1,535 matches
-
din pahare. Ofer un exemplar din lucrare lui Eugen Ionescu. El insistă mult apoi, să dau unul și atașatului militar român, eu Îi răspundeam, că s-ar putea să mă trimită În țară; voiam să mai rămân În Franța. Eram bursierul Guvernului Francez, regulat Înscris la alte examene și cu livretul militar vizat. La insistențele repetate ale lui Eugen Ionescu Îi ofer și atașatului militar, colonel Tomoroveanu, un exemplar. La 3 zile după acest moment, primesc adresă din partea atașatului militar, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fusese instalat pentru o săptămână, dacă nu mă Înșel, În studioul de la mansardă. Aveam mult râvnita bursă Berliner Künstlerprogramm, pe care și el o avusese chiar cu un an Înaintea mea. Funcționa, iată, regula, despre care auzisem deja, că toți bursierii aveau dreptul să revină, ulterior, pentru o scurtă ședere pasageră, găzduiți În clădirile administrate de DAAD (Serviciul german de schimburi culturale). Ștefan Bănulescu profitase de acest avantaj pentru a se opri la Berlin, În drum, cred, spre Paris, unde avea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În America. „Înțeleg că ar trebui să-ți mulțumesc pentru venirea mea aici”, mi-a spus Gabriela, la telefon, după sosire. Mulțumirile nu-și aveau rost, nici nu eram sigur ce influență avuseseră bunele mele cuvinte asupra celor care selecționau bursierii Programului literar din Yowa. Așteptam nerăbdător revederea, În acel moment atât de Încărcat pentru toți cei din Est. Lungile convorbiri telefonice dintre New York și Yowa mă plonjaseră Într-un trecut de care mă despărțeam greu. Interlocutoarea accelerase tangajul meu reluat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ihnen nicht bekannt ist, das wir bereits für Sie einen Vertrag geschlossen haben”1, scrie doamna din Zürich, noua mea prietenă literară. Da, au Început să sosească scrisori. Sunt altfel decât de obicei. Mai puțin crispate, parcă, mai puțin codificate. * Bursierul dintr-o țară a Europei de Răsărit nu este la fel cu colegul său din Franța, Anglia sau Elveția, nici cu cel venit din Brazilia. Nu, nu doar scrisorile Își schimbă vibrația. Tensiunea zilnică vine din succesiunea și alternanța de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fie el filosemit, antisemit, oricine-ar fi, Înțelege că Berlinul nu ar fi devenit ce a fost fără acești evrei.” * „Conspiratorul” care intermediase, deloc conspirativ, tranziția mea literară În Occident a contemplat cu afecțiune, În anii următori, stagiul meu ca bursier DAAD, apoi saltul transatlantic, pentru care eram Încă mai puțin pregătit decât fusesem pentru saltul peste Zidul Plângerilor dintre Estul și Vestul Europei. În primăvara lui 1989, Înainte, deci, de răvășirea care avea să răstoarne mascaradele comuniste ale Estului, Paul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Bard, oferindu-i, la sugestia mea, un Honorary Degree (echivalentul american pentru Doctor Honoris Causa) În literatură. N-am primit, din păcate, nici unul răspuns. Abia la finele anului, am aflat că Imre Kertész se afla, de fapt, la Berlin, ca bursier la Wissenschaft College. Cele două scrisori i-au fost retrimise pe adresa locuinței din Berlin și colegiul a primit un răspuns plin de gratitudine și de scuze. Scriitorul nu se afla, se pare, În stare de călătorii și noi festivități
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cursul stârnise doar un interes moderat printre studenții de la Bard, iar colegii profesori de la catedra de literatură se arătaseră mirați de imprudența titlului („cine știe, aici, ceva despre Dunăre?”). Salvarea venise, În cele din urmă, de la studenții est-europeni aflați ca bursieri pentru un an la colegiul nostru, al căror dialog cu studenții americani se dovedise viu și revelator prin contrastele pe care le reitera. Când am reluat cursul, devenit Kafka și vecinii săi1, amatorii se Înmulțiseră... Renunțasem, Însă, la introducerea oferită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Scurtă ist., II, 336-337; Munteanu, Jurnal, V, 127-130; Pop, Pagini, 66-71; Zaciu, Departe, 36-38; Dicț. analitic, I, 270-272, IV, 41-43, 576-578; Poantă, Dicț. poeți, 84-86; Marin Mincu, Victor Felea - un poet necunoscut, CNT, 2000, 4; Mihai Dragolea, Note despre un „bursier înfometat al vieții”, OC, 2000, 15; Dan C. Mihăilescu, Cumințenia cu scut și lance, „22”, 2000, 24; Gheorghe Grigurcu, Jurnalul lui Victor Felea, RL, 2000, 35; Dicț. esențial, 307-309; Petraș, Panorama, 293; Popa, Ist. lit., I, 927-929. C.H.
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Romano-Catolic din Arad, luându-și bacalaureatul la Liceul „Moise Nicoară” din același oraș. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Budapesta, secția maghiară-română-franceză (avându-i profesori pe Carlo Tagliavini și A. Sauvageot), pentru că apoi să meargă la Paris, ca bursier (1932-1935), perioadă în care a fost lector la École des Langues Orientales Vivantes. S-a specializat în romanistica sub îndrumarea profesorilor Paul Hazard și Mario Roques. În 1938 este abilitat docent la Universitatea din Budapesta, unde a lucrat în continuare
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
lui Ioniță Scipione Bădescu, apărute în „Curierul Botoșanilor”, și alte articole traduse din ziarele vieneze „Neue freie Presse” ori „Deutsche Zeitung”. Delavrancea reia în D., practic simultan cu tipărirea lor în „Revista nouă”, mai multe povestiri și nuvele: Domnul Vucea, Bursierul, Sentino, Înainte de alegeri. Adesea, în articolele sale, scriitorul recurge la procedeele prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
Trăgându-se dintr-o familie de obârșie vrânceană, D. era al nouălea copil al Ioanei și al căruțașului Ștefan Tudorică Albu, care își părăsise ținutul și se stabilise în Bariera Vergului, la marginea Bucureștilor. Trece prin câteva școli, absolvind, ca bursier, Liceul „Sf. Sava”. Amintirile copilăriei, grefate pe o sensibilitate ascuțită, sporită de obsesia originii umile, vor urca mai toate în operă. În 1877 se înscrie la Facultatea de Drept din București. Este și anul debutului literar al lui D., cu
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Tendinței de regăsire în patriarhal, natură și trecut îi răspund într-o bună parte a prozei propensiunea critică, cromatica apăsătoare, deseori sumbră. Sunt orientări antitetice, „între vis și viață”, care poartă sigiliul unei viziuni patetice, romantice. În Domnul Vucea și Bursierul transpar amintiri dintr-o copilărie marcată de umilință și renunțare la iluzii, ca rod al brutalei întâlniri cu realitatea grosieră, promiscuă a școlii și internatului. Eroul din Trubadurul are o existență tragică, halucinantă. Cu sensibilitatea lui maladivă, el este incapabil
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
literatură străină, În calitatea avută de profesor de spaniolă, În Africa (Nigeria, Algeria), Orientul Mijlociu (Oman), America Latină (Cuba, Uruguay). Dar se revendică, alături de alți colegi de editură, de la avangardele OULIPO sau Noul Roman, renunțînd, desigur, la dimensiunea politică a producților acestora. Bursier și funcționar În Franța sau Statele Unite, astăzi Deville este directorul literar al revistei MEET care publică anual literatură străină din cîte două capitale risipite pe glob și președintele unui juriu care premiază anual poezie latino-americană. El a promis că anul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-mi pasă de viața națională și socială, de comunități. Individul, eu, asta mă fascinează, grota”, „Procreez cu creierul și gândesc cu testicolele, isterizat în țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire” și în „Magasin littéraire” („fotografie și titlu de-o șchioapă pe prima pagină
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de viața națională și socială, de comunități. Individul, eu, asta mă fascinează, grota”, „Procreez cu creierul și gândesc cu testicolele, isterizat în țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire” și în „Magasin littéraire” („fotografie și titlu de-o șchioapă pe prima pagină. De la prima
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
națională și socială, de comunități. Individul, eu, asta mă fascinează, grota”, „Procreez cu creierul și gândesc cu testicolele, isterizat în țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire” și în „Magasin littéraire” („fotografie și titlu de-o șchioapă pe prima pagină. De la prima cronică a
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
în Talmaz și Bairamcea, urmând apoi, la Chișinău, Liceul Regional (în particular, în paralel cu Școala Normală). Elev eminent, termină cursurile liceale în 1905 cu premiul întâi. Din 1907 devine student al Facultății de Litere de la Universitatea din Kiev, ca bursier, până în 1911, când își ia licența magna cum laude. În 1911-1912 urmează un curs superior academic, cu o specializare pe profil pedagogic. În perioada studenției, profesorul Vladimir Peretz, eminent savant, bun cunoscător al literaturilor slave de răsărit, îl îndrumă către
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
Filitti care a trăit între anii 1784 și 1826, urcându-se în scaunul episcopal de Buzău, iar apoi în cel de mitropolit al Ungro-Vlahiei. În calitate de președinte al Eforiei școlilor, el a dat un avânt puternic culturii noastre de atunci, trimițând bursieri la învățătură în țări străine și tipărind multe cărți religioase. Dat în judecata Sinodului, el a fost scos „cu sila" din scaun la 1810 și dus în Rusia pentru că... protesta contra marelui amestec al Rusiei în treburile interne ale țării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de societăți cuprinse, cât și prin importanța și repre- zentativitatea societăților incluse în calculul acestor indici. Indicii bursieri din generația a II-a s-au construit având la bază respectarea anumitor cerințe : − selectarea eșantionului de firme incluse în structura indicelui bursier; − atribuirea unei anumite importanțe, prin: • pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui bursier; • pondere egală cu capitalizarea bursieră, respectiv, pondere mai mare a titlului care are dividendele pe acțiuni mai mari; − alegerea datei de referință pentru care indicele
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
indici. Indicii bursieri din generația a II-a s-au construit având la bază respectarea anumitor cerințe : − selectarea eșantionului de firme incluse în structura indicelui bursier; − atribuirea unei anumite importanțe, prin: • pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui bursier; • pondere egală cu capitalizarea bursieră, respectiv, pondere mai mare a titlului care are dividendele pe acțiuni mai mari; − alegerea datei de referință pentru care indicele bursier se 100, 1000 sau 10000 puncte, în funcție de reglementările pieței. Cele mai importante criterii de
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
pronunțau în revista Noua Școală Românească: Stanciu Stoian, Vasile Maciu, Ion Totoiu. Adăugăm aici și contribuțiile istoricului Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Moisescu, care se apleacă asupra relațiilor cu Rusia. De exemplu, articolele publicate în revista Bisericii Ortodoxe Române sub titlul „Bursieri români la școalele teologice din Rusia (1845-1856)” care preamăresc sprijinul pravoslavnic rus pentru ortodoxia românească. Din 1946, îndeosebi după câștigarea alegerilor, fenomenul colaboraționismului istoriografic se accentuează extraordinar, mai ales pentru că puterea comunistă cultiva oportunismul la toate nivelurile. în plus, începe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istoricii care au preferat exilul l-au avut instituțiile românești de istorie și cultură din străinătate, dintre care excelau școlile române de la Roma și Paris și Casa Romena de la Veneția. Din păcate, din 1945 guvernul român nu a mai trimis bursieri din țară în ciuda intervențiilor directorilor școlilor și ale Academiei Române (A. Rădulescu, președinte 1946-1948), la Ministerul Educației Naționale, Ștefan Voitec scriind cu cerneală roșie pe memoriul academic din noiembrie 1946: „Se va comunica Academiei că întrucât Ministerul nu are fonduri din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Academiei Române (A. Rădulescu, președinte 1946-1948), la Ministerul Educației Naționale, Ștefan Voitec scriind cu cerneală roșie pe memoriul academic din noiembrie 1946: „Se va comunica Academiei că întrucât Ministerul nu are fonduri din cauza dificultăților financiare ale statului nu vor fi trimiși bursieri în acest an la școala de la Fontenay-aux-Roses. De altfel, hotărârea guvernului - luată pe temei de economii - este să recheme în țară tot personalul acestei școli”. înțelegând pericolul, personalul școlilor își va căuta loc de refugiu în străinătate. Dar iată principalii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
divizați în tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, câțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. în condițiile în care cei mai activi pe plan cultural au fost studenții care ajunseseră în Franța ca bursieri, veniturile lor nu le permiteau să susțină financiar o publicație. De asemenea, publicarea unei reviste însemna numai costuri deoarece, așa cum afirmă Virgil Ierunca, „nici un abonament nu a fost plătit vreodată vreunei edituri din Paris. Revistele erau distribuite gratuit”. La început
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Facultatea de Istorie a Universității din București le acordă o atenție deosebită: istoria urbană și imaginile mentale, inclusiv cele create de propagandă. între cauzele care au determinat dezvoltarea preocupărilor în anumite direcții, Murgescu și Câlția uită să rețină și distribuția bursierilor între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest volum se vede cât de utilă ar fi înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]