2,612 matches
-
1998, capital majoritar român (de stat și/sau privat) pe parcursul întregii perioade 1998-2001; acțiunile lor fuseseră tranzacționate cel puțin o dată în intervalul 1998-2001 și, la sfârșitul primei jumătăți a anului 2003, nu le era restricționat accesul la operațiunile de tranzacționare bursiere. Eșantionul selecționat deținea, începând cu 1998, aproximativ un sfert din cifra de afaceri și numărul de angajați ale fiecăruia din cele două sectoare analizate. Așa cum se poate observa și în tabelul 7.4, creșterea masivă înregistrată în gradul de penetrare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc. Domenii de interes: sociologia comunităților, managementul proiectelor de dezvoltare și de intervenție, sociologia politică (partidele politice), asigurarea calității în învățământ. Expert consultant pentru Departamentul Community Learning and Development din cadrul North Ayrshire Council, Scoția. Bursier postdoctoral în cadrul Academiei Române, Filiala Iași, cu proiectul de cercetare O perspectivă comunitaristă asupra vieții sociale în spațiul urban românesc. Mecanisme de instituire și de perpetuare a disfuncțiilor sociale (2011-2013). Membru al structurilor profesionale sociologice naționale și internaționale (SSR, ESA, ISA
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
obligației de a ține contabilitatea; • fraude care se răsfrâng asupra situației comerciale și a capitalului social; • fraude în detrimentul creditorilor (bancruta, violarea drepturilor de proprietate intelectuală și industrială); • infracțiuni împotriva consumatorilor (falsificarea mărfurilor, publicitate mincinoasă); • concurența neloiala; • infracțiuni fiscale; • corupție; • infracțiuni bursiere si bancare; • infracțiuni în materie de schimb valutar; • infracțiuni împotriva mediului ambiant. Odată declanșată ofensiva reală contra unor componente sau segmente ale criminalității afacerilor (evaziunea fiscală, contrabanda, corupția, traficul de droguri etc.) se scot la lumina zilei aspecte deosebite, unele
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
mai multe obiective, dintre care menționăm : • însușirea principalelor elemente definitorii ce vizează obiectul tranzacțiilor la bursă, clasificarea, funcțiile, managementul și membrii bursei; cunoașterea mecanismului de organizare și funcționare a burselor de mărfuri și de valori; realizarea deprinderilor privind folosirea operațiunilor bursiere, a ordinelor de bursă și a tipurilor de contracte pentru mărfuri și hârtii de valoare tranzacționate la bursă; formarea unor specialiști capabili să îmbine pregătirea tehnică cu cea economico-financiară, astfel încât prin intermediul instituției bursei, să se poată influența dezvoltarea și consolidarea
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Exemplele concrete prezentate se referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cursului, autorii abordează mai în detaliu problemele fundamentale care caracterizează instituția bursieră, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a se dezvolta și a contribui
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cursului, autorii abordează mai în detaliu problemele fundamentale care caracterizează instituția bursieră, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a se dezvolta și a contribui la stabilitatea nivelului cursurilor, prin operațiunile de bursă, în care raportul cerereofertă va fi determinant. Dezvoltarea schimburilor comerciale a condus la
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în același loc. Începând cu secolul al XI-lea, dezvoltarea unor orașe stat în nordul Italiei (Genova, Florența, Veneția), ca și în Nordul Europei (Amsterdam, Brugge, Hamburg), a influențat creșterea schimburilor și apariția unor elemente de bază ce caracteriza piața bursieră. Atât în Grecia, cât și în Imperiul Roman, pe lângă uzanțele de vânzare cu livrarea imediată a mărfii și plata prețului, apare o nouă practică, care constă în „tranzacții cu mărfuri viitoare”, care presupunea ca mărfurile - care nu existau în momentul
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pieței financiare. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sfera de cuprindere a bursei din Paris s-a extins, ca urmare a apariției mai multor bănci și a pătrunderii capitalurilor străine. Cu toate acestea, variațiile conjuncturale și speculațiile bursiere hazardante au condus la scăderea cotațiilor și la crahuri bursiere de mare anvergură, determinate mai ales de falimentarea a numeroase bănci. În prima parte a secolului al XX-lea, activitățile industriale au determinat creșterea ponderii la bursele europene. Spre exemplu
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
-lea, sfera de cuprindere a bursei din Paris s-a extins, ca urmare a apariției mai multor bănci și a pătrunderii capitalurilor străine. Cu toate acestea, variațiile conjuncturale și speculațiile bursiere hazardante au condus la scăderea cotațiilor și la crahuri bursiere de mare anvergură, determinate mai ales de falimentarea a numeroase bănci. În prima parte a secolului al XX-lea, activitățile industriale au determinat creșterea ponderii la bursele europene. Spre exemplu, la Londra, în decurs de 20 de ani, s-a
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
s-a dezvoltat, în special, datorită loturilor de teren, dar și prin titlurile din domeniul căilor ferate. În acest context au fost atrase peste 1,5 mil. persoane și o multitudine de firme industriale care acordau împrumuturi, astfel că, indicele bursier Dow Jones a ajuns la o valoare de 381,17 puncte. Au apărut însă primele semne ale recesiunii, în momentul retragerii de pe piață a fondurilor europene, iar odată cu scăderea cursurilor, brokerii au intervenit pentru asigurarea unor garanții suplimentare în bani
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
adopatarea Legii titlurilor financiare (27.V.1933), care avea drept scop asigurarea protecției complete a investitorilor și prohibiția fraudelor cu titluri financiare. După al doilea război modial, datorită tendinței de creștere economică, s-a realizat și o creștere a capitalizăii bursiere, determinată de reglementările fiscale și monetare, care au avantajat pe deținătorii de titluri financiare. Un reviriment important s-a manifestat și pe piața japoneză, care după o perioadă, când bursele japoneze au fost închise, marcată de sfârșitul celui de al
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
principii noi, intrând într-un proces de modernizare după modelele din Europa occidentală (după anul 1970), punându-se bazele și unei deschideri internaționale a bursei Tokio Stock Exchange (TSE). Bursa din Londra, cunoscută drept centrul celei de a treia piețe bursiere din lume, s-a remarcat printr-un caracter al unui „club închis”, până în anul 1986, datorită conservatorismului pronunțat, după care , a adoptat o reformă radicală, propulsând-o în centrul „europiețelor” și constituind baza tranzacțiilor internaționale. Și piața bursieră franceză, după
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
treia piețe bursiere din lume, s-a remarcat printr-un caracter al unui „club închis”, până în anul 1986, datorită conservatorismului pronunțat, după care , a adoptat o reformă radicală, propulsând-o în centrul „europiețelor” și constituind baza tranzacțiilor internaționale. Și piața bursieră franceză, după o cădere generată de concurența industrială, deschiderea granițelor și reapariția inflației (1960), a avut o evoluție pozitivă datorită reconstrucției industriale. Un moment de referință a fost marcat de cunoscuta ”lunea negră” de la bursele occidentale din 19 octombrie 1987
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
se pot repeta chiar și la dimensiuni mai mari, generate și de tendința de internaționalizare a piețelor de capital. În consecință, au avut loc scăderi importante la bursele de valori din New York, Londra, Tokio, Hong Kong, ș.a. În prezent, marile piețe bursiere se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare și fiabilitate, ca urmare a unor reglementări mai precise privind derularea tranzacțiilor, a unor garanții mai mari din partea investitorilor și a brokerilor, cât și a controlului exercitat asupra operațiunilor speculative. După căderea
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Madgearu „bursele reprezintă instituții publice create în scopul de a reunipe comercianți, industriași, bancheri, producători, armatori și asiguratori, în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, producte-lor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul”.9 ) Specialiștii în domeniul bursier au ajuns la concluzia că „bursa reprezintă un tip de piață concurențială (liberă), care a apărut ca rezultat al unui proces evolutiv îndelungat, în cadrul și prin intermediul căreia se negociază mărfuri omogene, fungibile (cereale, minereuri etc.), se realizează tarnzacții cu titluri
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de creanțe, bonuri de tezaur etc.) și se efectuiază operațiuni cu valute și instrumente derivate și sintetice, la care participă, în calitate de vânzători sau cumpărători, numeroți agenți economici, din cele mai diverse domenii economico-sociale, prin medierea unor specialiști desemnați de instituția bursieră (brokeri, curtieri, dealeri, traderi), care prin mecanismul cotației bursiere atabilesc cursul (prețul) tranzacțiilor realizate, în cadrul unui spațiu desemnat, denumit ringul bursei”. Bursa are un local propriu, unde, în baza unui program de lucru al acesteia, au loc tranzacțiile, pe baza
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
operațiuni cu valute și instrumente derivate și sintetice, la care participă, în calitate de vânzători sau cumpărători, numeroți agenți economici, din cele mai diverse domenii economico-sociale, prin medierea unor specialiști desemnați de instituția bursieră (brokeri, curtieri, dealeri, traderi), care prin mecanismul cotației bursiere atabilesc cursul (prețul) tranzacțiilor realizate, în cadrul unui spațiu desemnat, denumit ringul bursei”. Bursa are un local propriu, unde, în baza unui program de lucru al acesteia, au loc tranzacțiile, pe baza cărora se stabilesc cotațiile pentru diferite categorii de valori
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
strigările la bursă sunt numai agenții oficiali ai bursei. Cotarea la bursă sau cursurile de bursă sunt prețurile înscrise pe liste oficiale publicate, ele figurând pentru deschidere, închidere și încheiere efectivă a afacerilor. 1.2.3. Clasificarea burselor Diversitatea instituției bursiere a condus la necesitatea clasificării burselor, folosind în acest scop criterii specifice. Astfel, după forma de constituire, deosebim două categorii de burse: 1. burse private, fondate, organizate și administrate de societăți pe acțiuni sau asociații ale comercianților sau camere de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și administrate de societăți pe acțiuni sau asociații ale comercianților sau camere de comerț, dominante fiind bursele constituite ca societăți pe acțiuni. Bursele private se întâlnesc mai ales în țările anglo-saxone. Bursele din New York, Tokyo, Toronto, Montreal, Oslo, sunt asociații bursiere fără scop lucrativ. 2. - burse de stat, înființate, organizate și administrate de autoritățile guvernamentale. Ele mai poartă și denumirea de burse organizate, deoarece funcționează pe baza legilor țărilor pe teritoriul cărora sunt instituite. Spre exemplu, în Franța, autoritatea publică este
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
burse de interes local, care vizează schimburile de mărfuri și de valori dintr-o anumită zonă geografică; 2) burse de importanță națională, care concentrează activitatea comercială specifică bursei dintr o anumită țară; 3) burse internaționale, la care participarea la tranzacțiile bursiere cuprinde întreaga lume. Din această categorie se pot cita bursele din New York, Chicago, Londra, Paris, Tokyo, ș.a. După obiectul tranzacțiilor, se pot delimita două categorii de burse: A - burse generale, unde se tranzacționează o diversitate de mărfuri, titluri de proprietate
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
burse “futures” sau marché à térme. Contractele futures negociate la bursele de mărfuri, au la bază diferite active, cum ar fi: mărfuri fizice, alcătuind piețele futures comerciale; titluri financiare (bonuri de tezaur, obligațiuni, depozite în eurodolari), titluri financiare sintetice (indici bursieri) și valute, care formează piețe futures financire; b. - burse de valori, unde se negociază diferite valori mobiliare, cum ar fi: acțiuni, obligațiuni, bonuri sau note de tezaur, certificate de depozit, valute, cambii și alte hârtii de valoare (titluri financiare). Cele
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și persoanele care au obținut de la conducerea bursei autorizații speciale de participare; 2. burse cu participare nelimitată, unde accesul se face gratuit sau pe baza unei taxe de participare. Regulamentele de funcționare a burselor stipulează excepția interzicerii accesului la tranzacțiile bursiere pentru persoanele care au comis delictul de înșelăciune. Bursa îndeplinește și anumite funcții, care, în sinteză, se referă la următoarele: 1. funcția de centralizator al tranzacțiilor, care permite accesul direct și continuu la informațiile de piață și asigură concentrarea ordinelor
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și a societății umane în domeniul afacerilor. 5. funcția de simbol al economiei concurențiale este realizată de bursă prin efectul celorlalte funcții menționate mai sus. Bursa, prin specificul ei, concentrează cererea și oferta, creând condiții pentru concurență, astfel că prețurile bursiere capătă un rol însemnat în menținerea, reorientarea și restructurarea economiei prezente și viitoare. Bursa este un simbol al economiei de piață, întrucât ea reprezintă tranzacția în genere; tranzacțiile bursiere se deosebesc de tranzacțiile particulare efectuate întâmplător, prin negocieri între parteneri
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
concentrează cererea și oferta, creând condiții pentru concurență, astfel că prețurile bursiere capătă un rol însemnat în menținerea, reorientarea și restructurarea economiei prezente și viitoare. Bursa este un simbol al economiei de piață, întrucât ea reprezintă tranzacția în genere; tranzacțiile bursiere se deosebesc de tranzacțiile particulare efectuate întâmplător, prin negocieri între parteneri determinați. Funcția de simbol a economiei este dată deci de capacitatea bursei de a simplifica și uniformiza practicile comerciale, de obicei anarhice și greoaie. 6. funcția de obiect de
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
plumb și zinc. Este cea mai mare bursă de metale din lume, tranzacțiile anuale fiind de circa 2 miliarde dolari, reprezentând 70 % din schimburile totale mondiale la aceste mărfuri. Statutul bursei (Charter sau Constitution), reprezintă actul de constituire a instituției bursiere care cuprinde: obiectul negocierilor din cadrul bursei; drepturile și obligațiile participanților; modalitatea de admitere a membrilor asociați în cadrul bursei; modul de alegere a Comitetului de conducere a bursei; atribuțiile Adunării generale sau a Asociației bursei; adoptarea hotărârilor în cadrul Adunării generale sau
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]