1,168 matches
-
mâini pentru ca apărarea să fie mai eficace, lovindu-i pur și simplu pentru a-i îndepărta, ziua, în absența noastră, într-o cumplită bătaie de joc, excavau și dislocau o cantitate atât de mare de pământ încât căram afară cinci-șase căldări pline din scobiturile lor. Era o provocare belicoasă, un război declarat în toată puterea cuvântului. Fără menajamente, fără iertare, fără tratative de pace, armistițiu sau conciliere. Ori ei, ori noi! Nu exista alternativă. Pentru a supraviețui, eram constrânși să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
viței de vie. Tata l-a așezat lângă fântână, lăsându-ne nouă în sarcină umplerea lui. Asta am și făcut. Mai pe seară, când tata s-a înapoiat de la muncă, am declanșat acțiunea. Mircea, Lică și Sandu cărau apă cu căldările și le turnau în găurile de șobolani; eu cu tata reprezentam plutonul de execuție, înarmați cu armele cele mai adecvate unei acțiuni de acest fel: tata cu o lopată zdravănă în mână iar eu cu un băț solid de salcâm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de șobolani; eu cu tata reprezentam plutonul de execuție, înarmați cu armele cele mai adecvate unei acțiuni de acest fel: tata cu o lopată zdravănă în mână iar eu cu un băț solid de salcâm. Apa bolborosea în găurile primind căldare după căldare de parcă s-ar fi scurs în fundul pământului. Deodată, gaura la care "lucram" n-a mai primit apă: se umpluse. În aceeași secundă, primul dintre locuitorii subterani, ud ciuciulete, s-a repezit spre picioarele mele cu botul rânjit, hotărât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
eu cu tata reprezentam plutonul de execuție, înarmați cu armele cele mai adecvate unei acțiuni de acest fel: tata cu o lopată zdravănă în mână iar eu cu un băț solid de salcâm. Apa bolborosea în găurile primind căldare după căldare de parcă s-ar fi scurs în fundul pământului. Deodată, gaura la care "lucram" n-a mai primit apă: se umpluse. În aceeași secundă, primul dintre locuitorii subterani, ud ciuciulete, s-a repezit spre picioarele mele cu botul rânjit, hotărât să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
arată un exces de grade Celsius care te face să blestemi ideea ciobanului Bucur de a se stabili pe malul Dâmboviței, și nu în inima Carpaților. Asfaltul este moale și vâscos, aerul lichid. Florăresele vântură apa murdară din fântână cu căldări de plastic roșu aprins. Varul alb dat pe inscripțiile de pe clădirea Universității a căpătat nuanțe incadescente, ca și cum ar fi fost ars cu napalm. Richard, un student francez pe care l-am cunoscut iarna trecută, întârzie. Este îndrăgostit lulea de o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
confuzii supărătoare. (Pasaj adăugat ulterior, mai 2005, Canada: astăzi, la televizor, am văzut imagini din Africa dintr-o "zonă de conflict", una dintre zecile existente în acest moment (noiembrie 2008) pe continentul negru. Bătălie pe o cisternă cu apă potabilă. Căldările galbene ținute în mâini de amărâții aceia ai pământului erau inscripționate Emmaus-Genève. Mi-am spus mulțumit că francul meu a fost bine cheltuit.) 15 martie 2003 J.P. Lagardère, unul dintre cei mai mari patroni francezi ai momentului (fondateur du capitalisme
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din epoca sovietică, un kolhoznic ce nu încetează să scrie pe adresa FSB (fost KGB), în speranța că i se va face dreptate și că averea kolhozului unde lucra nu va fi înstrăinată; un bătrân cocoșat cărând cu el o căldare cu apă și care intră fără să vrea în filmările unei agenții de publicitate, acolo unde niște rusoaice superbe pozau semi-dezbrăcate, acoperite doar de blănuri opulente, în fața unei case în ruină, foarte pitorească dealfel, unde se nimerise să locuiască acest
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
e construită pe albia veche a râului Bâlea. «Onor exponenții» nu se ocupă de fabricarea berii, dar casa e folosită în acest scop de colonii de aici care uneori își mai prepară singuri berea, mai ales de sărbători. Pentru fiecare căldare ei sunt obligați să plătească la stăpân câte 4 zloți, obținându-se din această taxă un venit anual de 5 florini. În casa de locuit de pe terenul casei de bere locuiește jitarul (paznicul semănăturilor) curții, Ștefan Jakab, iar grădinile din jurul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teren se mai află tot în proprietatea grofului, - o casă mare cu acoperiș de scânduri, din bârne, cu geamuri de sticlă, - o clădire lungă, dar mai scundă, cu patru încăperi. În aceasta se află cazanul de preparat bere, împreună cu o căldare de 15 - 20 de găleți pentru fiertul berei. Se mai află aci și un cuptor mare de pâine și o uscătorie. - în partea dinspre rachierie, de pe acelaș teren, în jos de iazul morii, mai există o cocină acoperită cu paie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Gh.Andreia - Elenă Rogojanu M.Ancuța Cristina Romila P.Diana Maria Solomon O.Gilda Toma P.Marius-Petru Tonegaru V.RăzvanCristian Ibidem 2004-2005 VIII-a Andrei R.OanaAndreea Bădănău V.Bogdan Băetu G.M.Cristian Andrei Băhnăreanu Oana Bianca Cătana M.Emanuela Căldare T.P.Andreea Dana Ciobanu M.Elena Cojocaru E.Cornelia Alexandra Costinescu F.Alexandra Daciu E.Cristi-Andrei Gavrilescu F.Ioan Alexandru Iftene F.Corneliu Constantin Istrate M.Georgiana Lazăr N.Cristina Ioana Lăcătuș G.Alexandra Viorica Manea D.Vlăduț Bogdan Munteanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
intrare, în fața căreia, cuibărit pe bucata de preș din lînă, dormea cîinele. Tata se ridica din pat, lua șuba între umeri, aprindea felinarul și ieșea să vadă vitele. Mă sculam și eu din pat, beam o cană de apă din căldarea pusă pe un scăunel sub icoane, ieșeam pe ceardac să fac pipi cîinele nici nu se mișca; dormea făcut covrig -, apoi alergam repede în cameră și mă băgăm sub plapumă, așteptînd să vină tata, să mă încălzesc la spatele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de deasupra ușii noastre aprinsă - în așteptare -, cu micul cadru cu numele tatei, cu placheta de aramă: Apartamentul 45. Am deschis eu: valetailla toată era jos, zbătându-se cu bagajele multiple, specialitatea casei. Casa ta, biblioteca tatei, culoarele armonioase, bolta, căldarea de aramă, nostalgică, fără flori, odaia ta cu culorile frun zei din Luxembourg, biuroul tău cu lampa de cristal roșu, care nu se aprinde, biblioteca roșie, colțul tău, fără unele lucruri care au plecat cu tine și casa toată încremenită
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ungurești; cum trecea din nou, ducând două găleți pe cobiliță, Mitrana, cărând la rândul ei niște apă caldă, i-a șoptit duios, fără să mai aștepte întrebarea care țâșnea din ochii lui: «Îhî: o coconiță mică». Iar el, lăsând jos căldările pline cu apă rece, și-a făcut semnul crucii, spunând înfocat: «Să ne trăiască». Sus, pe prag, Maia, plină de ifose, o întrebă pe Mitrana: «Mai vii odată, sau muriși acolo?»“ (Cronică Muma) [...] Îți trimit amintirea noastră, a tuturor, morți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
românilor : de regulă, ei au fost buni, dar nu chiar toți. „Ceea ce este stupid - scria În 1925 Wilhelm Filderman, liderul Uniunii Evreilor din România - este pretenția antisemiților de a crede că [...] toți evreii trebuie să fie puși Într-o singură căldare și tratați de periculoși. Sunt evrei buni, sunt evrei răi, după cum sunt români buni și români răi, francezi buni și francezi răi etc.” <endnote id=" (517, I, p. 69)"/>. Tot În epoca interbelică, scriitorul evreu F. Aderca susținea aceeași idee
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum cred mulți dintre evrei” <endnote id="(847, p. 327)"/>. Afirmațiile lui Filderman, Aderca și Brănișteanu frizează locul comun. Dar truismele nu pot fi evitate atunci când evidențele nu sunt percepute ca atare. A-i pune pe evrei „Într-o singură căldare”, a-i considera pe toți la fel (de regulă, răi), este o forma mentis foarte uzuală. În cadrul unui sondaj de opinie efectuat În Ungaria În 1995, mare parte dintre subiecți au fost de acord că „aproape toți evreii sunt la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În vestul Europei, În miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea figurați În scena Judecății de apoi. De regulă, ei sunt torturați de demoni, fiind Împinși fie În gura căscată a monstrului ofidian care personifică Iadul, fie Într-o imensă căldare așezată În flăcările Iadului (vezi Herrade von Landsberg, Hortus Deliciarum, 1175 ; <endnote id="la 139, p. 234"/>). Ca semn de identificare etnică, ei poartă adesea stigmatul epocii - pălăria țuguiată (germ. Judenhut) <endnote id="(136, p. 104 și fig. 72 și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spun ultimele noutăți, pare să nu fie prea afectat sau cel puțin nu lasă nimic să se vadă, îi lăsăm un mesaj lui Carlos care, între timp, plecase de acasă și ne pregătim de plecare. Între timp sătenii aduseseră o căldare de chicha (o băutură alcoolică locală făcută din porumb fermentat la care se adăugă apă) cu un polonic pe care o împărțeau bine dispuși cu soldații, deci congregația devenise mult mai expansivă decât la plecarea noastră. După dispariția ultimelor picături
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
sau cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lui că mamă-sa avea încredere în ceea ce plănuia el să înfăptuiască, și continuă să netezească și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca din ocol pentru oi, iar vițeii se adăpară, rând pe rând, din găleata cărată de femeie. Zilele și nopțile își urmau cursul lor de secole iar oamenii își duceau viața după tipicul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-au săturat. Aduseră caii la căruță, i-au înhămat din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mă aflu acum aici. 1 iulie 2002 - Rm. Vâlcea Azi a fost prima zi de tabără. Pentru că ne aflăm la poalele Cetățuiei - biserica din vârful dealului care străjuiește intrarea în oraș dinspre Sibiu, casa Ecaterinei este practic ca într-o căldare de verdeață și, deși „lumea bună” a populat zona ridicând cota cătunului de aici, noi nu vedem nici un acoperiș care să ne amintească vecinătatea apropiată. Am căzut frânți de oboseală, după ce am închinat un pahar de șampanie în cinstea mea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
oficială a taberei. Așa a și fost. Toată lumea s-a mobilizat, totul a fost organizat și aranjat astfel încât nici nu am realizat când ne-am trezit în plin chef cu lăutarii cântând sub unul din cele două șoproane. Vin la căldare, mici, musafiri și vechi și noi, sârbe și hore, tot ce se poate face la o astfel de adunare unde toată lumea putea răsufla, în sfârșit, liniștită, căci - vorba lui Shakespeare - totul e bine când se termină cu bine. Marți, 9
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
așteptam”. Zicea ea: „Înainte de a mă mărita cu Vâlcu am legat un stâlp drept și frumos, dar după ce a murit el, înainte de a mă mărita cu tat-tu, am legat un stâlp de salcâm cioturos, putregăios, strâmb și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita”. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un singur învățător pentru cele patru clase, și nu se asemăna cu cei din Ciupercari. Era un om tânăr, vânător pasionat și fără interes pentru învățarea copiilor. Noi școlarii îi tăiam lemne, îi râneam la grajd, îi duceam apă cu căldările, săpam în grădină, iar când „făcea” lecții cu noi, se inerva și ne bătea cu nuiaua. Cu el am făcu clasele a doua și a treia. Când viscolul era prea aspru și gerul prea cumplit absentam. Iarna și dimineața când
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Mi-a răspuns printr-un scheunat, apoi s-a lungit la picioarele mele. Ochii îi erau triști și parcă umezi, dar plini de acea afecțiune sinceră, de care doar animalele sunt în stare. Am intrat în casă și am luat căldările pentru a aduce apă de la fântâna de peste drum. Dacă plecați îmi lăsați mie câinele? m-a întrebat tanti Safta, vecina care tocmai umpluse gălețile cu apă. Unde să plec? am întrebat-o. 20 A zâmbit și a plecat spre casă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]