1,209 matches
-
150, din care: 105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, un polonez, un armean și un grec. Președinte a fost ales Ion Inculeț. Dintre deputații români amintim pe Pan Halipa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Anton Crihan, Grigore și Ion Cazacliu, Gheorghe Năstase și alții. La 15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, ce avea să intre în cadrul Republicii Federative Democratice Ruse, care nu exista, ca „părtașă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o importanță hotărâtoare, extraordinară asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noștri o răspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme”. După cuvântarea rostită de Constantin Stere, Ion Buzdugan a dat citire, în limba română, Declarației Blocului Moldovenesc, după care aceeași declarație a fost citită în limba rusă de deputatul Cijevschi. Au urmat luările de cuvânt. Ajungându-se la problema votării, s-au exprimat mai multe păreri. În numele Blocului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de deputatul Cijevschi. Au urmat luările de cuvânt. Ajungându-se la problema votării, s-au exprimat mai multe păreri. În numele Blocului Moldovenesc, deputatul Cijevschi a propus votul nominal și deschis, în timp ce deputatul Țîganco și alții au cerut vot secret. Ion Buzdugan a cerut votul deschis, îndemnându-i pe toți la unire: „Fiți tari și îndepliniți-vă datoria, fiindcă ceasul unirii a sunat. Vă chem pe toți să votați cu îndrăzneală și deschis, pentru ca istoria să fixeze pentru totdeauna numele tuturor fiilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
1918, când a fost ales un nou prezidiu al organului legislativ. În locul lui Constantin Stere, demisionat în ajun, Președinte al Sfatului Țării a fost ales Pan Halipa, iar ca vicepreședinți, Vasile Bârcă și Gheorghe Buruiană, secretari, Andrei Scobiola și Ion Buzdugan. În ședința din 26-27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a luat în dezbatere și a votat Legea agrară, care a redus substanțial marea proprietate funciară și a manifestat o grijă deosebită față de țărănimea mică și mijlocie. Legea, prima dintre actele legislative
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fi consemnată aceea a «Cununii», obicei practicat cu precădere pe Târnave, în județul Alba, pe care atât de frumos îl descrie marele nostru Ion Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul». Aici la noi în Cârțișoara, corespondentul Cununii de pe Târnave se numea «Buzduganul» și se desfășura în ultima zi de secerat, de un gospodar cu mai mult pământ cultivat cu păioase, grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
după anii săi grei de detenție, după trecerea sa "dincolo", nefericitul și eruditul poet, profesor și scriitor, Vasile Gh. Popa, primul magistru de limba și literatura română, descoperitorul și îndrumătorul în anii de formare și afirmare a poetului Nicolae Labiș, "buzduganul" generației scriitorilor comuniști și proletcultiști, victimă fragedă și tragică a epocii sale, cu acea mirabilă, admirabilă a sa Moarte a căprioarei, fără de care literatura acelor ani ar fi, negreșit, mai săracă. Și lista acestor nume e cu mult mai abundentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la 27 aprilie 1963 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Savin Dumitru și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 86165 Augsburg, Curtiusstr. 18. 63. Ogrin Virgil, cetățean german, născut la 30 aprilie 1950 în București, România, fiul lui Buzdugan Ion și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 63477 Maintal, Kalkhausstr. 5. 64. Sarbu Roxana Andrea Luminița, cetățean elvețian, născută la 23 martie 1954, în București, România, fiica lui Nedelcovici Andrei Ion și Constantă, cu domiciliul actual în Elveția, 1231
HOT��RÂRE nr. 999 din 2 decembrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126207_a_127536]
-
Mircea 2. Covalciuc Mihai 3. Crasmaru Constantin 4. Feraru Gheorghe 5. Luca Bogdan-Constantin 6. Marian Ioan 7. Morariu Pavel 8. Pavel Vlad 9. Ștefan Monica Purselia 10. Urziceanu Renata-Roxana. Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani 1. Avadanei Vasile 2. Beceru Liviu 3. Buzdugan Ioan 4. Danis Emma 5. Imbrea Alois 6. Ionescu Ioan 7. Pantazi Codruța 8. Pavel Vasile. Parchetul de pe lângă Judecătoria Raducaneni 1. Bejan Doru Gelu 2. Popica Loghin Viorel 3. Purdea Constantin. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui 1. Galan Vasile-Bruno. Parchetul de pe lângă
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
Steliana, cu domiciliul actual în Germania, Heidenheim, Scheidemannstr. 65. 30. Gunther Gunter, născut la 1 martie 1969 în localitatea Lovrin, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Reiherweg 8, Weiden i. d. OPf. 31. Buzdugan Emanoil, născut la 4 octombrie 1950 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Emanoil și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Solingen, Hossenhauserstr. 226. 32. Roth Hans Martin, născut la 23 ianuarie 1954 în localitatea Carta, județul Sibiu, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 241 din 4 iunie 1993 pentru aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123657_a_124986]
-
lui Ciurea adresa Dv. Urmează să Vă scrie. Zilele trecute a avut o mare bucurie: i-a parvenit de la București Diploma de Membru de onoare al Societății Numismatice din R.S.R., diplomă semnată de acad. Emil Condurache și de secretarul Gh. Buzdugan. Dintr-o scrisoare a ing. Octav Luchian 230 din Probota, către Dl. Profesor Ciurea, rețin că doar 4-5 personalități din Europa și America mai sunt membri de onoare ai Societății de Numismatică din țara noastră. Reînnoiesc rugămintea de a nu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să slujească"76. Iorga a fost vizitat acasă și de un alt musafir purtînd uniforma rusească. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea să devină o sursă importantă de informații. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chișinău. El i-a explicat lui Iorga că era o himeră să te aștepți ca soldații ruși să lupte pentru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să slujească"76. Iorga a fost vizitat acasă și de un alt musafir purtînd uniforma rusească. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea să devină o sursă importantă de informații. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chișinău. El i-a explicat lui Iorga că era o himeră să te aștepți ca soldații ruși să lupte pentru burghezii de la Londra sau Paris. După care l-a atacat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să lupte pentru burghezii de la Londra sau Paris. După care l-a atacat pe regele Ferdinand; Iorga i-a explicat că el nu era doar monarhist, ci și un prieten personal al regelui. Toate acestea nu l-au împiedicat pe Buzdugan să devină ulterior subsecretar într-un minister în timpul domniei lui Carol al II-lea77. Prin martie și aprilie, dezintegrarea forțelor armate rusești a început să capete accente grave. Ofițerii nu erau ascultați, apoi erau retrogradați și în final uciși. În mijlocul acestei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
domniei lui Carol al II-lea77. Prin martie și aprilie, dezintegrarea forțelor armate rusești a început să capete accente grave. Ofițerii nu erau ascultați, apoi erau retrogradați și în final uciși. În mijlocul acestei prăbușiri, s-a întîmplat ceva mult mai serios. Buzdugan i-a adus lui Iorga știrea că Cristian Rakovski, eliberat din închisoare de soldații ruși răzvrătiți, se adresa mulțimilor. Însoțit de Buzdugan, Iorga a dat fuga și l-a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ascultați, apoi erau retrogradați și în final uciși. În mijlocul acestei prăbușiri, s-a întîmplat ceva mult mai serios. Buzdugan i-a adus lui Iorga știrea că Cristian Rakovski, eliberat din închisoare de soldații ruși răzvrătiți, se adresa mulțimilor. Însoțit de Buzdugan, Iorga a dat fuga și l-a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
răzvrătiți, se adresa mulțimilor. Însoțit de Buzdugan, Iorga a dat fuga și l-a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești staționate în afara Iașului plănuiau arestarea familiei regale române. Trupele erau sub influența studentului anarhist Rashal și a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se făcuse remarcat prin aruncarea mai multor ofițeri de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lor de vii79. În fruntea detașamentului său, colonelul Gheorghe Rascoviceanu, un ofițer român plin de hotărîre, l-a salvat pe generalul Șcerbacev, comandantul "Frontului Ruso-Român" de la "arestare" (ucidere cu sînge rece)80. Pe Iorga l-a alarmat știrea adusă de Buzdugan. Elementele acestea anarhiste erau mai rele ca bolșevicii; astfel încît s-a decis să treacă imediat la acțiune. A încercat mai întîi să comunice informația conducerii politice, dar s-a lovit de un haos și de o incompetență totală. După cum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
străzile Iașului, pe palme, proclamația reformei agrare și împroprietărirea poporului, spunîndu-i că "Ștefan cel Mare a dat și el pămînt ostașilor lui". În aceeași zi memorabilă, 23 martie 1917, pe la căderea nopții, apelul a fost dus la "Monitorul oficial". Basarabeanul Buzdugan și Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l-au asigurat pe Iorga că rușii vor rămîne liniștiți și nu va fi nici o repetare a evenimentelor de la St. Petersburg sau a altora 89. Probleme nerezolvate de decenii sau poate de secole au fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
amintea afirmația făcută de Maniu, el considerînd ziua aceea "prima zi a republicii române, deoarece Mihai nu va domni niciodată". S-a format o regență alcătuită din patriarhul Miron Cristea, prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții Supreme de Justiție. În octombrie 1929, la moartea lui Buzdugan, Vaida a propus ca Iorga să-l înlocuiască. Dar Iorga nu era de acord cu regența, astfel că un alt înalt demnitar, Constantin Sărățeanu, a devenit regent în locul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
republicii române, deoarece Mihai nu va domni niciodată". S-a format o regență alcătuită din patriarhul Miron Cristea, prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții Supreme de Justiție. În octombrie 1929, la moartea lui Buzdugan, Vaida a propus ca Iorga să-l înlocuiască. Dar Iorga nu era de acord cu regența, astfel că un alt înalt demnitar, Constantin Sărățeanu, a devenit regent în locul lui. Nu toate lucrurile mergeau ca pe roate în cadrul regenței. Așa cum îi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
210, 249, 252, 280 Brătienii 25, 97, 177, 207, 229, 246, 277 Brăileanu, Traian 431 Brîncoveanu, Constantin 65, 119, 137, 257 Brâncuși, Constantin 19, 398 Brandsch, Rudolf 292 Braunstein 232 Briand 90, 294 Brunner, Elisabeta 301 Bush, George 449, 450 Buzdugan, Gheorghe 249 Calimachi, Alexandru 119, 124 Calman 78 Cambronne 123 Cancicov 432, 443 Cantacuzino, Constantin 65 Cantacuzino, Șerban 52 Cantemir, Constantin 98, 257 Cantemir, Dimitrie 65 Caragiale, Ion Luca 51, 53, 63, 72, 101, 131, 455 Caragiani 51 Carducci, Giosué
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Stan, membru de onoare. Anexă 3 a) Ordinul național Pentru Merit în grad de Mare Cruce: ... 1. academician Nicolae Botnariuc; 2. academician David Davidescu; 3. academician Augustin Buzura; 4. academician Virgiliu N. Constantinescu; 5. academician Radu Voinea; 6. academician Gheorghe Buzdugan; 7. academician Romulus Cristescu; 8. academician Vlad Voiculescu; b) Ordinul național Pentru Merit în grad de Mare Ofițer: ... 1. academician Ioan Anton; 2. academician Cornelia Bodea; 3. academician Lazăr Dragoș; 4. academician Dan Mateescu; 5. academician Marius Sabin Peculea; 6
DECRET nr. 522 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131741_a_133070]
-
L. S. S.) Secretar, Al. Algiu Promulgam această lege și ordonam că ea să fie investita cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial. Dat în București, la 21 Fevruarie 1928. În numele Maiestății Sale Regelui Mihai I: MIRON, Patriarhul României. GHEORGHE BUZDUGAN (L. S. St.) Ministrul justiției, Stelian Popescu ----------------
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134241_a_135570]
-
sută douăzeci și opt voturi. Vice-președinte O. PRIE (L. S. A. D.) Secretar, Râul Bulfinschi Promulgam această lege și ordonam că ea să fie investita cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial. În numele Maiestății Sale Regelui Mihai I: MIRON, Patriarhul României. GHEORGHE BUZDUGAN (L. S. St.) Ministrul Justiției, Stelian Popescu Ministru Afacerilor Străine ad-interim I. G. DUCĂ ARANJAMENT 01/12/1924
LEGE nr. 432 din 15 februarie 1928 privind ratificarea şi executarea Aranjamentului încheiat la Bruxelles la 1 Decemvrie 1924 privind înlesnirile acordate marinarilor de comerţ pentru tratamentul bolilor venerice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134332_a_135661]
-
cîmp roșu, stindardul dacilor cu capul de lup în auriu, iar coama în argintiu, așezat pe un scut dacic oval în auriu pe care se suprapune o sabie dacă argintie, cu vîrful în sus, avînd gardă aurie; în stînga un buzdugan auriu cu mîner argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, o suveica argintie cu țeavă aurie încrucișata cu un ac argintiu cu vîrful în jos; peste acestea se suprapune un ciocan, iar deasupra acestuia un segment de roată dințata
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]