735 matches
-
leg? turi de dragoste. Mai ț�rziu va fondă o ? coal? acolo. Dar el a iubit Vene? ia nu cu dragostea unui Nietzsche, a unui Ruskin, a unui Liszt sau Wagner! Nicolae Iorga, na? ionalistul latin oriental cu r? d?cîni grece? ți, viitorul bizantinolog de renume internă? ional, a g? sit la Vene? ia leg? tură clasic? dintre Bizan? ? i lumea latin? , dintre Occident ? i Levant. Ulterior, pe m? sur? ce avea tot mai pu? în? �ncredere �n marile aglomera? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc ? i trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al Rom�niei, se n? scuse ? i el la Boto? ani. Că ? i Iorga, era de origine etnic? nerom�neasc? , numele original al familiei fiind Eminovici, cu r? d?cîni polonezo? ucrainene, s�rbe? ți, armene sau de alte naturi. El a respins occidentalizarea incomplet? ? i superficial? de la 1848. Eminescu recuno? tea numai dou? clase pozitive �n Rom�nia: boierimea ? i, mai presus de orice, ?? r? nimea. Orice evolu? ie trebuie s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la 2 decembrie 1901. S?m? n?torul era numele unui tablou de Nicolae Grigorescu (care a desenat coperta revistei). Grigorescu a fost inspirat de poezia poetului moldovean Alexandru Vlahu?? , care spera c? semin? ele aruncate �n brazd? vor prinde r? d?cîni, vor face flori ? i vor dă roade. �n fiecare s? pt? m�n? ap? reau �ntre 500 ? i 2�000 de exemplare din �S? m?n? torul�. P�n? �n 1903, revista a respectat linia stabilit? de Haret; dup? intrarea lui �n redac? ie (la invită? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvania ? i Bucovina. �n Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten în ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, �n calitatea sa de medievist consacrat, punea �n discu? ie dilemă latinului r? s?ritean (nominal de credin?? ortodox? ? i cu r? d?cîni grece? ți). Lucrarea este obiectiv? , complex? ? i plin? de informa? îi asupra controversei medievale dintre R? s?ritul bizantin ? i Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru cel Mare ? i ?? rile noastre (Bucure
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Louvain �i amintea acestuia c? risc? judecată istoriei. Bissing a r? spuns: �Dar, Monseniore, noi vom c�? tiga r? zboiul ? i noi vom scrie istoria�27. Dragostea lui Iorga pentru Fran? a ? i aversiunea să fă?? de Germania aveau r? d?cîni culturale, ca ? i sentimentele lui fă?? de Rusia. Care vor dura c�ț va tr? i. �Monarhia na? ional? a Germaniei�, scria el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era ostil fă?? de Hitler, cum putea el s? fac? un compromis fă?? de fascismul italian? �n primul r�nd, de? i Iorga fusese (par? ial) educat �n Germania, ? i vorbea foarte bine limba german? , el era un latin, cu r? d?cîni ad�nci �n cultură francez? , de asemenea un prieten al Fran? ei, cu tot ceea ce presupunea aceast? ? ar? din punct de vedere cultural. Iar ac? iunile germane din anii 1914? 1940 n? au f? cut nimic s? schimbe aceast? viziune. Apoi, el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesta. Proverbele rom�ne? ți s�nt dovezi mai bune ale instinctului na? ional al rom�nilor dec�ț multe c? r? i de istorie: �Apă trece, pietrele r? m�n�; sau �V�ntul culc? iarbă, dar n? o smulge din r? d?cîni�; sau, cel mai ilustrativ: �Nu? i da, Doamne, rom�nului c�ț poate s? duc?! � Popoarele supravie? uiesc prin lupt? , altele supun�ndu? se, iar unele reu? esc s? fac? ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
există și cîini. Sîntem atît de preocupați de măreția noastră, încît am uitat că jos, la picioare încă se mai gudură cîinii. Rar, rar deschidem cîte o carte frumoasă și auzim cornul de vînătoare și foiala gîfîită a droaiei de cîni. Rar ne aducem aminte de superbe imagini, de cîinele cafeniu plîngînd la moartea Procridei, de potăile arcuite misterios printre picioarele armatelor lui Carol cel Mare, de buldogul Tump, păzind efigia bătrînului Hogarth, de cîinii eleganți ai lui Bruegel, de cățelușa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
respectiv noi am avut nu mai puțin de cinci semne: â, î, ô, o, u, după cum, conform scrierii etimologice preconizate și aplicate de latiniști, în cuvântul de origine sunetul corespunzător era a, i, e, o sau u. Se scria astfel câne (din canem), adune (din aduneus), rîs (din risum), vînt (din ventum) (...). Unul câte unul, semnele e și o au fost date uitării, simțindu-se inutilitatea lor. Același lucru îl cereau unii oameni de bun simț și pentru â, luptând pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
antic al lui Osiris, personaj fabulos dispărut și el În condiții misterioase, căutat, apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai chemă ș-un câne”, pentru a adăuga la conținutul arhetipal și motivul animalului credincios. Parabola din expozițiune reprezintă un fel de prolog, menit să așeze În dimensiunea ei reală viziunea mitologică a lumii dar, În același timp, autorul nu uită să arate că ne
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]