acest eveniment unic din viața prietenei sale. Îmbrăca o rochie, hotărâtă să participe, dar în clipele următoare, o dădea jos înciudată și o arunca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
invoca doar În numele propriu, și nu ca un principiu care să-l determine pe celălalt să-și Îndeplinească datoria morală. „Echitatea (considerată obiectiv) nu este nicidecum un temei În numele căruia să-l somăm pe celălalt să Îndeplinească datoria morală (bunăvoința sau bunătatea sa), ci cel care pretinde ceva pe acest temei se bazează pe propriul său drept, numai că lui Îi lipsesc condițiile care Îi sunt necesare judecătorului, conform cărora acesta ar putea determina În ce măsură sau În ce fel pretenția acestuia ar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dificil, dar trebuie să știi că nu e imposibil de învățat. Totul e să nu te dai bătut! - Nu, nu tati, la anul voi cânta în orchestra școlii, ai să vezi! - Bine, bine, te cred! Acum hai să vedem ce bunătăți ne pune mama pe masă în această seară, vrei? Și, braț la braț, ca porniți la o promenadă, pășiră pragul bucătăriei, unde numai mirosurile apetisante ale mâncărurilor te puteau sătura. Ina însă îi expedie cu un ordin milităresc, categoric: - La
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fie nevoie de cuvinte. Ajunse acasă. Alex nu venise încă, dar dădu într-un târziu un telefon rugând-o să ia masa împreună cu Mihăiță, pentru că el nu știe exact când va veni. Ina puse pe masă pentru băiat mai multe bunătăți, dar ea nu se atinse de mâncare, pretextând că mâncase în oraș și nu-i era foame. Mihăiță, în timp ce mânca, urmărindu-i fiecare gest pe chipul ei întunecat, găsi că mama sa este foarte tristă, dar nu avu curajul să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de altă dată, viguroasă, robustă, plină de viață, în ochii căreia acum se stinseseră scânteierile de lumină, cândva atât de vii... - O speranță totuși poate mai există!? - Ce spui tu, Ina! Nu mai am nici o șansă. O spui tu, din bunătate, pentru că am fost cândva prietene! - Olga, suntem încă prietene, nu vorbi așa! Mi e nespus de greu să te văd în starea aceasta, dar sunt convinsă că în scurt timp te vei simți mai bine. - Când doctorii îți țin zilele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pomi fructiferi, din aproape toate speciile; pe urmă a împejmuit totul cu gard din plasă, după care le-a dăriut Vasililor, cu urarea: să dea cel de sus, și viața voastră, dragii tatii, să vă bucurați, cât veți trăi, de bunătățile pe care le veți obține de pe aceste unghii de teren. și anii iar au trecut. Din șantiere s-a ales praful și pulberea. Băieții, inclusiv tatăl, s-au retras la apartamentele lor, din orașul de pe cursul Iravei. Au urmat timpuri
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
asta. Că, dedesubt, privește ce am. Nu i suficient un rând. De ce? Din mai multe motive. Bine. Două rânduri. Așa da. Așeză sarmalele, plăti și ieși.Vameșul privi în colet. Bine, drum bun. Ce-o să le mai placă, feministelor tale, bunătatea de sarmale, pe care i le duci! O,da. și trecu granița, intrând în România. Ceva, totuși, nu i se părea a fi în ordine, vameșului. Dar nu putea discerne ce anume. Abea după ce se îndepărtă câteva sute de metri
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
așa, azi la unul, mâine la altul, până când s-a desprimăvărat de-a binelea. Acum, da, au reluat, în una din zile, firul povestirii cu arpagica. Acum e tocmai bine de plantat. În mustul zăpezii. Vezi-ți de treabă, ce, bunătate de must, să l stricăm cu niște arpagică de anul trecut? Mai bine îl lăsăm să fiarbă, șiapoi,îl bem. Ca pe vinul din butoiașe. Da’de mâine. De mâine, sigur, trecem la plantat. Se mai și zvântă pământul... și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]