1,691 matches
-
explic amănunțit cum au procedat, se schimonosi Norocosul. - Nu-ți prăjim, bre Bruță (se auzi vocea tot mai îndepărtată a celui în raglan putrezit), se roagă de tine îngerii, din copaci, de la Universitate. Nu băgăm și cîte-un metraj de cîrnați?! Să te curețe pe gâtlej și să ții minte cum ți-am curățat noi, îngerii din Ferentari, mahmureala, căpătată noaptea trecută?!... - De văzut, nu-i pot vedea decât țâncii pe îngeri, că doar ei îi privesc cu inimile despăduchiate... Dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și toți, bineînțeles, te-au ascultat. Am auzit c-o să-ți dea voie în vacanța de iarnă și tu o să-ți înhami două-trei muște la suflet ca să te aducă direct la noi în bucătărie unde va mirosi a sarmale și cârnați. * Ce bine e în poze, lângă tine! Eu m-aș veseli și n-aș mai pleca dacă nu mi-ai ține tu în poza aia după umăr. Mi-am tatuat pe umeri epoleții tăi de colonel, mi-am tatuat pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pai, radioul cu galenă, pozele sepia și pianina. Madam Nicolici n-avusese aerul că se înnebunea după mobilierul din secolul trecut. Dar poate, părinții vreunei nenorocite, nemaiavând parale să-i achite ficei pensiunea, vărsaseră, în contul săptămânilor de dormit și cârnați, mobilierul paradit. Pentru care, evident, la muzee primiseră ghionturi, chiar atunci când încercaseră să-l doneze. Iar pe lungancă o lăsaseră în gaj tot niște provinciali strâmtorați, care nu apucaseră să-i plătească rațiile de varză călită. După cum arăta, baschetbalista produsese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
coțăia. Eu am dat să zic ceva. Îmi luase glasu! Parcă eram căzut din leagăn. Și-n fața lui era o masă întinsă, fraților, ce mai masă! Numai curcani fripți și găini de săreau din oalele în care fierbeau. Și cârnați, și salam, și pune... Îmi lasă gura apă și-acu. Am întins mâna să-nfulec ceva, parșivul de Dumnezeu mi-a tăiat zarurile: Nu se poate, Ciupitule! Tu ești pedepsit să stai și să te uiți cum beau eu cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o parte, să coboare cei dinăuntru. Se vedeau, în remorcă, niște cazane care răspândeau în aerul rece aburi rotunzi. — Miroase a fasole, dibui orbul, care simțea toate încrețiturile aerului, ca liliecii. — Eu simt mai degrabă miros de prăjeală, adăugă șchiopul. Cârnați... Aromele se împletiră și începură să urce dealul, pe deasupra capetelor. Spinările se neteziră, capetele se întoarseră. — Se dă mâncare, înțelese Costică Ologu, sărind pe loc, păsărește. Să mergem și noi ! Orbul dibui pe jos funia căruțului pe care era priponit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ologu, dar nici măcar el nu se mai auzea. Căci, laolaltă cu vălătucii groși ca pâsla ai mâncării, veneau acum sunetele tușite ale mega fonului : — Apropiați-vă, stimați pelerini ! Domnul primar vă urează de Ziua Națională să aveți parte de sănătate... Cârnați cu fasole, pentru toată lumea... Îl votăm ! auzi Coltuc, în vreme ce trupurile repezite la vale îl loviră cu atâta forță, încât îl desprinseră de pe căruț și-l răsturnară cu fața în jos. — Să ne mai dea ! strigau alții, trecând cu tălpile peste
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tataie. — Azi, că e cinșpe, spuse bătrânul, trecând după tejghea. Mâine e zi de leafă la depou și la siloz, n-o să ai unde să arunci un ac. Vând bere la butoi de-a rostogolita. Care vrei niște fasole cu cârnați ? Tili și Maca își primiră farfuriile aburinde. Jenică rămase deoparte. M-așteaptă mama cu masa. Tot un fel de fasole avem, că e miercuri. Se bucură când vin acasă flămând... — Eu, de pildă, îi tăie vorba Tili, m-aș bucura
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi putut-o ține în aer. Erau îmbrăcați la nimereală, care cu salopetele de la muncă și caschetele în cap, care cu haine desperecheate și îndeajuns de folosite ca să-și permită, fără stânjeneală, să-și șteargă pe ele degetele unsuroase de la cârnați. Unii beau țuică din țoiuri, alții bere, îndepărtându-și cu mâneca spuma rămasă pe obrajii nerași. Erau și dintre cei care beau și una, și alta, amestecate, ei se îmbătau primii. Lângă pancarta pe care scria „Fumatul interzis“, un bărbat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iese mai ieftin. Se întoarse către Jenică : Din astea poți să mănânci și tu. Oricum, maică-ta nu-ți dă așa ceva ! — Nu merită s-o supăr, spuse Jenică serios, încercând să-și ferească privirile de la spinările roșietice și obraznice ale cârnaților. Și, cum ceilalți își făceau deja de lucru, răsucind bucățile de carne în farfurioara de muștar, el își lăsă fața în palme : Mai trist, spuse, e că am început să uit. Ar fi trebuit să scriu toate astea, și locurile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întinseră și și-o puse după ureche. Se apăsă cu degetul pe creștet, acolo unde se lovise de bec. — Lumina, spuse. Arde. Mai bună lumânarea. Sau deloc. Dădu ocol becului și ieși hohotind. Maca se trase mai aproape de farfuria cu cârnați. Jenică se simți iarăși stingher. — Moartea nu e așa de rea, spuse. Mai rău e când încep să moară amintirile celorlalți despre tine. Atunci e ca și cum nici nu te-ai fi născut. De-aia mă gândesc că trebuie să mori
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
femei, arătând, astfel, că orice necaz are partea lui bună. — Mai ales pentru ceapa albă, de prăjeală, adăugă a doua. Nu merge cu ceapă roșie. Ca să dea gust de carne, ceapa de prăjeală trebuie să fie puțin iute. Dacă aveți cârnați azi, de ce ați mai pus ceapă ? întrebă Maca. Aveați, oricum, gustul de carne... N-am mai pus, se apără una dintre femei, n-are importanță care, căci cealaltă se grăbi s-o aprobe. A rămas de la prăjelile dinainte. E păcat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vor fi reduse la proletariat și Ungaria condamnată de a rămânea țară curat agricolă, cu o existență mai mult decât îndoielnică. Esportînd lână pentru Europa întreagă, locuitorul acestei țări poartă postavul fabricelor din Boemia și Moravia; esportînd porcii săi, consumă cârnați fabricați în Viena. Dar urmările acestui sistem economic vor fi aceleași ca și la noi: mortalitatea și sărăcirea populației producătoare, a țăranului, și într-adevăr, în cei din urmă cinci ani, populația autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
totul să-mi fie prescris de oamenii de știință, nu merge chiar așa. Iar că lebărvurștul lui Wottila nu ar fi bun pentru ficatul lui Herrmann, asta nu pot s-o cred în ruptul capului. Mai ales că Wottila prelucrează cârnații cu atâta grijă și igienic, încât, cu siguranță, nu scapă nici o necurățenie în el și nici un fel de substanțe otrăvitoare, care ar putea să dăuneze oamenilor. Așa că poți să-ți uiți ginecologul, că ăsta se înșală la sigur, pentru că nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se potrivește bine. DOAMNA GROLLFEUER: Pentru legăturile dumnea-voastră decimate e, pe cât se poate, o propunere care se pune cu bune intenții sub ciocanul de licitație. Domnule Kovac, este însă prea târziu pentru toată mulțimea de dorințe cu privire la viață și la cârnați. Domnule Kovac, știați dumneavoastră că jumătatea de cârnat e fără îndoială o jumătate din popor, este fața împlinită a mulțumirii de sine? Orice părere, care s-a schimbat într-o mulțime, care s-a distrus... distrus... distrus! DOMNUL KOVACIC (către
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
oamenii își mănâncă cârnatul scuipat din ei, asta se înțelege de la sine, și toți oamenii trebuie să putrezească la sfârșitul vieții lor, dar nu din cauza cârnatului. Și pen' că d-voastră, domnu' Jürgen sunteți un învățător veritabil, povestea d-vostră, cu cârnații e o porcărie încârligată. SCHWEINDI: Vi sa împlinit, sunteți pierdut, domnu' Karl. JÜRGEN: Nu mi-ați înțeles intențiunile, scumpe domn Karli, eu găsesc cârnatul ca fiind o construcție umană, pur și simplu simpatic, prin aceea că leagă oamenii laolaltă. Că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
abia dacă se mai simte ceva aer. Până și dracul a luat-o din loc. SCHWEINDI (patetic): Statul... și-a declarat singur război și tot singur și-a furat pâinea din cadrul statului... bucăți de pâine arzândă, lumină sumbră, făclii din cârnați și chiar și apa care se scurge începe să ardă. FOTZI: Moartea e îngrozitor de vie și domnește peste aer așa cum ar trebui să domnească peste o țară întreagă. Din fericire, sunt numai un om de pe margine. Dacă mă spânzur de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe Hasi) JÜRGEN: Vedeți d-voastră, așa ceva este cădere în păcat. Asta este ca și cum cineva în Paradis face o plimbare și peste tot se pupă gazelele cu leii, și dă peste o vâlcea plină cu doze cu bere, pielițe de cârnați, șervețele și prezervative folosite. Și dintr-o dată, cu o singură mișcare devine întregul Paradis un loc de picnic plin cu megieși de-ai noștri. Sfârșitul actului doi Actul al treilea (Locurile de stat jos dar și ordinea din încăpere sunt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vrea să luăm ceva, dar care să nu vă deranjeze prea tare. EA: O mică gustare rustică, ceva din chestiile care se digeră greu, ceva care cade greu la stomac, ca o zi ploioasă în toiul verii. CÂRCIUMAREASA: Pâine unsă, cârnați, gulaș, supă de gulaș, drob, supă de fasole, pâine prăjită... pâine cu untură. EL: Deci pentru mine un gulaș fără garnitură, dar cu untură pe pâine și ketchup pe deasupra. EA: Ha, ha... porcușor dulce ce ești, acum exagerezi... probabil. EL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
zgomot (se pocnește cu pumnii) Daaa... Unul ca Sepp n-are nimic Nici un fel de drum cu semne n-are nici un fel de număr la seria de la bicicletă Nici măcar o putoare cât de cât mai serioasă Și atunci când își face cârnații nu dospește nici un sens al vieții la iveală... (brusc, foarte vesel) Zilnic și brav Mă ocup de căpățână și intestinul cel gros Îndop scroafa cu lumea Și hrănesc lumea de la Vinovăție ... Ha, asta a fost din nou o poezie O
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și varsă lapte. MAMA LUI MARIEDL: Stai jos Mariedl. Stai cuminte și așteaptă. Cel mai bine pentru viitorul tău cap de mortăciune ar fi ca craniul lui taică-tău să aibă să muște ceva. Tu dezvelești acum chifla ta cu cârnați și îți umpli cu ea sacul neliniștit al burții tale. Mariedl bagă mâna sub fustă și trage afară o chiflă cu cârnați. MEDICUL (horcăind): Porci de câiine... primitivi pizdoșiți... voi.. Pânăgritori de puțuri de fântână. Nu... Voi nu o să aveți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ar fi ca craniul lui taică-tău să aibă să muște ceva. Tu dezvelești acum chifla ta cu cârnați și îți umpli cu ea sacul neliniștit al burții tale. Mariedl bagă mâna sub fustă și trage afară o chiflă cu cârnați. MEDICUL (horcăind): Porci de câiine... primitivi pizdoșiți... voi.. Pânăgritori de puțuri de fântână. Nu... Voi nu o să aveți niciodată un mormânt liniștit în știință. O să se rupă definitiv de voi, știința. FRATELE LUI MARIEDL (se masturbează încă relaxat): Asta-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fraged. Înainte de a fi tranșat, se făcea o cruce pe frunte cu cuțitul. După spălare cu apă clocotită, era învelit cu un țol și, astfel pregătit, era încălecat de către cei mai mici membri ai familiei, ca să crească voinici. Carnea pentru cârnați era tocată și se amesteca cu mirodenii dintre care ardeiul roșu se punea din abundență, amestecat cu mult usturoi pisat. După ce mațele subțiri erau umplute cu tocătură, folosind ca pâlnie un gât de sticlă de un litru, se puneau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
groase, cojoacele și alte piese de îmbrăcăminte, toate acoperite cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se țineau atârnate de o prăjină prinsă de coama tavanului: șuncile afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe pat, fiind stivuită ca după un vechi ritual. În sipet se țineau cele mai de preț odoare ale casei: ștergarele de cap și piepții de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și au capacitate cancerigenă. Ele se dezvoltă pornind de la derivați nitrați care sunt utilizați sub formă de nitriți În industria alimentară, ca agenți de conservare. Nitriții se utilizează, de exemplu, la fabricarea jambonului - pentru a-i da culoarea roz -, a cârnaților și a anumitor sortimente de brânzeturi. Aceste substanțe pot apărea și În unele produse vegetale, În special de la trecerea la utilizarea intensivă a Îngrășămintelor pe bază de nitrați. Din aceleași motive, ele sunt din ce În ce mai răspândite În apa de băut, ceea ce
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
despre „Teatrul sătesc”, cum e „Viața la Banca”, „Programul târgului”, „Mersul trenurilor de plăcere”, cuvinte ”Către cititori”, „Premii abonaților revistei”, pățanii „De‐ ale lui Mitică”, dar și versuri ca acestea: „Ia rmaroc în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]