882 matches
-
fi despărțiți de autoritatea divină. În legenda Soarele și luna, cununa. Zina [Niculiță-Voronca, II], o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier de aur, care se-nvârte și toarce singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour să însemnează. Și cățeaua cu care au gonit hiara aceia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei i-au pus numele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
încadrează la excepții substantivele de un anumit gen (în general, masculinul) care pot avea referenți masculini sau feminini, ca: doctor, inginer, muzeograf, călăuză, slugă etc. Din perspectiva substantivelor [+Animat], pe lângă substantivele care reflectă genul natural al referentului (mamă, tată, cățel, cățea etc.), sunt și substantive care nu reflectă această diferență naturală; este vorba de substantivele epicene (elefant, slugă etc.) și cele de gen comun (buftea, mutulică, nătăfleață, gură-cască, încurcă-lume), care sunt fie de genul masculin, fie de genul feminin. Sunt extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar putea trece cu dexteritate către absurdul existențial eugenionescian. Spre pildă: "Nae T. e chel. Are mațe de salcie. Râde portocaliu. Uneori merge la cenaclul gâștelor din spermatozoidul porcului. Rânjește la microfon și suduie de Papa. Se pomenește strugure de cățea. Cumpără organe majore și vinde chibrituri cu mămăligă. Își bate joc de capre. E cu gândul țeapăn și tușește pe mânecă. Strigă la bube." Unele "numere din labirint" demonstrează că tânărul de atunci a început cu poezia, dar s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la dos întîrzie în indicii arheologice, la căldura caloriferului au lipit abțibildul cu papagal, urmă în sedimentul gros al ieșirii la peron, întretăiat cu pașii tăi, totul se potrivește pe parcursul scenei de epocă, cotidian pe toate părțile, dar vrerea unei cățele da de bănuit din prospețimea ei, coada cere de mîncare, prezentul asumării simplă luare de distanță și ea, genunchii în frig umed ai pînzei de blugi, în boala sufletească a cățelușei lui Karamazov, tatăl romancierului Dostoievski, se compara cu sfînta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de răsădit, 3.853, linia 2, Cluj-Napoca, două situri în vînt capetele fetelor în lungul liniei, întoarce-te la loc, rucsac în spate, răsucește-te, tușești, autoritate sonoră locomotiva Simeria Cluj-Napoca. În personalul de Cluj, la catul de jos, atemporal cățeaua apucă osul, în oricare strat arheologic rînjetul ei, sub grund de vorbe, nu cobor, vine vreo două ori, dă seama! depun atîta perseverență că trec prin epocă izvoare scrise, tac, un sentiment s-a constituit, pălărie cu bor țeapăn țiganul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să scrii mîinilor încrucișate tehnică de supraviețuire, violențele verbale rutinate altă tehnică de supraviețuire, de la copilandri care am cumpărat și bere, răceala spre dimineață puști fără casă, am băut bine mai înainte, am fumat, cîți bani ai strîns de la călători? cățeaua mai jos, amușinăm de aseară la zeama scursă din cașuri, spinarea arcuită de mangustă vreo deformare rahitică, acceleratul Timișoara Iași de pe alt traseu, prin Oradea ori prin Buziaș, cafea, nepotul înăltuț, banii numărați cîte unul, mai dă-mi o cafea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vreme, pietrișul de terasament, ca pe orice cale ferată a reificării, calea reală te scoate la animale, unica stație de pe circuit anexă grădinii zoologice Tîrgu Mureș, drum propriu pentru lame, pentru leul cel tînăr care a rămas cu mama lui, cățeaua care l-a alăptat și voia să-l învețe să rîcîie în pămînt, să astupe oase, dar el n-a vrut! alei pentru gheparzi, pantere, pume, tigri, aleea de la zimbru, terariul, păsăret, cuști pentru maimuțe, cu hornuri de sîrmă între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de ce nu-mi zici? da' pe mine mă dă altul de gol? în ziua de azi, 50.000! Tecuci schimbă locomotiva, ritualul obligă la intuirea profanului, să fiu chiar atît de desprins? Beckham mănîncă placenta pruncului cînd i se naște, cățea, taxiurile se înțeleg prin lumini, rătăcesc Bărăganul de pe acum, drumul pretenții minime față de potențial, aici s-au văzut biletele? Feroviaromânia în călători întinși cîte unul pe canapea prinde viteză trecuți pe fir electric de la Făurei, picături în geam, căldura oprită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și-mi spune cum Năsoasa a prins momentul și i-a furat actul din geantă tocmai când Își băga În groapă comoara ei de avocat, Aurele, păi dacă trăia Voicu nu mai eram io acuma așa. A tot pândit-o cățeaua aia de Năsoasa, vezi, și-acuma ține cu dinții de țidulă. N-ar fi mare lucru să se preteze la așa o porcărie față de sora lor cea mare, să facă pe proasta că habar n-are și să păstreze actu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
perfidul Albion? Instigatorii Europei cum au fost întotdeauna. Iar în ceea ce-i privește pe prusaci și hanovrezi, spune Joe, nu ne-au ajuns pînă-n gît bastarzii aceștia mîncăcioși de cîrnați pe tron, de la George pînă la băiețandrul acela german și cățeaua aia bătrînă ce-i moartă?"218. După cum putem lesne observa, Joyce ironizează atît situația geopolitică generală din 1904 din Europa, care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial cît și, individual, actorii scenei politice. Imperiul Britanc este principala țintă, dinastia de Winsdor
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mai da drumul, trece coloana oficială și apoi e prea mare calupul. „Coloana” este din ce în ce mai aproape de intrare, condusă de o mașină de poliție cu girofar și sirenă în funcțiune. Sirena scoate sunete ascuțite, mușcă din aerul din jur ca o cățea în călduri. Blândul, înfricoșatul „pelerin român” se oprește supus, așa cum a făcut-o de veacuri în fața puternicilor acestei lumi. Mașinile urcă dealul scurt, cauciucurile se lipesc crud de asfalt, gata, a trecut totul, rândul își reia ordinea obișnuită. Sunt bucuros
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Făceau un fel de genți, tabachere din piele de om - când găseau unul tatuat imediat Îl omorau, scoteau tatuajul și făceau diverse lucruri pe care le dădeau cadouri. La un moment dat era madam Koch, comandanta-șefă... I se spunea „Cățeaua din Buchenwald” - și Îi plăceau chestiile astea. Dacă găsea un om tatuat pe față Îl omora, Îi tăia capul, Îl prepara și Îl ținea ca piesă de birou. Păcat că nu puteți transpune chestiile astea, care au fost piese adevărate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sportivă și se antrena și ea în timpul cât nu era în serviciul credincios pentru Țară, sărind coarda, dar, așa, să fii ministru și să întinzi coarda până la plesneală, iacătă, intri în gura presei și, după cum ai văzut, doamnă ministru, această cățea a democrației, nu numai că te latră, dar te și mușcă de ... Tolontan. Ministreasa trebuie să fi văzut salturile în gol de pe poduri, viaducte și baraje, ale ălora, dilii, legați cu coarda de picioare, sfidând legile fizicii, până la punctul de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
știe cine a forțat-o prea tare, de-am rămas cu calabalâcul în drum. Și, pentru că încă mai avem un limbaj colorat și expresiv, s-a invocat de unul, de altul, că se rupe pisica (semn de despărțire) și moare cățeaua, semn al unei gândiri intuitiv-concrete, ieșit din orizontul patriarhal al satului. Ca să vadă toată lumea cât de rău am ajuns, vom folosi același orizont spiritual, tot expresiv, dar mai cu greutate: „Scroafai moartă-n păpușoi” și „Ori se rupe hamul, ori
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de pășunea sau troaca noastră. Ne cereți să fim și recunoscători? Nu vi se pare că pretenția întrece măsura? Viața mea nu depinde de bucata de pâine mai albă pe care mi-o întindeți. Tolstoi are o poveste cu o cățea. O știți? Spune-o, că văd că te-ai încins! După ce-i ucide cățeii, stăpânul, însoțit de schelălăitul cățelei, se întoarce acasă; îi aruncă o bucățică de mămăligă animalului și acesta îi linge mâna. V ați putea coborî la această
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Viața mea nu depinde de bucata de pâine mai albă pe care mi-o întindeți. Tolstoi are o poveste cu o cățea. O știți? Spune-o, că văd că te-ai încins! După ce-i ucide cățeii, stăpânul, însoțit de schelălăitul cățelei, se întoarce acasă; îi aruncă o bucățică de mămăligă animalului și acesta îi linge mâna. V ați putea coborî la această condiție? Nu! Dar ce vrei să spui? Atunci de ce cereți altora? V-aduceți aminte ce spuneau cei mai mulți dintre anchetatori
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
oprit mașina cu o hurducătură, a ieșit, a deschis portbagajul, și s-a întors cu un cric, a sfărâmat într-o izbitură restul parbrizului, împroșcându-ne cu o ploaie de așchii de sticlă. Examină apoi crestăturile de pe caroserie. — Ce naiba caută cățeaua asta afurisită aici? mormăi pe un ton care nu părea să aștepte un răspuns. Puțin mai târziu, adăugă îngândurat: era bună la jocul de cricket, când era la școală. Bizara violență a incidentului mă buimăcise și, după un șoc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ai oferit-o ieri, și trei pahare. — Ai plecat întâi la Londra, l-am întrebat pe Peregrine, sau ai venit direct aici? Nu, răspunse el, m-am oprit întâmplător aici ca să-mi înec amarul în băutură și-am dat peste cățeaua asta sașie. Și-ați căzut unul în brațele celuilalt! — Nu chiar de la început, mă corectă Rosina. Am început printr-o ceartă de zile mari. Peregrine era de-a dreptul agresiv. Părea înfuriat mai ales din cauza parbrizului. — Parbrizul m-a râcâit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei erau 2-3 soldați cu noi și aveau și un câine lup, foarte rău, pe care îl țineau în lesă, dar pe care l-au slobozit odată împotriva noastră. Era o cățea lup a plutonierului ăsta „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând, și nu ne-am dus spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă în toți! Și atunci au slobozit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
puneam la spate și mergeam. Acest plutonier, însă, care ne însoțea, le avea și el pe ale lui: pe cei care rămâneau la urmă, în general cei care erau bătrâni, și care nu puteau să meargă, atunci când se întoarceau, asmuțea cățeaua. Avea comanda „fui” și cățeaua ataca. Și de obicei oamenii erau mușcați de mâni pentru că dădeau să se apere și cățeaua sărea întotdeauna la mână. Era foarte greu să te vindeci acolo. O rană era un pericol în condițiile alea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Acest plutonier, însă, care ne însoțea, le avea și el pe ale lui: pe cei care rămâneau la urmă, în general cei care erau bătrâni, și care nu puteau să meargă, atunci când se întoarceau, asmuțea cățeaua. Avea comanda „fui” și cățeaua ataca. Și de obicei oamenii erau mușcați de mâni pentru că dădeau să se apere și cățeaua sărea întotdeauna la mână. Era foarte greu să te vindeci acolo. O rană era un pericol în condițiile alea, că era umiditate, era condens
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rămâneau la urmă, în general cei care erau bătrâni, și care nu puteau să meargă, atunci când se întoarceau, asmuțea cățeaua. Avea comanda „fui” și cățeaua ataca. Și de obicei oamenii erau mușcați de mâni pentru că dădeau să se apere și cățeaua sărea întotdeauna la mână. Era foarte greu să te vindeci acolo. O rană era un pericol în condițiile alea, că era umiditate, era condens. Noi făceam focul în soba aia, că aduceam fiecare câte un snop de stuf, când ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
condițiile alea, că era umiditate, era condens. Noi făceam focul în soba aia, că aduceam fiecare câte un snop de stuf, când ne întorceam de la muncă, dar se făcea condens. Și dacă am văzut așa, am hotărât să-i anihilăm cățeaua. Am studiat mișcările, am văzut ce face... Mai întâi am stat noi la urmă și aveam tarpanele, dar și-a dat seama că având tarpanele în mână suntem periculoși. Și-a chemat cățeaua și-a doua zi ne-a dat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
văzut așa, am hotărât să-i anihilăm cățeaua. Am studiat mișcările, am văzut ce face... Mai întâi am stat noi la urmă și aveam tarpanele, dar și-a dat seama că având tarpanele în mână suntem periculoși. Și-a chemat cățeaua și-a doua zi ne-a dat ordin să lăsăm tarpanele la bac, să nu le mai luăm cu noi. Cărăm acum snopii fără tarpane, și era mai greu, dar era mai grav că nu mai aveam arme. Ș-atuncea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]