1,366 matches
-
cum își ia monedele de pe masă. Ți-o fi frică de țeapă ? Că plecăm fără să plătim ? Păi, unde să plecăm, șefu’, că de-aici până la ușă facem o juma’ de oră... Mai și ciocănim, boncănim și huruim din bastoane, cârje și toate alea, ca o fanfară damblagită... Dădu din mână a lehamite și luă un mititel din care molfăi până ce gingiile desprinseră o bucată. Și-o plimbă îndelung prin gură, ca pe o bomboană. Fane Chioru își trecu mâinile cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe mine așa ? întrebă, mieros, Costică Ologu, privind cum femeia îi ține lui Coltuc bucata la gură, apoi îi scutură, de pe bărbie, firimiturile. — Eu am relații principiale cu clienții, i-o reteză Panselia. Haida-de ! se minună Ologu, lovind podeaua cu cârjele. Ce-o mai însemna și asta ? — Înseamnă că nu mă îndrăgostesc de clienți. În meseria mea, dacă te-apucă dragostea, ești pierdută, nu mai ești în stare de nimica... — Da’ cine a vorbit de dragoste ? — Atunci, dacă vrei, plătești. Jancote
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o grație care-ți tăia răsuflarea. Orbul îi simți cel dintâi parfumul care se prefira înaintea ei ca un sunet de flaut. Ologu se trase un pas - singurul pe care îl avea - înapoi, cât pe ce să se încurce în cârje și să cadă. Ea se opri în fața flăcăului. — Fiecare dintre noi are publicul lui, explicase Fane Chioru, de cum se întâlniseră. Unora le e milă de orbi și nu pot să sufere șchiopii, zic că ologul e omul dracului. Altora, care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
du-i-o soru-tii, spune-i că e din partea mea. Cum ziceai c-o cheamă ? Coltuc înghiți în sec și închise ochii, așteptând palma pe care o merita încăpățânarea lui de a nu răspunde. — Hai, interveni Ologu, înțepând cu vârful cârjei cizma vlăjganului. Ai luat ce era de luat. Acuma lasă-ne în pace... Namila își mută, brusc, interesul. Se plecă asupra Ologului și, brusc, lovi cu cizma într-una dintre cârje. Costică se clătină zdravăn, dar își regăsi echilibrul. Știi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a nu răspunde. — Hai, interveni Ologu, înțepând cu vârful cârjei cizma vlăjganului. Ai luat ce era de luat. Acuma lasă-ne în pace... Namila își mută, brusc, interesul. Se plecă asupra Ologului și, brusc, lovi cu cizma într-una dintre cârje. Costică se clătină zdravăn, dar își regăsi echilibrul. Știi ce se întâmplă noaptea, la câțiva pași de-aici, primprejurul Pieței Chirigiu ? N-ai auzit niciodată câinii lătrând ? Știi de ce latră, nu-i așa ? Costică nu știa unde vrea să ajungă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
atingă cu mâna veșmântul vreunui episcop care ieșea, cu alai. Cerul era plumburiu și trist, ca un Dumnezeu umilit de rugile suind de pe pământ. — Nu credeam să mai vii, spuse Costică Ologu, căutând un loc în care să fixeze vârful cârjei. — Nu vă știu decât pe voi doi, spuse Coltuc. N-am alți prieteni... — Prietenie, apăsă lung Fane Chioru. Am și uitat de când n-am mai auzit vorba asta... La urma urmei, nici nu știi cine e mai vrednic de milă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nostru, ceea ce mă bântuie e numai al meu. — Pe mine nu mă bântuie decât frica, cugetă Ologu. Mi-e frică de polițiști, că mă pun să spăl pe jos la secție. Nu de șmotru mi-e frică, da’ îmi iau cârjele și trebuie să mă tărâsc ca o râmă, ba, mai rău, cu balele alea pe care le lasă în urmă cârpa udă, parcă aș fi un melc fără cochilie. P-ormă, mi-e frică de câini și ați văzut că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ești prefăcut gata... Ologu vorbea de frig. Soarele se decupa ca o farfurie întoarsă pe cerul plumburiu. Vântul se zdrențuia în crengi, ușuind ciorile. Deodată, Ologu, care era cel mai înalt dintre ei și vedea până departe, țopăi, lovind cu cârjele în pavaj. — Vine mașina Jandarmeriei ! strigă. Hai s-o ștergem de-aici ! — Jandarmii nu s-au luat niciodată de noi, spuse orbul, adulmecând aerul în căutarea primejdiei. Crezi că n-or fi având și ei podele de spălat ? — S-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se stinseră, dar se aprinseră altele în ochii care luceau măsurând cu lăcomie distanța până la cazanele aburinde. Mulțimile coborau dinspre Mitropolie ca un zid îmbrâncit, o lavă curgând gros din toate părțile. Primul pe care îl izbiră fu Costică Ologu. Cârjele îi săriră în lături ; rămase încă o vreme în picioare, căci trupurile care îl îmbrânceau din toate părțile îl și țineau să nu cadă. — Ho, oameni buni, opriți-vă ! strigă Ologu, dar nici măcar el nu se mai auzea. Căci, laolaltă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deoparte, ca să mănânce cu mâinile, înghițind pe nemestecate, și să se poată întoarce la reduta din jurul camionului pentru o nouă năvală. Primul se dezmetici Ologu, se târî în coate, trăgându-și piciorul ca pe o coadă de șopârlă, până dibui cârjele. Se ridică în șezut, privind lung spre mulțimile care se desfăceau, satisfăcute pentru o clipă, ca să se strângă iarăși, cu farfuriile întinse. Orbul bâjbâia, în patru labe, căutându-și bastonul. Coltuc zăcea într-o rână, cu gura înfundată într-un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din colțul buzelor. Dar cum era peste puterile ei să-l ridice, să-l așeze pe căruț și să-l proptească-n chingi, alese să-l asculte pe Ologu. Îl apucă de subțiori și îl priponi de stâlp, dându-i cârjele. Când o simți așa de aproape și încurajat de reazemul cârjelor, Costică Ologu întinse brațele spre coapsele femeii. — Șezi potolit, șontorogule, i-o reteză Panselia, cu vocea ei trecută prin spărgătorul de nuci. Vezi că-ți bag cârja-n cur
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ridice, să-l așeze pe căruț și să-l proptească-n chingi, alese să-l asculte pe Ologu. Îl apucă de subțiori și îl priponi de stâlp, dându-i cârjele. Când o simți așa de aproape și încurajat de reazemul cârjelor, Costică Ologu întinse brațele spre coapsele femeii. — Șezi potolit, șontorogule, i-o reteză Panselia, cu vocea ei trecută prin spărgătorul de nuci. Vezi că-ți bag cârja-n cur de-o să alergi pe-aicea ca o cometă... Orbul își primi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dându-i cârjele. Când o simți așa de aproape și încurajat de reazemul cârjelor, Costică Ologu întinse brațele spre coapsele femeii. — Șezi potolit, șontorogule, i-o reteză Panselia, cu vocea ei trecută prin spărgătorul de nuci. Vezi că-ți bag cârja-n cur de-o să alergi pe-aicea ca o cometă... Orbul își primi bastonul, se propti în el și, călăuzit de femeie, apucă de umeri flăcăul, săltându-l pe cărucior. Ologu privi spre poalele dealului, acolo unde oamenii primarului încărcau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
imaginație, tot trăgând apa prin teatru, recunoaște cu o franchețe totală: La urma urmelor eu scriu PENTRU teatru. Și, când colo, un manuscris teatral nu-i nici măcar SCRIS ca lumea, e mai degrabă notat asemenea unei partituri, e asemenea unei cârje destinată unora pe cât posibil câtuși de puțin schilozi, având și o calitate odorifică care nu trebuie descrisă penibil de corect, pentru că ține de caracterul intrinsec al sistemului. Un teatru veritabil în formă scrisă e încarnat într-o înscenare teatrală ȘI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mea. Idiotul rămâne agățat de el, de ceea ce este, și se târăște pe sine în teologie. (Bea) Cea mai deșteaptă afacere ar fi fost cu siguranță un om, un posibil om adevărat, o legătură de dragoste pământească, fără cer și cârje, o adorabilă eliberare a insultelor la adresa cerului, o totală bășcălie lumească, exclusivitatea ca o jignire adresată sie însăși. Cel mai greu dintre toate ar fi fost... niște porniri eliberate de crimă... (Bea) Cel mai bine ar fi fost dacă aș
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
avut loc la Bârlad o șezătoare literară a Scriitorilor români în cadrul căreia „concitadinul nostru, domnul George Tutoveanu, a prezentat publicului participanții, și au citit pe rând domnii G. Galaction, C. Mironescu, N. Beldiceanu, I. Rotică, G. Topârceanu și domnișoara Ana Cârjă, artistă a Teatrului Național din Iași.” De la 24 aprilie 1915, ziarul s‐a folosit de Tipografia Toricel C. Slobozeanu. Ziarul a apărut cu întreruperi de activitate. Numărul 1, anul II de apariție, poartă data de 1 iunie 1916 și lămurirea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure; satrarul G. Damian; nobilii N. Codreanu, D. Cernat, G. și D.Cerchez, Costachi și Șt. Racliș, Costachi Ciucă, V. Ursanu; dd Iancu Epureanu, A. Bontăș, profesorul Ioan Popesco, Al. Cârjă, Lupașcu, Costachi Sturza, Beidiman (nu Beldiman); doamnele spătărese Catinca Radu, Catinca Bontăș, Cleopatra Chicoș. Dintre bârlădenii stabiliți aiurea, Gr. Crețu amintea pe: I.G. Bușilă, profesor și autor didactic la Craiova; N.G.Docan, născut la 24 iunie 1871, licențiat în drept
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
între anii 1924 - 1927 și a fost condusă de fostul elev al Liceului Codreanu din Bârlad G.D. Rânzescu cu colaborarea altor foști colegi: C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu - Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian dar și prof. Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu. Apropiați a lui G. D. Rânzescu au fost N.N. Vas iliu și G.V. Botez. În publicație mai semnau: V. Buțureanu, M. Gr. Patriciu, George Pallady, I. Gr. Oprișan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru că dacă ar dispărea tătucul greu i-am mai găsi printre aleși. Recunoaștem că au devenit a 2-a forță politică deși în campanie abia au răcnit în a 2-a parte iar în media n-au prea făcut prezența. Cârjă și Ștefănescu rămân greii formației condusă de Cristian Rădulescu, un deputat de oarecare suprafață națională și foarte, foarte puțin prezent "în local". PNL lui David a pierdut 4-5% datorită lui Dan Marian și a unui grup de tineri neferchezuiți. Culmea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ar ajunge să-i fie contracandidat la președinție. Toată trupa lui Cărare e în aer, indiferent de cât au cheltuit ca timp și bani. Credeți, cumva, că are vreunul, unul măcar, vreo șansă în competiție cu Cr. Rădulescu, R. Lorenț, Cârjă, Ștefănescu, Idriceanu ș.a.? Dar, pentru ce să aibă vreo șansă?! Un cui în "inima" partidelor locale e Corneliu Bichineț, marele înfrânt în județ într-o confruntare unde Vadim nu mai are nicicum alura că-l poate înfrunta pe Băsescu. Trăpașul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
are nicicum alura că-l poate înfrunta pe Băsescu. Trăpașul din frunte nu mai are vlagă, și prof. Bichineț va realiza mai multe cărți decât altădată fără funcția lui de președinte. Cât ar fi într-o înțelegere cu Buzatu și Cârjă (nu Cr. Rădulescu, nu Lorenț) e, există pe undeva. înțelegerea cu cei de la PNG nu-l ajută, iar convenț ia cu PNL rămâne perdantă. De altfel cumătria lui Dan Marian cu oricare politician local e privită ca păguboasă. Cred că
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Dan Marian ! îl copie pe fostul Vrânceanu și crede că-l vor sprijini deconcentratele lui Iftimoaei. Cu sau fără voie, ăștia fac exact ce trebuie ca să piardă ! PD - inexistent în media, în acțiunile din județ, în personalități: cu o floare, Cârjă, nu se face primăvară ! Președintelui importat Cristian Rădulescu i se rupe... de județul Vaslui iar Lorenț sau Idriceanu (cine a auzit de vreo "intervenție" pe undeva?) fac parte dintr-o căruță trasă de Băsescu ! Prin forțe proprii ar obține 2-3
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu hârzobul de la București, înfundat prin capitală, disprețuitor pentru vasluieni, președintele nici măcar somnoros nu mai răspunde la telefon, prim249 vicele (de la Prut) călător prin Ucraina portocalie, și vice-ii nu chiscuie nicicum. Paralizați de frica întâlnirii cu alegătorii se sprijină în Cârja mereu săpată de (Idri) cineva, dar cu nădejdea c-o sticlă mai are ceva spre consum ! Bârlădenii și hușenii-s ca laptele pe fundul găleții: pare alb dar nu e adânc. Se duc buluc spre 7% ? Partea Dureroasă e că
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și a județului Vaslui în Parlamentul European. ținând cont de desfășurarea de forțe din județ: PSD-PSD, încă cel mai tare, e; urcă spre 45%. P.D. Prăpădiții Demni prin diverse cotloane ale județului au trimis într-o emisiune TV.V. pe greii Cârjă și Ștefănescu care știu ce și cât să spună. Cu greu au acoperit însă mâncătoriile din partid generate de absența totală a păgubașului președinte Cristian Rădulescu dictat de centru și susținător al prim-vice-lui hușean. Bârlădenii au dispărut cu totul, vârstnicii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
generate de absența totală a păgubașului președinte Cristian Rădulescu dictat de centru și susținător al prim-vice-lui hușean. Bârlădenii au dispărut cu totul, vârstnicii cred că sunt prea dezamăgiți și fără funcții nu mai sar la treabă, așa că dacar rămâne fără Cârjă niciunul nu are ce spune. Cu ce să iasă la public decât cu critica lui Tăriceanu și promisiuni deșarte. Oricum la Vaslui n-a existat niciodată vreo opoziție între PSD și PD, societari "dezbinați" doar de președinț ii de la București
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]