3,623 matches
-
buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce am uitat de pasul cândva Rătăcit prin livezile Paradisului? Când ne vom mai scălda trupurile În ploile verii sub flori de cireș? Și acum, când îți scriu, încă mai culeg Fărâme de regret și cânturi de iertare. P.S.: Vreau să uit mirosul tău de mere... Și cum am născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. Nu mai sunt Adam, Ci doar o amintire Rătăcită prin livezile Paradisului. Referință Bibliografică: P.S.: Nu mai sunt
NU MAI SUNT ADAM! de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ps_nu_mai_sunt_adam_gabriel_dragnea_1355572940.html [Corola-blog/BlogPost/351709_a_353038]
-
creație și interprtare, în domeniile muzicii ușoare românești, precum și a unui festival de jazz. Cu mari strădanii, a reușit să organizeze la Iași trei ediții, în 1970, 1974 și 1976, ale unui festival-concurs de interpretare a muzicii ușoare românești «Vlăstarul cântului», competiție interjudețeană deschisă elevilor până la clasa a XII-a (de altfel era organizat cu sprijinul Inspectoratului școlar județean), între debutanții laureați aici fiind: Angela Ciochină, Nicu Alifantis, Mihaela Oancea, Dorin Alexandru Păruș, Violeta Voinicu... Pentru a înțelege dimensiunea acelui demers
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027761.html [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
mi-ai dăruit și-o nepoțică. . .FLOARE RARĂ, Nimic din ce-am agonisit, nu face cât așa, COMOARĂ ! De-aceia Doamne, te implor, veghează-i pașii pe pământ, Că drumul veții nu-i ușor, fă-l luuung, cu dragoste și cânt! Dă-i harul de-a cânta duios, de-a spune glume ca bunica, (străbunica) De-a îndrăgii tot ce-i frumos și . . .fără frică, de nimica! Că lumea-i rea și nu răzbești fără puteri din duhul Tău, Cu cât
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marite_stapane_ionel_davidiuc_1339526757.html [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]
-
când, c-am existat, să-și amintească, Să treacă și pe la mormânt, o floare să ne răsădească! De-aceia scriu și Te implor, veghează-i pașii pe pământ Că drumul vieții nu-i ușor, fă-l lung, cu dragoste și cânt!. Cu scumpetea Adelina agățată de gât, bunicul ,,botezat No-ne”, greu a scris aceste rânduri. =20 august 2011= Referință Bibliografică: MĂRITE STĂPÂNE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 529, Anul II, 12 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marite_stapane_ionel_davidiuc_1339526757.html [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]
-
curată primenire. Din coastă sau din spuma mării?... Dor... Ne înfrumusețezi pașii și gândul, În aspre veri sau hibernal decor, Dai pietrei zbor, împărățind Pământul. Nu aștepta să-ți mulțumesc... Nu știu!.. Te necăjesc, îmi pare rău, ades, Trăirea, versul, cântul, pana mea, Sunt deseori al suferinței mers. Tu, iartă-mă când gânduri n-au hotar, Fantasme adumbrind suflet sau cuget, Iubește-mă cum sunt, alint sau jar, Să simt sfios în mine, linu-ți umblet. Îți dăruiesc în prag de primăveri
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1488987958.html [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
tron slăvit de ei și cu ei se mândrește. Primul Tău cuvânt este adevărul, pe care de la început îl spui, Poporul Tău îl păstrează pentru vecie, fiindcă altul nu-i. Te rog primește multele mele cântări pentru Tine Și lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine. Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1472466922.html [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
cuvânt este adevărul, pe care de la început îl spui, Poporul Tău îl păstrează pentru vecie, fiindcă altul nu-i. Te rog primește multele mele cântări pentru Tine Și lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine. Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an. Cântul meu de
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1472466922.html [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine. Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an. Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălțător, Ziditor al Dreptului, Atotputernicul generator. Și la cântul meu de slavă înclină-Ți capul cu plăcere Și primește-l ca pe
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1472466922.html [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
mine vine. Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an. Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălțător, Ziditor al Dreptului, Atotputernicul generator. Și la cântul meu de slavă înclină-Ți capul cu plăcere Și primește-l ca pe mirodenii plăcute, cu a Ta vrere. Te rog, glasul
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1472466922.html [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an. Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălțător, Ziditor al Dreptului, Atotputernicul generator. Și la cântul meu de slavă înclină-Ți capul cu plăcere Și primește-l ca pe mirodenii plăcute, cu a Ta vrere. Te rog, glasul meu sunând a cântec primește-l, către Tine e plecat, Fiindcă sufletul meu către Tine e îndreptat. Doamne
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1472466922.html [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "TRESALT ȘI CÂNT" "IUBIRE, TU!..." Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului TRESALT ȘI CÂNT Tresalt și cânt. Și inima mea cântă râzând de fericire c-a putut să lupte ca să nu fie înfrântă când moartea peste ea s-a abătut. Sunt bucuros că bolta mea-i senină și pe pământul meu cresc numai flori, că lumea îmi
TRESALT ŞI CÂNT IUBIRE, TU!... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1449497844.html [Corola-blog/BlogPost/342603_a_343932]
-
DE CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Câmpulung Moldovenesc, moldovenesc neaoș, e ramură de Moldovă, așezămînt de temelie al ei, trup de Bucovină cu zăcămînt de har, căci aici, cântul slujește spiritului petrecând de la răsărit la asfințit pe localnici, sub destinul statorniciei. În aceste locuri s-a născut, a copilărit și și-a trăit folositor spiritului său, anii cei dăruiți omului spre a-și clădi farul interior ce-i va
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă de cer, dacă rădăcinile i-ar fi smulse din glia care le adapă cu apă de izvoare dulci și curative
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
mai târziu în repertoriul propriu, a fost un idol. La ce festivaluri ai participat? „Maria Tănase”, de la Craiova, „Maria Lătărețu”, de la Târgu-Jiu, „Șezătoarea”, de la Fălticeni, „Alină-te dor, alină”, de la Cicărlău, Maramureș ,,Cântecele pădurenilor”, de la Ghelari, Hunedoara, „La izvor de cânt și dor”, de la Lipova, „Toamna muzicală bacăuană”... și altele. Nu ai evidențiat ce roade ai cules pe aceste scene... La Festivalul Concurs „Cântecele pădurenilor”, organizat în 1994 de către Drăgan Muntean, artistul al cărui mare suflet nu se mai află printre
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
și-n fuste, Fară rușine, fară milă, Bătrani perverși de o copilă! La umbra ta au scris poeții Atâtea versuri minunate! Dar acuma dorm băieții Sub cruci de bârne aplecate. Se odihnea la tine, vântul Și păsări se-ntreceau cu cântul. Mai venea divina muză... Ce-i cu ea? O fi lehuză? Ori de noi acum se-amuză Cum tot dăm în van din buză? Vine toamna, iar, îndată, Frunza țării-i scuturată Și de toți, pe jos, călcată. Cât timp
ŢARA MEA E CA O FRUNZĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tara_mea_e_ca_o_frunza_.html [Corola-blog/BlogPost/340801_a_342130]
-
adăpostesc Înlănțuiți în triluri, canarii. Cutreierată de implacabil Stârnit de suflul nemuririi Mă înfioram. Pe cărarea regăsirii Alergam. Ninsori îmi cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu la pas, și nici fugind, Dansam. Pe mal de transparente Ape clare Sub arborii de argint Într-o eternă sărbătoare. Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic nu putea fi rostit Nici despre
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1421232787.html [Corola-blog/BlogPost/382056_a_383385]
-
sat, de învierea domnului. Mi-i dor de verile-nsorite, De râul în care mă scăldam Când de-ale soarelui raze aurite, În apa limpede, mă ascundeam. Mi-i dor de toamnele-arămii, De poamele, ce cu miresme mă-mbătau, De cântul fetelor, de forfota din vii Și de albinele, când sacii își umpleau. Mi-i dor de apa rece din fântână, De joaca cu copiii în serile târzii, De mama, care m-aducea de mână Și de porumbul fiert, cu boabe-aurii
MI-I DOR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1490467844.html [Corola-blog/BlogPost/385118_a_386447]
-
adus aminte de aforismul lui Alexandru Macedonski, care spunea: “Viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns. “ Cartea structurată în trei cicluri “Drum “,”Călătorie în amintiri “ și “În cântul mării “, formează o panoplie a rezonanțelor eului exprimat prin metafore surprinzătoare. Poeta este sedusă de poezia clasică, de alchimia ei, fiind o cunoscătoare excelentă a acesteia( și a literaturii în general), preferând experiența predecesorilor , vizibilă nu atât în suvbstanța viziunii
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Poezia_ca_rezonanta_a_metafo_al_florin_tene_1365102987.html [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
veghezi cu-atâta drag, Când eu suspin, întreaga zare Se sprijină de-al nopții prag. O, cât aș vrea să știe lumea Și codrul colindat de vânt, Că mi-ai sădit în ochi iubirea Că glasul tău e-un dulce cânt. Cu tine ating cerul cu mâna Din el tainic stele culeg, Simt cum mă scaldă-n aur luna, Când pe poteca ei alerg. Când șoapta-ți blândă mă anină Într-un poem nemărginit, Te văd, o, înger de lumină, Cum
MI-AI SĂDIT ÎN OCHI IUBIREA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1454702617.html [Corola-blog/BlogPost/363414_a_364743]
-
parcă mă mustră. E- atât de dulce și de ternă Această liniște lacustră. Doar timpul cade peste dealuri Și umerii mi- se-ncovoaie, Și vine vremea valuri-valuri Cu vântul și cu spic de ploaie. Și sufletul cu-nfiorare Ascultă trist vechiul ei cânt, N-a mai rămas decât o floare Să i-o pun mamei pe mormânt. E toamnă și e trist afară Și trec cocorii spre apus S-a oprit sufletu-ntr-o gară Și-așteaptă trenul ce s-a dus... Referință
E TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1411049202.html [Corola-blog/BlogPost/349919_a_351248]
-
NEGRU, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru, În scăpătat de soare mă frământ, Eu cântul bucuriei îl ascult, Dar peste el răsună-un marș funebru. Cu ochii goi, împovărați de ceață, Văd poza ta, ce pe un raft atârnă Și un pustiu de vânt în dimineață Împrăștie trăirile din urmă... Citește mai mult O zi
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Și un pustiu de vânt în dimineață Împrăștie trăirile din urmă... Citește mai mult O zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negruO zi mă-mbracă-n alb, mai multe-n negru,În scăpătat de soare mă frământ,Eu cântul bucuriei îl ascult, Dar peste el răsună-un marș funebru.Cu ochii goi, împovărați de ceață,Văd poza ta, ce pe un raft atârnăși un pustiu de vânt în dimineață împrăștie trăirile din urmă...... IX. SINGURĂTATE, de Cristina Crețu, publicat
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Citește mai mult Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
mult Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...... X. MESTECENI ALBI ÎN NEGRE PLOI, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. S-au spus atâtea despre noi, Noi nimic nu ne-
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Arzând mocnit Arzând mocnit, ca focu’-n sobă, În care-ai pus un lemn crăpat, Amarul eu îl pun în vorbă, Un plâns se iscă, fulgerat. Ca
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]