1,697 matches
-
lor, au distrus livezile, au defrișat perdelele de protecție împotriva alunecărilor de teren, au distrus plantațiile de vie de soiuri pure cum erau cele vreo cincizeci de hectare de Cabernet Sauvignon de la Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață pârloagă în loc. Cei mai înfocați distrugători au fost niște gânjuri de moșnegi cu minte puțină care rumegaseră îndelung ani întregi ura în ei și acum vărsau veninul pe tot ce era în jur. Cred că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
înainte de a ne înscrie la colectivă: casă de cărămidă cu trei odăi mari, boi tineri și sănătoși, vacă cu vițel, o iapă ce trebuia să fete, plug și alte unelte agricole necesare la casa omului, un colț de pădure, câțiva butuci de vie, numai pino curat ca lacrima și pământ arabil, ceva peste zece hectare; ca tot omul gospodar. Un pământ bun ca untul. Să-l ungi pe felia de pâine. Matei tare îl mai iubea ca pe sufletul lui!... Cred
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un ceaun mare plin cu apă clocotită, pe care să-l ții tot timpul pe foc! Fix la miezul nopții, iei mâța care nu a fost atinsă de motan, îi tai coda cu satârul dintr-o singură lovitură pe un butuc și o arunci vie în ceaunul cu apă clocotită! Fii atent să nu te zgârie! Să știi de la mine că mâța are șapte vieți; de șapte ori va încerca să iasă din ceaun. De fiecare dată o pocnești cu linguroiul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cel puțin patru-cinci camere și acareturi, înconjurat prin exterior, exceptând partea nordică al acestuia, cu un glasvand enorm cu multe ochiuri montate în lemn de un verde fraged, ce de departe părea un zar uriaș aruncat la întâmplare printre pomi, butuci de vie și flori. Așezate pe colț, la încrucișarea a două artere principale, atât grădina cât și locuința constituiau un loc de odihnă și de recreare ideal, un adevărat colț de rai, la care jinduia orice muritor. Prietenia dintre cei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
preveniți, fără deosebire; de sănătatea lor nu se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți bolnavi mintal au cunoscut această tortură, nu ne putem opri a-i descrie, citând un alt fragment: "Butucul era alcătuit din două bucăți de lemn prevăzut cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alcătuit din două bucăți de lemn prevăzut cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, secole întregi în care, alături de răufăcătorii sănătoși, au stat la butuc și alienații. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat și el acelorași autorități, care însărcinau pe un dorobanț cu paza sa pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi procedat altfel cu alienatul decât proceda cu delincvenții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fapt alienați". Bolnavii, confirmați în acest timp, vor fi tratați "în primul rând cu blândețe și inteligență". Pentru cazurile caracterizate prin agitație deosebită se admit numai cămașa de forță, dușurile și băile prelungite, reprobându-se orice metode de represiune (cătușe, butuci, imobilizarea prin funii etc.). Pe lângă remediile farmaceutice, se vor utiliza, ca metodă de cură, muzica, gimnastica și diferite "ocupațiuni" (ergoterapie). Personalul medical se compune din medici primari., medici secundari, interni, farmaciști, "veghetori" și infirmieri. Fiecare categorie a acestor salariați are
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
meu era unul dintre puținele care, în acea vreme, dădea un număr atât de mare de intelectuali. Pe atunci, principalul drum de legătură a satului Dorobanți cu orașul era desfundat în anotimpurile cu ploi și căruțele intrau în glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie, când soarele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ca apa murdară din râu și ca trupurile nemișcate de pe mal. Carne crudă. Niciodată nu i se păruse, ca În acea zi, că duhoarea trupurilor africane era aidoma cu a cărnii crude. Aplecându-se asupra unuia dintre ele - carne pe butucul măcelarului, gata de devorat - și apropiind obiectivul aparatului de el, rănitul ridicase mâinile legate ca să se acopere pe jumătate, Înspăimântat, pe când corneele albe Îi ieșeau și mai abitir din orbite. Atunci Faulques mărise diafragma cu un punct, focalizase pe ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
2); bun (2); carte (2); codru (2); corabie (2); durabil (2); moale (2); natura (2); pădurar (2); piatră (2); sculptură (2); ușor (2); verde (2); viață (2); apă; arbori; arde; arzător; avere; bate; bătrîn; beat; bogăție naturală; brazi; bunelul; buștean; butuc; buturugă; cafeniu; capac; cherestea; chitară; ciment; ciocolată; cioplit; coloană; confecționări; construcții; a construi; cuie; defrișare; design; dulce; dus; ecologic; educația tehnologică; el; elastic; eternitate; face; fără viață; ferm; fin; formal; formă; frumoasă; frumos; frunză; frunze; fum; galben; geam; gorun; greutate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu mă mai pui să jur... (Ilie o privește cu zîmbetul celui deznădăjduit) Ilie: Adevărul... Mina, e că mi-e dor de pămînt, de apă, de frig, de durere, de iarbă... de ceva adevărat... Mi-e dor să tai lemne, butuci mari de lemne, să car iarbă în spate, clăi întregi de iarbă... să cosesc... Mina: Mai știi să cosești? Ilie: (din nou entuziasmat) Sigur că știu. Asta nu se uită. (se ridică și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
influențe. Astfel, în noaptea de Crăciun se dau drumul de pe un deal, la niște roți de foc, care purifică timpul; pentru primenirea spațiului, se fac focuri în dimineața de Crăciun atât la slavi, cât și la români ,iar datina arderii butucului este de tradiție europeană. Tot ca motiv solar sunt și colacii de Crăciun care imită forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
motiv solar sunt și colacii de Crăciun care imită forma soarelui, amintind de capul cu nimb al zeului Mithra, sculptat pe basoreliefurile găsite în templele aflate pe pământul Daciei și Moesiei, dar și în răsăritul și apusul Europei.86 Arderea butucului de Crăciun, prezent aproape la toate popoarele Europei sârbul badnjak, bulgarul bъdniak și koládnik, francezul la bûche de Noël, la germani weihnachtsblock sau julblock, la englezi Crhistmasblock, la scandinavi yuelelog a fost interpretată ca simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
învelit ca un mort, e prohodit de un "preot" din ceată, în timp ce este bocit de ceilalți colindători; după ce este însoțit pe ultimul drum, "mortul" este aruncat în apă, de pe un pod, în "produc" (copca făcută în gheață), "cetluit" cu un butuc, pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților, dar și ținutul Binelui; o dată înviat, "Crăciunul" lua o prăjină lungă, în vârful căreia a fost pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lungă, în vârful căreia a fost pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și ardea în noaptea de Crăciun. La slavi, în timpul sărbătorii de iarnă "koleda", se mergea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]