773 matches
-
că tu vezi lumea întreagă ? De-o pildă, când te uiți afară, pe fereastra asta, nu vezi, ca și mine, zidul prăpădit de pe partea ailaltă ? — Eu văd copaci... spuse Coltuc, fără să clipească. — De unde copaci ? Și, ca să se scuze în fața cârciumarului, care ridicase din sprânceană în timp ce-i punea berea în față : Băiatul ăsta vede copaci. — Deasupra asfaltului, continuă Coltuc. Văd copacii care au fost tăiați... I-auzi, Chiorule ! se întoarse Costică mirat. — Nu contați pe mine la discuția asta, i-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și tu ? Decât să te străduiești să-i faci pe alții să se lase păgubași... Noi n-avem voie, e interzis de regulament. Vânzătorii de la loterie n-au voie să joace la loterie. E ca și cum ai pune la bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face nimica, eu, să știi, mai beau din când în când câte-o bere. — Poate că la mata merge, spuse Jenică abătut. Da’ la loterie, dacă ai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în mâini. Apoi ridică ochii către bătrânul Coropciuc, care își netezi mustățile și încuviință. Atunci fetița închise cartea și i-o întinse. — Te întrebi dacă așa ceva s-ar fi putut întâmpla vreodată, spuse Maca. De afară se auzea larma mușteriilor. Cârciumarul îi găzduise pe cei trei într-o cămăruță din spate. „ăsta e separeul pentru domni“, spusese. „Și de ce nu ne-ai chemat până acum aici ?“, întrebase Maca, intrând în odăița strâmtă, cu masa și scaunele ei și, pe pereți, cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o ciocolată. Tili o prinse de mână : — Numele tău e Smaranda, nu-i așa ? Ea încuviință, fâstâcindu-se, apoi o zbughi după șuierul uriașului, care se auzea din stradă. — De unde ai știut cum o cheamă ? întrebă Jenică. Se întoarse spre cârciumar : Ne-ai zis vreodată cum o cheamă ? Coropciuc zâmbi și, cum le scotea la iveală pe rând, lămuri o nouă taină. — De la aură. Așa-i, băiete ? — De-asta are și darul cititului, adăugă Maca. Coropciuc terminase de aranjat paharele. Își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
altfel de boală. Nu că-i place să citească, de fapt, nici nu știe dacă i-ar fi plăcut sau nu. Problema e că nu poate să citească. Nu recunoaște literele și nu poate să le lege unele de altele. Cârciumarul nu era omul care să-și bată joc de ei. Și totuși. — Cum se poate una ca asta ? se miră Maca. Doar ne-a citit de atâtea ori. Mai ceva ca un om mare... Coropciuc arătă spre cartea pe care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
numele martorilor -de regulă evrei - cu meseria, vârsta și domiciliul lor. (D.J.A.N.Calarasi, Fond 464-acte de stare civilă 1866-1899) că și din “Anuarul Național al României, al comerțului, industriei și administrațiunii 1874-1916). comerțul en detail cu băuturi spirtoase (cârciumari) și produse de băcănie, comercianții evrei fac un comerț diversificat, de la produse de manufactură, cereale, cherestea, mașini agricole și de cusut,produse petrolifere, uleiuri și vopseluri, ciment, până la articole de voiaj, modă, articole de lux (ceasuri și bijuterii) sau flori
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
vopseluri, ciment, până la articole de voiaj, modă, articole de lux (ceasuri și bijuterii) sau flori. În 1882 din 40 comercianți de cereale mai mult de jumătate sunt greci, ceilalți sunt români, evrei sau bulgari. În 1892/93 din 25 de cârciumari majoritatea erau români și câțiva bulgari. În 1891/92 din 8 comercianți de coloniale (băcani) 7 erau români și 1 evreu: Sabetai Hâim În schimb în 1901 evreii erau singurii care comercializau: - arămărie(căldări): Albin David - argintărie: Leibu Solomon - bijuterii
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.d., adică, în cea mai mare măsură, negustori care vând produse rezultate din activitatea agricolă, nu industrială. Alcătuind în orașe majoritatea din totalul familiilor cu îndeletniciri specific orășenești, ei dădeau orașului particularitățile caracteristice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timid și circumspect măcelăriei. A.I. m-a văzut și mi-a făcut un semn de nabab, gen "hai, fie, vino, dacă tot ai șansa să mă cunoști"!... Am intrat cu un pas stîngaci: știam că doar polițaii, securiștii, activiștii și cîrciumarii sînt serviți, în mod frecvent pe sub tejghea! Omul meu era bine dispus; mi-a arătat un butuc de măcelar de vreo 60 de cm. diametru, înalt cam de un metru. Și, mîngîindu-l, a susurat: "De-acuma-s cineva! Am butucul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu puteau lipsi fără să-și dea seama că totul se poate amâna întotdeuna, fiindcă nimic nu se schimbă dacă o ținem tot într-o goană și nimic nu se schimbă dacă mergem la pas. Sprijini desaga între picioare, ceru cârciumarului un pahar de vin. I-a fost adus de îndată, cu tot respectul, drept care mulțumi. Cârciumarul i se adresă: A fost o călătorie lungă, Părinte? Destul de lungă. Dacă te simți obosit pot să-ți ofer o odaie pe mai nimic
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu se schimbă dacă o ținem tot într-o goană și nimic nu se schimbă dacă mergem la pas. Sprijini desaga între picioare, ceru cârciumarului un pahar de vin. I-a fost adus de îndată, cu tot respectul, drept care mulțumi. Cârciumarul i se adresă: A fost o călătorie lungă, Părinte? Destul de lungă. Dacă te simți obosit pot să-ți ofer o odaie pe mai nimic. Nu, mulțumesc, trebuie să o iau din loc imediat. Vorbești o franceză cam ciudată, din ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de ea, e foarte departe de-aici. Nu spuse numele, făcu un gest vag cu mâna și se opri. Vechiul instinct de apărare îi sufla să fie prevăzător, chiar dacă nu erau opreliști de vreun fel să-și vadă de drum. Cârciumarul se supără oleacă, cuvintele lui Tommaso i se păruseră a fi nemeritate și nu se abținu să-i spună pe un ton de reproș: Voiam doar să fiu politicos, și nicidecum să mă bag în treburile tale. Cu clienții mei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
neguțători, aleargă nebunește după aur și argint și țin caii și catârii în galop până-i termină. Și care e motivul unei asemenea grabe? Au o întâlnire la care trebuie neapărat să ajungă? Se duc la târg să vândă. Și cârciumarii serveau grăbiți, luau banii și se adresau degrabă altui client. Dacă Geronimo ar fi fost acolo cu el, ar fi holbat ochii văzând câtă gloată de oameni ieșea și intra în localuri, câte persoane circulau pe străzi, câte animale de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
același critic se pronunță hotărît în favoarea dramei Năpasta ("cea mai puternică concepțiune dramatică a autorului") însă ecourile în presă sunt extrem de contradictorii: "eroare literară, e originală dar respiră dostoievskism sau tolstoism, Anca nu e... româncă, s-a măritat cu un cîrciumar ca să se răzbune pe un cirezar și să facă dragoste cu un învățător, drama Năpasta este o adevărată năpastă a dramei, închipuire bolnăvicioasă și rafinată, eroare dramatică a unui autor talentat care impune prin Anca un fel de Hamlet rural
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
elogia la serbarea finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului"188. Aproximativ 24% dintre părinți desfășoară diferite munci calificate: cizmar, cârciumar, meseriaș, bucătar, frizer, etc. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au și profesiunile libere și intelectuale (19%), incluzând aici avocați, medici, ingineri, profesori, preoți, militari. Aceste tendințe se manifestă, de altfel, și la nivel național, comerțul și profesiile intelectuale conferind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu se poate mai nimerit pentru aceste personaje de carnaval. O tragedie a vindictei râvnește a fi Năpasta (1890). Atmosfera, încă de la primele replici, se anunță apăsătoare, sumbră și ea devine într-adevăr insuportabilă, prevestind un sfârșit funest. Anca, soția cârciumarului Dragomir, e o femeie ale cărei trăiri s-au concentrat într-un unic, obsesiv sentiment. Fanatică, de o cruzime rece, nu-și dorește altceva decât să se răzbune pe acela care i-a ucis iubitul. Pentru a afla tot adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
unor cazuri-limită, unele cu substrat patologic, implicând factorul congenital. Pe un fond sufletesc zdruncinat, purtările neașteptate, curioase sunt consecința unor împrejurări care pun nervii unor inși hiperreactivi la grea încercare. În vreme de război istorisește un caz de demență, scrânteala cârciumarului Stavrache fiind pricinuită de o anxietate prelungită în care se insinuează frica. Frica îngrozitoare, paroxistică frânge ușor fragilul echilibru nervos al hangiului Leiba Zibal, echilibru și așa avariat de boală, de traumele suferite începând din copilărie (O făclie de Paște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
este vorba doar de un simplu transfer de consum și de muncă? Da, un ministru se vede cu o masă mai dichisită este adevărat; dar un agricultor rămâne cu un câmp prost desecat și acest lucru este la fel de adevărat. Un cârciumar parizian a câștigat o sută de parale, sunt de acord cu dumneavoastră; dar fiți și dumneavoastră de acord cu mine că un terasier provincial a ratat ocazia de a câștiga cinci franci. Tot ce putem spune este că meniul oficial
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a câștigat o sută de parale, sunt de acord cu dumneavoastră; dar fiți și dumneavoastră de acord cu mine că un terasier provincial a ratat ocazia de a câștiga cinci franci. Tot ce putem spune este că meniul oficial și cârciumarul satisfăcut sunt ceea ce se vede; câmpul inundat și terasierul rămas fără muncă sunt ceea ce nu se vede. Dumnezeule! Ce chin să dovedești, în economia politică, că doi plus doi fac patru; și dacă reușiți cumva, vi se strigă: "e așa
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în pusta arădană și moravurile sălbatece ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni. Eroii principali sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920) interpreta odios în versuri pe Fr. Coppée și pe Eugène Manuel, într-o poezie de spital
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clasei muncitoare ca forță conducătoare În luptă pentru Înlăturarea exploatării și, odată cu aceasta, În general, sporirea Încrederii celor asupriți Într-un viitor luminos. Nu este Întâmplător că dintre toate tipurile Întâlnite În cartea Sandei Movilă, al boieroacei Julia și al cârciumarului Ilie Tabageru sunt cele mai vii, și aceasta este În dauna personajelor pozitive ale cărții. Scriitoarea caută prin fiecare gest al lor, prin fiecare stare sufletească mijloace spre a dezvălui putreziciunea caracterului lor de exploatatori (Ă). Acestei preponderențe a vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur al economiei băcăuane - strada Mare - era în proporție de peste 85% evreiesc. O explicație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inițiativa lui Gheorghe Florescu, aceasta depindea de Centrala bucureșteană a organizației cu același nume. Având drept scop promovarea și păstrarea intereselor negustorești din orașul și județul Bacău, organizația își va mări treptat numărul de membri, prin cooptarea reprezentanților din sindicatul cârciumarilor și din „Asociația micilor morari”. Primul deceniu al secolului al XX-lea aduce cu sine importante schimbări în privința formelor asociative de revendicare a drepturilor muncitorești. Astfel, în anul 1905 în Bacău au fost organizate primele trei sindicate ale lucrătorilor. Tot
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]