15,206 matches
-
nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Nicolina, în scopuri terapeutice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul orașului Târgu Frumos face parte din bazinul mijlociu al râului Bahluieț. În această arie se deosebesc două tipuri de regim hidrologic:tipul Jijia, caracteristic zonei cu relief mai jos din Câmpia Moldovei, incluzând Bazinul Bahluiețului în aval de Târgu Frumos și afluenții săi de pe stânga, cu ape mai mari în perioada februarie-martie; - tipul Crivești, specific zonei mai înalte din V și NV, cuprinzând valea Bahluiețului în amonte de Târgu Frumos, pâraiele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de “câmpie” colinară a Jijiei inferioare se întâlnesc cernoziomuri și cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
acele părți. 1.3. Scurt istoric al așezărilor și contextul stabilirii rușilor-lipoveni în județul Iași Orașul Târgu Frumos este situat în bazinul mijlociu al Bahluiețului, în zona de contact a trei mari unități naturale: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași Orașul Târgu Frumos este situat în bazinul mijlociu al Bahluiețului, în zona de contact a trei mari unități naturale: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime de circa 30 kilometri Ăîntre Dealul Mare al Hârlăului și Podișul Central Moldovenesc) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime de circa 30 kilometri Ăîntre Dealul Mare al Hârlăului și Podișul Central Moldovenesc) și prezintă o formă tipică de “șa” care adună căi de comunicație de mare importanță, unind astfel spații geografice îndepărtate. Până în a doua jumătate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
toate axele de ciculație dinspre părțile mai înalte, de la V, S și N : - de la Cîmpulung Moldovenesc, pe Valea Moldovei, unindu-se la Cristești-Moțca cu un drum ce venea de la Tg. Neamț, apoi peste Siret la Pașcani, după care cobora spre câmpie pe la Tg. Frumos; - dinspre N-V de la Baia și Fălticeni; - dinspre sud, prima soșea națională a Moldovei venea pe Valea Siretului, se îndrepta spre Tg.Frumos și apoi spre Hârlău și Botoșani. Pe lângă aceste artere de mare importanță în regiunea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
petrecută după gratii), o femelă elefant care a născut în captivitate, paișpe mineri, ziși și ortaci, care, ferească Dum nezeu, au dat ortul popii într-un accident provocat de o aglomerare de gaze și 33°C la umbră în zona Câmpiei Române. Ne ducem dracu’, dar à la guerre comme à la guerre, gândi Plescăială și își descheie nasturii de la cămașă, făcând inconștient o trecere în revistă a frazeologismelor preluate în limba română direct în varianta lor franceză. Gestul dezveli, pe lângă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
viață care nu surâsese prea tare familiei Panait, în general, și lui Lache, în particular, și care se târa mofluză în pantofi greoi, duri și frustrant de mici, de-i venea lui Lache uneori să o ia tot oblu, pe câmpii, până unde o vedea cu ochii, departe, tot mai departe, spre orizont, încă un orizont, doar-doar o uita că locuiește într-un cartier muncitoresc, că școala îi mănâncă tinerețea, că speranțele lui sunt cu totul și cu totul niște invenții
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îmbătrânim degeaba! Când omul își împarte viața - inclusiv tezaurul sufletului său - cu ceilalți, ofranda acesta se cheamă dăruire, omenie, prinos. La tristețe, ca și la fericire, un refugiu demn de avut în vedere cartea! Natură vie în împărăția pământului: păduri, câmpii, dealuri, ape, munți - un întreg paradis pe care adesea noi îl uităm! Tăcerea - fortăreață de profunde energii în care, refugiindu-ne, descoperim mirabila lume din noi... Hotărâri definitive trebuie să luăm numai după o îndelungă chibzuință, asta pentru a evita
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cu condensare, centrale care utilizează aproape total potențialul energetic al combustibilului folosit). Ok, zis și făcut, am demarat o campanie agresivă... Rezultatul: nu a vândut decât 3 sisteme; > să fie simplu și la obiect... Adică nu e nevoie să bați câmpii, să vii cu detalii tehnice sau constructive.. Clientul tău trebuie să rețină că produsul tău e cel mai fiabil, bun sau că îl instalezi foarte repede (iarăși diferențierea). Exemplu: Instalăm aparate de aer condiționat, în 2 zile dacă îl cumpărați
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
valuri" i-au mai l?sat „abia contururi triste ?i umbre" pe inima-i „pustie", tabloul lumii este, ca Într-un peisaj expresionist, golit de via??, Înv?luit de „promoroac?": „ Bogat? În Întinderi st? lumea n promoroac?, Ce sate ?i câmpie c-un luciu v?l Îmbrac?; ??zduhul scânteiaz???i că unse cu văr Lucesc zidiri, ruine, pe câmpul solitar". Solitudinea, retr?it? acut de fiin?a poetului, configureaz? liric Întregul peisaj. „Stare a propriului suflet", elementele ce-1 compun: „Întinderile
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unse cu văr Lucesc zidiri, ruine, pe câmpul solitar". Solitudinea, retr?it? acut de fiin?a poetului, configureaz? liric Întregul peisaj. „Stare a propriului suflet", elementele ce-1 compun: „Întinderile" f??? de sfâr?it, aride, Înv?luite În „promoroac?", satele, câmpia Înve?mântat? cu „un luciu v?l" că Într-un giulgiu, „v?zduhul" respirând reflexele sumbre ale astrului „mort", zidurile p???site ?i ruinele ce „lucesc" sinistru pe câmpul „solitar" sunt de fapt reprezent?ri subiective ale eu-ului liric
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
calde", a contingentului: „ Iar te-ai cufundat În stele ?i În nori ?i-n ceruri nalte? De nu m-ai uită Încal?e Sufletul vie?îi mele. În zadar râuri de soare Gr???de?ti-n a ta gândire ??i câmpiile asire ?i Întunecată mare; Piramidele-nvechite Urc?-n cer vârful lor mareNu câtă În dep?rtare Fericirea ta, iubite! " (Floare albastr?) Uitând de via?a fugar? din jurul s?u, poetul vis?tor ?i-a În???at privirile c?tre stele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
via?a fugar? din jurul s?u, poetul vis?tor ?i-a În???at privirile c?tre stele, cufundânduse În lumea fanteziei, a „cerurilor nalte", de necuprins pentru iubita ce-i repro? eaz? acest refugiu În lumea „râurilor de soare", a câmpiilor asire, a piramidelor Învechite ?i a Întunecatei m?ri; ea Îi cere s? coboare, din imperiul gândurilor sale, (că ?i față de Împ?rât din poemul „Luceaf?rul"), În lumea cald? a realului, În oază vr?jit? a codrului. Floarea albastr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mai ales prin fond sonor, din altă revoluție/răscoală/rebeliune fiind deghizați ca-n tablourile respective: 1821 (în frunte cu Vladimirescu), 1848 (cu figurile marcante) și mai ales Ana Ipătescu și altă femeie care pozează în "România rupîndu-și cătușele pe Cîmpia Libertății", apoi "11 februarie", Răscoala de la 1907, Rebeliunea legionară, "Revoluția" bolșevică, Revoluția de la 1989, Mineriada. În tot acest vacarm cei doi soți dorm duși, nemișcați, sforăind uneori mai tare decît sunetul mișcărilor sociale. Cînd se trage cu tunul sau e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Anul Nou. Ha-ha-ha. Dă-l cățeaua! Dac-am văzut că mă omoară concurența străinilor... Las' că ți-o reperează domn'Mitică. Căz geaba te mai bocești acuma! Nene, ești un om fericit, să trăiești. Ce infamie, domnule? Se întinde o cîmpie, pe sub poale de Carpați, cîmp deschis de călărie... ețetera, ețetera. Parod, dați-mi voie, mie mi se pare că din contra. Un moment, onorabili concetățeni. Blestemată politică. Un moment să n-ai pace. A! trebuie să am o explicație. Firește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
faianță. Ha! Ha! Ha! Îți reproșez, deci, excesul de real, care Într-o ficțiune e ca un upercut la arbitru. Da, și mie mi se pare că am auzit altceva decât de obicei, a intervenit Puiu Nistea. Chiar dacă uneori bate câmpii, Vasile Moare promite să fie un prozator ade vărat. Îi recomand Însă alegerea cu grijă a subiectului și autocenzura, că nu poți să spui ce-ți trece prin cap În literatură. — De ce, domnul Nistea, a sărit Ionela, ce, literatura e
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
să Îi faci tu surpriza. Uiți că dacă se pilește o ia pe arătură cu scriitorii lui și cu marea cultură socialistă? Servește-l. — Hm... Să vorbesc mâine cu Rogoz, cine știe ce schizofrenic e Vasile ăsta. Dacă se apucă să bată câmpii În fața tovarășului Birică și mă Înfundă de tot? — Păi, dacă o ia razna Întorci macazul, tăticule. Prezinți cazul ca pe o demascare: uitați, tovarășul Birică, un element antisocial pe care țin neapărat să-l aducem pe calea cea dreaptă, și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În mișcare tăcut, Înaintând muribund către cimitirul din apropiere, care Își Înfipsese rădăcinile, ca o caracatiță macabră, În liniștea nesfârșită a câmpului. Aerul cald al verii l-a izbit În plină figură, se simțea legănat de valurile amețelii de parcă țărmul câmpiei aceleia ar fi fost o mare murdară, unde plutea răvășit un cimitir. Un cimitir fără gard, fără nici o alee, fără nici un fel de logică, cu gropi săpate la Întâmplare, În care zăceau disprețuiți oamenii și fantomele lor. Undeva Într-o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
loc de luptă și alergare pentru cununile cerești". Prima crimă din istoria omenirii a fost săvârșită de Cain împotriva fratelui său, Abel: “După aceea Cain a zis către Abel, fratele său: "Să ieșim la câmp!" Iar când erau ei în câmpie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele său, și l-a omorât.” (Facerea 4, 8). În clipa imediat următoare, Domnul Dumnezeu a dat pedeapsa: “Și a zis Domnul: “Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
drumul, mă țineai strâns de mână. Deja mă durea mâna. Și știam că vrei să-mi faci ceva rău. Nu știam ce, dar simțeam că mă urăști. Și nu înțelegeam de ce. Deodată, jungla s-a terminat. Și a apărut o câmpie nesfârșită, verde. Și soarele era din nou sus pe cer. Și tu te-ai oprit. Apoi te-ai uitat la mine. Mi-ai lăsat mâna. Și mi-ai spus să rămân acolo. Apoi ai plecat. Iar eu n-am mai
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
că m-aș trezi în toiul nopții și aș constata că scârțâie. Cred că în secunda doi l-aș da în judecată pe ăla care a făcut patul și a avut nerușinarea să-mi ceară banii ăștia pe el. Bat câmpii. Patul n-a scos nici un sunet. S-a auzit doar un fâșâit de cearșaf. Sophia calcă pe parchet, cu picioarele goale. Parchetul nu scârțâie. E din lemn masiv. Aplicat cu un adeziv special, pe o șapă turnată perfect. Sophia deschide
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]