10,800 matches
-
Este tânăr, șarmant și are o voce de tenor celestă. Un călugăr franciscan italian uimește lumea întreagă cu talentul său, iar în timpul liber lucrează ca tâmplar, restaurează mobilă sau stranele din lemn la Bazilica Sfânta Maria a Îngerilor din Assisi. Descoperit de legendarul producător Mike Hedges, care a lucrat cu formații celebre
Italia are un nou tenor de succes, un călugăr franciscan () [Corola-journal/Journalistic/73247_a_74572]
-
unul dintre primii monahi care îmbrățișează o carieră muzicală internațională și poate primul care semnează un contract important cu o casă de discuri celebră. Muzica a fost întotdeauna pasiunea fratelui Alessandro, iar la 21 de ani a decis să devină călugăr, însă călătoria sa spre celebritate a început abia după ce Mike Hedges l-a descoperit. Alessandro Brustenghi a semnat un contract cu casa de discuri Decca pentru un album, care va fi lansat în luna octombrie, un mix de cântece tradiționale
Italia are un nou tenor de succes, un călugăr franciscan () [Corola-journal/Journalistic/73247_a_74572]
-
și mărturisește că se confruntă și cu o nouă provocare: "Acum, provocarea pentru mine este să înțeleg de ce a vrut Dumnezeu asta". Chiar dacă Alessandro a crescut ascultând Michael Jackson și Bach, iar în tinerețe și-a dorit să ajungă toboșar, călugărul nu crede că va interpreta vreodată muzică pop, deși mărturisește că are o pasiune și pentru acest gen de muzică.
Italia are un nou tenor de succes, un călugăr franciscan () [Corola-journal/Journalistic/73247_a_74572]
-
stalinist, Pavlik Moruzov, care și-a denunțat familia pentru a fi ascuns o palmă de mălai în loc s-o livreze Colectivei și Partidului, familia fiind executată imediat. În mijlocul mlaștinii se află un sat pe locul unei foste sihăstrii din care călugării au dispărut, iar lângă acesta o saună inundată, un paralelipiped alb, neverosimil în pustia tristă a smârcului. Legenda spune că acolo îți poți spăla păcatele fără să ai nevoie de rugăciuni și mătănii. Cei cinci se află chiar în mijlocul mlaștinii
Întâlnirea din mlaștini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7111_a_8436]
-
cu propriul sânge, durerea celui care și-a ucis mama denunțând-o este de neînchipuit. Așa cum îi spune soția starostelui satului lui Erik, spre deosebire de ochelari, care reflectă lumina, întunericul o absoarbe. Termenii acestei încercări sunt unii religioși, icoanele rămase de la călugări și găsite de Erik sunt șterse, locul haloului de lumină care înconjoară capul sființilor a fost luat de întuneric, de ilizibilul neantului, întreg locul este impregant de o sacralitate care vădește însă fațeta ei malefică, terifiantă. Scenariul religios al ispășirii
Întâlnirea din mlaștini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7111_a_8436]
-
că toți au traversat o experiență fundamentală, de ordin inițiatic, în urma căreia se vor regăsi într-o altă dimensiune. Planează totuși anxietatea ca odată recăpătân-du-și vederea, cu ea să nu piardă sentimentul de inefabil pe care-l cunosc acum, așa cum călugării care au dobândit rugăciunea inimii se tem să n-o piardă. Apocalipsa lui Meirelles/Saramago este una care recuperează umanitatea după ce o confruntă cu o experiență limită în măsură să provoace un scandal, o criză însă nu în sensul cotidian
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
Ștefan Cazimir Istoria confirmă preferința în romantism pentru profesiile următoare: proletar, călugăr, student, militar, pușcăriaș, marinar, nobil, doctor, savant, femeie ușoară, bufon, călău, vrăjitoare etc." (G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc). Subliniez, în lista criticului, termenii călugăr, student, pușcăriaș, doctor, savant - și constat că fiecare în parte se suprapune uneia sau mai multor
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
Ștefan Cazimir Istoria confirmă preferința în romantism pentru profesiile următoare: proletar, călugăr, student, militar, pușcăriaș, marinar, nobil, doctor, savant, femeie ușoară, bufon, călău, vrăjitoare etc." (G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc). Subliniez, în lista criticului, termenii călugăr, student, pușcăriaș, doctor, savant - și constat că fiecare în parte se suprapune uneia sau mai multor etape ale existenței lui Valeriu Anania. Concluzie elementară: prin experiențele de viață parcurse, el este cel mai "romantic" dintre scriitorii români contemporani! Ceva din
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
enigmatica femeie aține calea tînărului diacon, izbucnind "într-o foarte patetică, aproape tragică, mărturisire amoroasă"; "de mai multe săptămîni i se ruga fierbinte lui Dumnezeu, și cu sinceritate, să-i dăruiască o singură zi sau un singur ceas cu necunoscutul călugăr de la strană. Mi-am simțit obrazul mîngîiat de o mînă tremurîndă și am fugit pe strada goală, năucit, spre poarta mînăstirii. De atunci nu am mai văzut-o. Din această întîmplare adevărată avea să crească, mult mai tîrziu, Iovanca din
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
crească, mult mai tîrziu, Iovanca din piesa Meșterul Manole." Remarcăm, încă de acum, că existența lui Valeriu Anania pare croită după modele literare și totodată că, la rîndul ei, se va sublima în literatură. Sătul de asprimile starețului de la Antim, călugărul își începe peregrinările prin țară, statornicindu-se inițial la mănăstirea Polovragi din județul Gorj. într-o zi, poștașul comunei lasă, din greșeală, la mănăstire o telegramă adresată postului de jandarmi: "Arestați și trimiteți sub escortă pe călugărul Anania Vartolomeu". Iată
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
starețului de la Antim, călugărul își începe peregrinările prin țară, statornicindu-se inițial la mănăstirea Polovragi din județul Gorj. într-o zi, poștașul comunei lasă, din greșeală, la mănăstire o telegramă adresată postului de jandarmi: "Arestați și trimiteți sub escortă pe călugărul Anania Vartolomeu". Iată-ne, din nou, în plin episod romanesc: "să ajungi în posesia unei telegrame prin care ți se ordonă arestarea! Era, într-adevăr, o întîmplare extraordinară și se cerea onorată ca atare." A doua zi, urmăritul se prezintă
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
Antim, rugat de un cunoscut, Vartolomeu ascunsese, în podul spălătoriei, două pachete de publicații legionare. O întîmplare nefericită dusese ulterior la descoperirea acestora, iar într-unul din ele se mai găsiseră și două pistoale! Condamnat la șase luni de lagăr, călugărul îi scrie mamei vreo cincisprezece-douăzeci de scrisori, datîndu-le diferențiat și încredințîndu-le unui prieten scăpat de osîndă, cu rugămintea de a le timbra și expedia la datele cuvenite. (Cînd și unde, în nu mai știu ce roman, am întîlnit ceva asemănător
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
de osîndă, cu rugămintea de a le timbra și expedia la datele cuvenite. (Cînd și unde, în nu mai știu ce roman, am întîlnit ceva asemănător? Literatura și viața, încă o dată, își dispută pătimaș domeniile...) Eliberat la 4 aprilie 1944, călugărul își propune să devină medic și susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină din Cluj, aflată în refugiu la Sibiu. Intrarea rușilor în țară îl îndeamnă să fugă peste graniță, dar încercarea eșuează. După cinci luni de pribegie, își
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
Victor Papilian. La sfîrșitul lui mai 1946, la Cluj se produc tulburări interetnice, provocate de agenții șovinismului maghiar. O grevă studențească, cerînd începerea anchetei și pedepsirea vinovaților, e declanșată la 1 iunie. Propulsat, fără voia lui, în fruntea mișcării, existența călugărului ia întorsături rocambolești. Se ascunde la Mănăștur (comună învecinată Clujului), își leapădă rasa și dulama, își rade barba și mustața și conduce greva prin comunicate zilnice, pe care le transmite la Cluj printr-un coleg devotat. "ŤPărinteleť căpătase proporții fantastice
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
de mit; toată Poliția și Siguranța îl căutau și nu-l aflau, dar cuvîntul lui apărea zilnic, nu se știe de unde, sub iscălitură proprie". Spre a prezida, la 16 iunie, o adunare generală a studenților care să decidă soarta grevei, călugărul reintră în oraș sub înfățișarea lui laicizată; la Universitate, într-un cabinet conspirativ, îl aștepta peruchierul-șef al Operei, care-i confecționase, după o fotografie, barbă și mustață false! Redobîndindu-și astfel chipul cunoscut și îmbrăcînd veșmîntul clerical, "părintele" e ovaționat
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
conspirativ, îl aștepta peruchierul-șef al Operei, care-i confecționase, după o fotografie, barbă și mustață false! Redobîndindu-și astfel chipul cunoscut și îmbrăcînd veșmîntul clerical, "părintele" e ovaționat frenetic de adunare, care hotărăște continuarea grevei. După cîteva minute, în spatele scenei, călugărul își reia ținuta civilă și părăsește calm clădirea Universității, pe care ulterior agenții forței publice o vor răscoli îndelung și zadarnic; "nu s-au dumerit niciodată cum de-l văzuseră pe călugărul Anania intrînd și nu-l mai văzuseră ieșind
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
hotărăște continuarea grevei. După cîteva minute, în spatele scenei, călugărul își reia ținuta civilă și părăsește calm clădirea Universității, pe care ulterior agenții forței publice o vor răscoli îndelung și zadarnic; "nu s-au dumerit niciodată cum de-l văzuseră pe călugărul Anania intrînd și nu-l mai văzuseră ieșind. Deveneam, și pentru ei, un mit." Exmatriculat din Universitate, fostul conducător al grevei pleacă din nou în pribegie. încercările, repetate, de a reveni la Cluj se traduc în tot atîtea arestări și
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
serioși la Premiul Nobel, în cazul autorilor din Mexic, apariția în românește are parte de o fericită coincidență: romanul primește Premiul marelui public la Târgul Internațional de Carte ("Salon du livre") de la Paris, desfășurat între 13 și 18 martie 2009. Călugărul cosmic și futurologul american Condiția personajelor din Stigmatul Casandrei trimite limpede la credință și la știință ca două căi de salvare a omului și a civilizației. Robert Bork este futurolog, cunoștințele sale acumulate din varii domenii îi dau posibilitatea unor
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
Întoarcerea cu avionul din Europa în America marchează începutul aventurii sale tot mai precipitate: vede în largul oceanului cârdul de balene pornite parcă pe un traseu magnetic, află de la soție știrea care declanșează fierberea întregii lumi: mesajul transmis Papei de "călugărul cosmic" Filotei prin intermediul ziarului Tribune. Acțiunea are turnura unei avalanșe: întâi reacționează Robert Borck, prins în jocul politic al unui candidat prezidențial, apoi șeful de campanie al acestuia, tânărul Anthony Junger, mulțimi tot mai agitate intră într-o frenezie ucigașă
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
la an numărul casandro-embrionilor crește neîncetat, pentru că degradarea lumii s-a accelerat. Cine este Filotei? Un om de știință sovietic, biolog propulsat în spațiu în cursul unei expediții științifice, rămânând pe o stație orbitală de unde își începe experimentul. Se autodeclară "călugăr cosmic", iar concluziile cercetării sale îl înspăimântă mai întâi pe el, de aceea și vorbește de o erezie. Alegerile și dilemele sale sunt preluate de Robert Bork. Cei doi reflectă impasul în care au ajuns la sfârșit de secol XX
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
să materializeze "omul nou", eliberat de legături afective, dominat doar de apartenența la o ideologie in-dusă de timpuriu. Secolul XX, în viziunea lui Cinghiz Aitmatov, rămâne până la sfârșit secolul maselor ce își arogă puterea: futurologul american este linșat public, iar "călugărul cosmic" înțelege că descoperirea lui și mesajul adresat omenirii este prematur pentru a fi înțeles. Surdă și oarbă, omenirea nu vrea să știe că se îndreaptă spre de-zastru, că ignoranța și răul o distrug impregnându-se în codul genetic al
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
ana, Elena Badea Potrivit acestuia, designerul român s-a aflat la mănăstirea de călugări Lainici, din Defileul Jiului, scrie libertatea.ro. "Am aflat după ce a plecat că era Cătălin Botezatu. Eu i-am auzit pe oameni vorbind că el a fost. Nu am apucat să-l cunosc, aș fi vrut, dar plecase", a declarat
Un stareț dezvăluie de ce Cătălin Botezatu nu a fost găsit de prieteni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72531_a_73856]
-
spirituală se poate încăpățîna să n-o recunoască." (p. 65) Lidia Stăniloae e o luptătore care nu-și cruță vlaga spre a lua apărarea părintelui atunci cînd simte că memoria teologului este pîngărită. Se luptă cu gazetarii din țară, cu călugării de azi sau de ieri, sau cu românii din exil care nu-l privesc cu ochi buni pe traducătorul Filocaliei. Și e o înverșunare în grija cu care vrea să dea replica celor care l-au înfățișat pe Dumitru Stăniloae
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
despre care știm din acte, amănunt ce stârnește de la sine paralela cu bunicul băjenar David Creangă, că era un "băjenar hrisovulit". Deslușim vocea acestor oameni din cutele timpului, vocea viguroasă a corului de bărbați și femei răzbind până la urechile unor călugări sus-puși și ale domnitorului de la 1743 Nicolae Mavrocordat. Un sat neînsemnat refuză să accepte supunerea față de mănăstire și vrea să treacă sub pulpana orașului ca să scape de boieresc. "Și aceasta (dorința de a fi asimilați târgoveților, n.n.) ar fi zicând
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
accepte supunerea față de mănăstire și vrea să treacă sub pulpana orașului ca să scape de boieresc. "Și aceasta (dorința de a fi asimilați târgoveților, n.n.) ar fi zicând-o ei cu scopos ca să se poată apăra pentru lucrul de boiaresc de către călugări". O afirmă domnitorul și humuleștenii sunt puși până la urmă cu botul pe labe; îi vom vedea în deceniile următoare negociindu-și servituțile (vezi, în Ungureanu, jalbe și anaforale din anii 1834, 1835, 1836).
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]