2,726 matches
-
la București. Corectă ar fi mai degrabă formularea: Bucureștiul e în noi. Eu una l-am luat cu mine; călcâiele îmi vibrează imperceptibil la gândul viitoarelor incursiuni în orașul care mă așteaptă, fără pretenții și fără ranchiună. Ași mai pomenit călcâie zâmbind? Referință Bibliografică: În vizită acasă: București / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 581, Anul II, 03 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
în dormitor, era într-o marți, iar el venea la mine decât Joia și Duminica; ce credeți că făcea dumnealui? Era călare peste Elvira, chiar în patul nostru. Zăpăcita, copilă fără minte... se degustise,-a dracului, la bărbat. Îi ardeau călcâiele, nenorocita, că nimic nu e de capul ei nici acum, și tare frică-mi este că o să ajungă foarte rău... - Deci, așa te-ai răzbunat pe boierul Bărbulescu Pandele, femeie fără cap? Nu-ți dai seama că ai mințit și
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
tare decât toți... Râde chiar și cel care-l spusese, contaminat de veselia pe care a creat-o. - Tare!!! exclamă Marian, când reuși, în sfârșit, să-și potolească râsul. - Gata, fraților! Am plecat! Le strigă nea Marin, întorcându-se pe călcâie și pornind cu pas viu, hotărât, spre autobasculanta oprită pe marginea drumului în lucru, la vreo treizeci de metri de locul în care prânziseră. După ce participă, alături de ceilalți doi la strângerea mesei improvizate și fumă o țigară, tot în compania
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
Jean Pericol, care, plin de importanță, cum se arăta de obicei, îi făcu semn cu mâna să oprească buldozerul și să coboare. - Hai cu mine! Rosti scurt inginerul când îl văzu pe Marian coborât din cabină, apoi se întoarse pe călcâie și porni grăbit, spre o destinație doar de el știută. Maria îl urmă îndeaproape, tăcut, convins fiind că-i făcuse rost de ceva muncă suplimentară. Ajunse acasă puțin după ora opt seara, cu hurducăielile excavatorului vibrându-i încă prin mădulare
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
cu aburi, târând după el două șlepuri încărcate cu bușteni. Planăm ușor până la urmă pe cheul de piatră pe care, încălziți, ne așezăm în fund cu picioarele atârnate, privind în jos la fluviul tulbure care la doar câțiva centimetri de călcâiele noastre curge furios ducând spre valea orașului plaur, sălcii desprinse de la mal și chiar un butoi gol pe care s-au așezat câțiva pescăruși. Iar va fi inundat Bădălanul, dar noi n-avem habar de asta, nu realizăm nici pericolul
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
limba-n gură. - Merg, dar nu-mi mai vorbești de Eva. - Păi ce farmec are-o halbă fără să amintesc de cea care mi-e dragă? - Uită-te bine la mine: așa am fost și eu la început, îmi sfârâiau călcâiele după Ancuța, iar acum... după zece ani de căsnicie sunt bucuros ca să rămân singur și să cinstesc cu tine o halbă, fiindcă nici nu știi ce plicticoasă e iubirea, asemănătoare aceeași ciorbă servită zilnic. - Nu poți să schimbi ciorba? - Pot
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342158_a_343487]
-
dai cu piciorul la visul pe care-l aștepți de atâta amar de vreme să se împlinească! Eram contrariată, bulversată. Mă cuprinsese un fel de amețeală, simțeam că mă sufoc și mi-am desfăcut fermoarul de la haină. Mă răsuceam pe călcâie, când spre stânga, când spre dreapta, și nu știam ce să fac. De undeva, din subconștient, auzeam o voce care îmi spunea: „nu te grăbi să tragi colcluzii. Fii mai atentă la semnele pe care le primești din eter. Nimic
ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341865_a_343194]
-
interior lumea, de unde mintea ascuțită iute ca un tăiș, disecă-n gândire exteriorul fără margini. Nebănuite idei orizontul cunoașterii-l străpung, fisura întâmplării împarte raze prin întuneric. Urmând pas cu pas visul prin el spargem perseverenți nesfârșitul cu prezentul la călcâie. Referință Bibliografică: Cercul care se naște / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CERCUL CARE SE NAŞTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341867_a_343196]
-
cu toate că încă bravează, umilt și cumva înfricoșat de acel ceva pe care nu-l mai poate controla...Iar frica și umilința au ca și sângele, un miros aparte, inconfundabil. Și la fel ca și sângele, ele atrag prădătorii. Sunt acel... călcâi al lui Achile și îl fac pe om atât de vulnerabil... Un timp Angela rămase tăcută, părând să contemple pe ecranul său mintal derularea unor imagini pe care încerca să le deslușească mai bine, apoi continuă: - Știi, această derută momentană
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
catedrale de suflet În care copii veacului au fost decapitați Cu povești marxiste Sunt într-o prelungă insomnie zadarnică respirație A plămânilor mutați în pieptul unei veri Sunt căderea unei bucurii când stugurii Alunecă în teascuri îmbrățișând orașul Cluj De sub călcâiul Someșului. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 750, Anul III, 19 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
Ioană? De ce vrei tu asta? a întrerupt‑o bărbatul, ridicându‑se încruntat de pe marginea patului pe care stătuse. Nu ești sătulă de munca asta proastă, toată ziua bună ziua? Uită‑te și tu la palmele tale cum arată! Uită‑te la călcâiele tale crăpate! Nu‑ți mai încap în pantofii de mireasă, femeie... Ce‑am făcut noi în toți anii ăștia? Și noi n‑am stat pe vatră ca puturoșii. - Da’ ce‑ai fi vrut să facem mai mult, omule? Îți lipsește
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
teama de a nu confirma adevărul din proverbul românesc: „Dacă te amesteci în tărâțe, te mănâncă porcii!”... - Ce ați mai scris între timp? Și ce vă pregătiți să încredințați tiparului? - La ora actuală scriu la un volum de versuri intitulat „Călcâiul vulnerabil al mării”. În paralel cu acesta, mai scriu eseuri pentru un volum pe care, probabil, în iarnă îl voi da la tipar. - Ce ne pregătește soția Dvs., scriitoarea Titina Nica Țene? - Soția mea lucrează în prezent la un roman
DON QUIJOTE CREDEA CĂ MORILE DE VÂNT SUNT URIAŞI.OAMENII DE RÂND CRED CĂ URIAŞII SUNT MORI DE VÂNT. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341580_a_342909]
-
cu un tren personal în alt oraș, mai mare, pentru desăvârșirea studiilor și împlinirea mărețului destin ce-i fusese prezis. Instalat la o gazdă, normal, într-o mansardă, își cumpără o pălărie cu boruri largi, un parpalac negru, lung până la călcâie, asortate la o figură profund tragică și ieși la plimbare prin târg. Spre surprinderea sa, după câteva zile de mers agale pe străzile cu rezonanțe istorice nimeni nu s-a sinchisit de copleșitoarea-i prezență. Probabil din această cauză reuși
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
cu un tren personal în alt oraș, mai mare, pentru desăvârșirea studiilor și împlinirea mărețului destin ce-i fusese prezis.Instalat la o gazdă, normal, într-o mansardă, își cumpără o pălărie cu boruri largi, un parpalac negru, lung până la călcâie, asortate la o figură profund tragică și ieși la plimbare prin târg. Spre surprinderea sa, după câteva zile de mers agale pe străzile cu rezonanțe istorice nimeni nu s-a sinchisit de copleșitoarea-i prezență. Probabil din această cauză reuși
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind prin oraș când iubirea pe catarg se face dor. Femeia în
URMELE VEACULUI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340687_a_342016]
-
gură! Câteva scatoalce acolo... Nu m-am deranjat să îi răspund cu gura. Doar cu privirea. Și, apoi, cu felul în care am evoluat în concurs. Era de ajuns”. „Ce să faci, Bellu, cu țărăncile astea? Nu vezi că au călcâiele crăpate de le cântă greierii în ele?” Maria Olaru vorbește pe parcursul cărții despre relația dificilă cu antrenoarea Mariana Bitang: „Și acum îmi sună în urechi refrenul dumneai preferat, rostit cu o voce superior scârbită de parcă-i era o nesfârșită greață
„Dar le băteați pe gimnaste?...” Răspunsul lui Octavian Bellu la jurnalul bătăilor scris de gimnasta Maria Olaru () [Corola-blog/BlogPost/337930_a_339259]
-
antrenoarea Mariana Bitang: „Și acum îmi sună în urechi refrenul dumneai preferat, rostit cu o voce superior scârbită de parcă-i era o nesfârșită greață de tot și de toate: „Ce să faci, Bellu, cu țărăncile astea? Nu vezi că au călcâiele crăpate, de la cântă greierii în ele?” Nici nu știam că greierii cântă în călcâie”. Când ajungeam la aparat, dădeam tot ce aveam mai bun din mine. Și se vedea asta. Nici jignirile, nici bătaia nu mă făceau să scot mai
„Dar le băteați pe gimnaste?...” Răspunsul lui Octavian Bellu la jurnalul bătăilor scris de gimnasta Maria Olaru () [Corola-blog/BlogPost/337930_a_339259]
-
o voce superior scârbită de parcă-i era o nesfârșită greață de tot și de toate: „Ce să faci, Bellu, cu țărăncile astea? Nu vezi că au călcâiele crăpate, de la cântă greierii în ele?” Nici nu știam că greierii cântă în călcâie”. Când ajungeam la aparat, dădeam tot ce aveam mai bun din mine. Și se vedea asta. Nici jignirile, nici bătaia nu mă făceau să scot mai mult din mine. Eu mă cunoșteam foarte bine. Antrenorii mei, mai puțin A fost
„Dar le băteați pe gimnaste?...” Răspunsul lui Octavian Bellu la jurnalul bătăilor scris de gimnasta Maria Olaru () [Corola-blog/BlogPost/337930_a_339259]
-
în cap: parul s-a izbit de ulucă și s-a frânt, cu un zgomot sec. Noroc c-am fugit; rămasă cu ciotul în mână, bătrâna l-a azvârlit spre mine și m-a lovit cu forță atenuată abia în călcâi. Ce să zic, am scăpat mai ieftin decât Ahile din războiul troian. N-am putut povesti nimănui ce mi s-a întâmplat. Și bine am făcut, că nici nu m-ar fi crezut nimeni. Peste ani, când orizonturile religioase mi
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
zâmbea un zâmbet continuu de bucurie de iubire de apăsare a unei maturități prea devreme știuta se uită la mine ca la o picătură de apă curate “pentru cine scrii tu toate acestea” mă întreba pământul acela uscat îți înțepă călcâiele, merg pe același drum cunoscut calc legată la ochi pe cărbuni încinși simt fierbințeala usturimea e din ce in ce mai apăsătoare când o să scap de durerea asta întristarea ei îmi aducea moartea tinerețea lui îmi aducea viața.
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > URMELE VEACURILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 620 din 11 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind prin oraș când iubirea pe catarg se face dor. Femeia în
URMELE VEACURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343805_a_345134]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana Cristescu „ Călcâiul vulnerabil al mării„ de Al.Florin Țene „Pe mări ce n-au
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana Cristescu „ Călcâiul vulnerabil al mării„ de Al.Florin Țene „Pe mări ce n-au mai fost vreodată navigate”/ „Por mares nunca de antes navegades” (Camoes) Știați că marea are călcâie? Pun pariu că nu știați. Păi cum să nu aibă tocmai ea
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana Cristescu „ Călcâiul vulnerabil al mării„ de Al.Florin Țene „Pe mări ce n-au mai fost vreodată navigate”/ „Por mares nunca de antes navegades” (Camoes) Știați că marea are călcâie? Pun pariu că nu știați. Păi cum să nu aibă tocmai ea? Are o întreagă colecție de călcâie pierdute, sărate în furtuni sau îndulcite-n iubiri, de la care a învățat lecția visării, a durerii, a înfrângerii, ori mai ales a
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]