42,681 matches
-
în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala, evreu sefard, se deosebea prin vorbă și gestică nu doar de confrații de meserie, ci și de galițienii lui, lălăiți și mototoliți de sărăcie, mai mult cântând decât vorbind: - Și vrai, și vrai? Pleși după capu miu! Ești mișighină? }-am zis c-o să-ți dau bani? }-am zis! N-o intrat zili-n sac. Vorbește cu tatăl de la tine ș-ai să vezi că-i bini. Di și
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ceai la samovar. Se spunea că fuseseră alungați din Rusia, datorită sectei din care făceau parte, ce impusese bărbaților să fie scopiți. Altminteri bisericoși, strângându-se, bărbați și femei, la sfârșit de săptămână, în casele lui Gherasim sau Nichifor, să cânte întru Domnul, răsfățați la urmă cu ceai și niște plăcinte cu varză, dovleac, spanac sau fasole. Dintre toți, cel mai drag mi-era Spilka. Când fusese mic și l-au scopit, au dat de o singură biluță în boașe: Asta
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
semenii de neant românia de ceară moale nu mai există nici măcar în amintire și pe mine nu mă interesează nimic altceva decît moartea mea cu mine însumi cinstită moartea mea sigură foarte foarte sigură * din miezul pietrei galbene iubita mea cîntă unul după altul și cîntecul meu de botez și cîntecul meu de moarte din miezul pietrei galbene se răspîndesc în văzduh și cîntece de nuntă și cîntece de înmormîntare din miezul pietrei galbene iubita mea îmi trimite scrisori în care
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
variantă a Duoului, utilizând același material într-o nouă prelucrare, destinată unei orchestre școlare (Baladă și Joc / Ballade und Tanz, pentru orchestră școlară, după cântece populare românești). CONCERT ROMÂNESC / Román koncert, pentru orchestră, este structurat în patru părți, care se cântă fără întrerupere. Introducerea, de factură lirică, este susținută la unison de corzi și clarinet, apoi, la octava superioară, de vioara I, cu acompaniamentul celorlalte compartimente ale cordarilor și suflătorilor (Miorița din Monografia lui Drăgoi, redată identic ca structură melodică, însă
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
că-i de folos Unui om aparte. Dă-i un car de sănătate Că-i mai bună decât toate. Pentru suflet mângâiere Că n-are de nicăiere... Pentru inimă alinare De copii... fiindcă nu-i are. Păsărele mii să-i cânte, Flori albastre să-l Încânte.. Dă-i credință și putere Sănvingă orice durere. De la mine tot ce-i bun; Altceva ce să mai spun... Poetului George Filip, Montreal, Canada Tot ți-e dor de glasul mamei Și de cei ce-
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
colindătoare printre steme Întoarce-te de vreme-acasă ești o adultă nu te teme ești mai gingașă ca mărgeaua când nimănuia nu-i dai seamă și când În doi admiram neaua iar tu-mi șoptești de mamă mamă... ascultă lebăda cum cântă și eu prin iambi mă tot inspir muzele blânde mă nspăimântă și-s tandru ca un cimitir azzuro...sunt poet abstract ca boreala-auroră și te iubesc fără contract deci veșnic la aceeași oră chiar de te-mpiedici prin păcate iubirea
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
monden ori interlop gestul prea confuz este banal și e detestat acest galop legitim spre ciclul menstrual mulți căutătorii de comori treji visează aprigi focuri-focuri ca niște frenetici autori ai acelor hazardate jocuri loc de veci Îmi cumpăr la barbut cânt În limba bravului popor trec cu tancul peste belzebut și mă-ncânt cu doinele de dor pun pe labe ghetele schimbate că pe soclul meu să mă disting știu eu un poet care mă bate boxând singur pe același ring
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
și mă-ncânt cu doinele de dor pun pe labe ghetele schimbate că pe soclul meu să mă disting știu eu un poet care mă bate boxând singur pe același ring n-aș sorbi un bucium de tăcere Luna-mi cântă doine de-a alene și tot gust din lunile de miere și le vând la fete-cosânzene gestul meu confuz este banal și m-a târguit acest galop legitim spre ciclul menstrual interlop ori prea monden, deci STOP ! SENTIMENT -poveței visurilor
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
s-arunci eternul doliu la blândul tău balcon să mă reped și-n brațul tău să mă prefac În troliu nu-mi trebuie ghitara-rosinantă eu sparg cu mușchiul șapte mori de vânt iar tu ca o poetă elegantă să-mi cânți iubirea Într-un vag cuvânt iubite-te-aș ca magmele de gheață să nu bolborosești niciun cuvânt și din morgana tundrelor de viață În doi să ne prelingem În mormânt dorit-ai cartea și ți-am cumpărat eu n-am
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
pe un putregai de gard locotenentul nemort parcurge elegant fragmentele marcante pe bulevard magia se vinde la pupilă mai abitir ca un poem nuclear oamenii-furnici n-au hrana destulă și procedează la incestul primar câte-o felie de Lună mai cântă doar câinele mut latră deci latră poeții absconși se iau la trântă ca la primara mea nuntă de piatră vine și Omul cu o tarabă de gât un Truman tânăr dar mult mai adult mileniul acesta frumos și urât ne
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
pentru că am văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru alte femei. am plâns și plâng, si poate voi mai plânge, nu am cum să Iți explic câți fluturi zboară În interiorul meu, cum mor și mă lasă cântând de dor... să implor jocul fericirii, luna iubirii. LÂNGĂ ÎNGERI un tablou, o candela, patru crini albi... și-o lumină de taină! lacrimile mele deschid cartea memoriei... și mi-aduc aminte ultimele lui cuvinte rostite de tastele unui calculator... „cu
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
proiectele și studiile importante. Cartea de bază este Bhagavad-Gita, fundamentală pentru gândirea vedantină și hindu. Centrul din Montreal este decorat În stil hindu, adepții sunt simpatici dar puțin cam Încorsetați În adevărul lor. Măcar ca și experiență, amuzament vocal (se cântă destul de mult) și Încercare de a Înțelege ce se Întâmplă În subtil, cred că se merită să treceți pe acolo. Loc de practică: The International Society for Krishna Conciousness, 1626 boul. Pie-IX, tel: (514) 521-1301. Meditația Transcendentală Chiar dacă nu se
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
-se ușor. Daaa! au răspuns În cor toți din jurul meu. Acum ne urcăm din nou pe marginea patului cu picioarele atârnate... La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului, ăla care nu le știe... Ia, uite! a arătat el joarda Le Învață! Le Învață, că la vară mergem la defilare să mulțumim din inimă partidului. Altfel, ați dat de dracu! Supraveghetorul a dat
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
să se așeze. Era În așa fel plasat, Încât doar dacă Întorceam capetele Îl puteam vedea. El Însă putea să ne urmărească. Chestiunea asta ne dădea fiori. Nu Îndrăznea nici măcar unul să miște, pentru că pedepsele erau Îngrozitoare. Am Început să cântăm. Un fel de lălăială, fiecare după urechea și felul său de a pronunța. Când difuzorul făcea pauză, tăceam și noi. Uneori continuam. Totuși, atunci când am auzit că el sforăia, am vrut să cobor de pe marginea patului și să merg din
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Violon..., așa cum se poate observa pe foaia de titlu a manuscrisului - o posibilă explicație pentru titlul neobișnuit sub care a apărut opusul în presa lugojeană, o evidentă contradicție de termeni -), la puțin timp după editarea sa (Editura Enoch, Paris, 1903), cântat, posibil, în primă audiție la Lugoj. Trioul Aubade și transcripția pentru vioară și pian (elaborate în anii 1899 1900) au fost publicate în ediția Enoch alături de o transcripție pentru pian la patru mâini. Trioul are caracter omagial, pe prima pagină
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
o vizită maestrului la Hotel «Central», unde are camera reținută. Ne-a primit foarte prietenos și ne-a spus că este satisfăcut de succesul concertelor pe care le-a dat în Caransebeș, Lugoj și Timișoara. Întrebându-l dacă a mai cântat vreodată în orașele din Ardeal, Banat și actuala Ungarie, ne-a spus că a cântat la Budapesta, la Seghedin și, în 1912, la Lugoj, unde afișele erau tipărite jumătate ungurește, jumătate românește”. Detalii privind prima prezență a lui Enescu la
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
și ne-a spus că este satisfăcut de succesul concertelor pe care le-a dat în Caransebeș, Lugoj și Timișoara. Întrebându-l dacă a mai cântat vreodată în orașele din Ardeal, Banat și actuala Ungarie, ne-a spus că a cântat la Budapesta, la Seghedin și, în 1912, la Lugoj, unde afișele erau tipărite jumătate ungurește, jumătate românește”. Detalii privind prima prezență a lui Enescu la Lugoj, dar și un inedit portret al muzicianului ne sunt împărtășite de Iosif Willer în
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
la Lugoj, dar și un inedit portret al muzicianului ne sunt împărtășite de Iosif Willer în articolul omagial din revista „Muzica”: „Enescu a prezentat publicului lugojean un program cu adevărat ales. Însă ne-a cucerit, chiar mai înainte de a fi cântat programul până la capăt, prin atitudinea sa de o fermecătoare modestie și totuși atât de plină de căldură. Nici nu poate fi imaginat ceva mai nepretențios, mai modest decât Enescu pe podium. Frac uzat, ghete, cămașă simplă (nu era preocupat de
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
imaginat ceva mai nepretențios, mai modest decât Enescu pe podium. Frac uzat, ghete, cămașă simplă (nu era preocupat de efectul exteriorului său). Dar când, cu ochii închiși și cu o simplitate nemaiauzită, lăsându-se purtat pe aripi de extaz, a cântat Ciacona de Bach, ne-a vrăjit pe toți cu magia viorii sale. Seara a devenit de neuitat pentru noi, dar și dânsul a avut parte de o surpriză plăcută: în timpul pauzei, l-am condus într-o cameră rezervată special pentru
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de bucurie/ Colo-n altar se uită și preoți și popor/ Cum din mormânt răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia,/ Primindu-L cu psalmi și ramuri/ Plecați-vă neamuri, cântând Aleluia./ Christos a Înviat din morți/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcând-o/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte" George Cosbuc, În poezia "La Paști" dă glas exploziei de bucurie și speranță pentru primăvara Învierii " Prin pomi e
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul să fure și să ucidă, cade-n genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos a Înviat. "E noaptea-nvierii. Tresaltă făptura/ Tămâie e-n codrii și smirnă-n grădini,/ Spre mare iubire se nalță natura/ Cu ierburi și arbori schimbați În lumini ... Ce caldă blândețe, ce miere cerească/ E-n glasul bătrânei că
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
miere cerească/ E-n glasul bătrânei că omu-a-mpietrit/ Se năruie brațul ce vru să lovească/ Toporul Îi cade cu zgomot ignit ... Zdrobit Îngenunche și cere "Iertare,/ Iertare, iertare", cu glas sugrumat,/ Bătrâna-l priveste cu adâncă mirare/ Iar glasul ei cântă "Christos a Înviat !" Alt mare poet interbelic, Radu Gyr, În poezia "Săptămâna Patimilor" afirmă : "Dă-ne iubirea Ta ! Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește suferința cu iubirea. Panait Cerna, În poezia "Trei zburătoare", prezintă rotirea păsărilor care veghează ultimele clipe din viața pământească a Domnului pe cruce. Maria Cunțan, În poezia "Ouă roșii" prezintă
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un prinos de recunoștință muzicianului Jora. Sintetizând însușirile înnoitoare proprii Cvartetului op.9, se poate considera că această creație a făcut la rândul ei școală în muzica românească. În anul
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
adică: să punem!) problema cronologiei. În albumul pe care și l-a confecționat la Văratic În vara lui 1889 din poeziile ei și ale lui Eminescu, Veronica Micle preia acest sonet și-l adnotează astfel: „M-ai rugat să-ți cânt din Schumann. Cât de mult Îți place muzica. Este o noapte de mai din acelea ce nu se pot uita... Tu priveai În grădină, iar eu, la razele lunii, descifram bucățile triste cerute de tine”. Care să fie casa cu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]