845 matches
-
inter-rătăcitor și vânător al lumii, să stau de vorbă și să schimb o idee cu marii morți și cu marii vii, cu mari înțelepți și cu mari proști, cu celebri judecători și celebri condamnați, cu patrupedele și cu miriapodele, cu călugării și cu actrițele uriașe etc., primul drum l-aș face azi în Anglia, să-l găsesc și să mă uit bine la omul acela care și-a marcat trei goluri în propria poartă, într-un singur meci de fotbal. Atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
gura mare, supa de griș cu lapte avea întotdeauna gust de ars. Când ușor, când temeinic, un iz care voia să rămână neuitat. După noi, erau hrăniți, cu supa matinală, bătrânii. Prin ghilotina ferestruicii care dădea spre sala de mese, călugării bucătari o împărțeau cu polonicul. Și ei vorbeau cu bătrânii ca și când ar fi trebuit să le dea de mâncare unor copii. Și, deoarece căminul Caritas de pe Rather Broich mi-a oferit, timp de ani întregi, casă și masă ieftine, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vorba. Timpul a mai trecut, după ce s-au cunoscut și s-au apropiat și s-au mai sfătuit și s-au și iubit Îndeajuns de bine, de mult și de decent, și-au dat seama că ei nu sunt de călugărie și călugăria nu-i de ei. Încât, pentru a nu Înșela pe nimeni, pentru a nu se Înșela nici pe ei Înșiși, au hotărât să-și părăsească acea cale, și să-și dureze o familie, ca tot românul, autentic, și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a mai trecut, după ce s-au cunoscut și s-au apropiat și s-au mai sfătuit și s-au și iubit Îndeajuns de bine, de mult și de decent, și-au dat seama că ei nu sunt de călugărie și călugăria nu-i de ei. Încât, pentru a nu Înșela pe nimeni, pentru a nu se Înșela nici pe ei Înșiși, au hotărât să-și părăsească acea cale, și să-și dureze o familie, ca tot românul, autentic, și să-și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
toate prezumțiile legale. O comparație uluitoare este cea dintre piramida lui Maslow și lege: cum mai poți vorbi de libertate când vezi că altele (decât rațiunea) sunt principiile ce ne ghidează acțiunile? Într-un fel, filosofia e o formă de călugărie: câteva persoane stau în "chiliile" lor și cercetează lucruri care, cel puțin aparent, nu prezintă nici un interes practic. Sunt niște ciudați, afară de cazul în care înțelegem că orice practică este imposibilă de fapt în lipsa unei teorii corespunzătoare, și orice existență
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Mama Natură, doar ca să afle: „Dacă nu cumva te cununi cu Hristos din cauza dezamăgirilor amoroase”. Cu părul lung împletit, căzându-i pe spate, Mama Natură spune: — Am picat, desigur. Nu doar testul antidrog... am picat la toate. Nu doar la călugărie, ci în mai toată viața ei... Dă din umeri, cu umerii pistruiați sub bretelele ei cu imprimeuri, — Așa că, iată-mă aici. Constelațiile se schimbă și i se târăsc peste față, Și Mama Natură spune: — Tot aveam nevoie de-un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
spiritism ținute de prietenii lui Nilus, fetița le slujea drept medium.) Îi vedeam deseori plimbându‑se Împreună. Nilus era la mijloc, cu barba sa albă și lungă, Într‑o rubașcă de culoare deschisă, Încins la brâu cu o funie, precum călugării. Cele două femei mergeau de o parte și de alta a lui, sorbindu‑i vorbele. Fetița, Însoțită de mamă, se ținea mai de‑o parte de ei. Ajungând În pădure, se așezau la umbra unui copac. Ozerova Începea să picteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și frumos place și lui Dumnezeu”. și atunci nouă de ce nu ne place ? De ce tragem numai la culori închise și la forme urâte ? Mai am o nedumerire: de ce preoții trebuie să poarte neapărat bărbi și părul lung, la întrecere cu călugării? Dacă mai bate și vântul, arată ca niște sălbatici (scuzată să-mi fie expresia, dar am văzut unul când bătea vântul și chiar asta a fost prima impresie). Eu știu că la noi, românii, tradiția bătrânului înțelept era să poarte
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și om mai vedea ce gânduri ne trec prin cele capete. Îl ascult pe călugăr și mă alătur de el, urmându-i pașii. O întrebare mă frământă totuși și o pun cu glas plin: Da’ ce au mai făcut sfințiile lor - călugării de la Trei Sfetite? Ei, nu doar vecinii lor au fost pârâți că au împresurat locul dinspre zidul Trei Sfetitelor. Păi așa spune, părinte. Îmi amintesc doar de o mărturie a unor hamali din târg, dată la 20 februarie 1760 (7268
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pivniță de piatră...împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi, pentru că această danie - după cum aflăm dintr-un „Uric sîrbăscu” - la 14 aprilie 1652 (7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste făcută și zidită den temelie de răpăosatul Miron Barnovschie vodă...s-au jeluit înaintea noastră,...dzicând așe: cum întărituri ce au avut și alte drese de danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Nenorocirea lui Toader Vârnav și a neamurilor lui, care au venit în fața lui vodă, a fost că „le-au perit alte drese din mîna părinților lor la dzilele lui Gheorgi Ștefan vodă. Și neavînd cu ce răspunde, să fie împresurat călugării de iznoavă acel loc de casă”. „Iar rugătorii noștri călugării de la Barnovschi”, spune vodă, „așea au dat seama...cum că ei nu știu de acea poveste de atunci, nici de acea pîră, nici pentru care loc de casă s-ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
venit în fața lui vodă, a fost că „le-au perit alte drese din mîna părinților lor la dzilele lui Gheorgi Ștefan vodă. Și neavînd cu ce răspunde, să fie împresurat călugării de iznoavă acel loc de casă”. „Iar rugătorii noștri călugării de la Barnovschi”, spune vodă, „așea au dat seama...cum că ei nu știu de acea poveste de atunci, nici de acea pîră, nici pentru care loc de casă s-ar hi pîrît...fără cît, unde iaste această pivniță și dughenile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul Galatei, au întocmit un zapis lui Toader Gheuca „logofăt ot vistierie” pentru moșia Șătrăreni a mănăstirii Sfântul Sava, pentru care acesta a plătit „doaă suti lei” De ce au vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă suti lei” ce-au făcut? Nici nu era nevoie să întrebi, părinte. Cu știrea „prefericitului patriarhului a Ierusalimului chir Partinie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
heleșteele și cine mai știe câte altele care erau ale mănăstirii Golia. Și asta nu-i puțin deloc.” Ce puteam să mai spun eu în fața acestui adevăr? Am luat aminte și am tăcut... „Să nu crezi că ai scăpat de călugării greci. Nuuu! Ei chiar vin la vodă cu mare jeluire. Mai bine, însă, citește suretul de pe hrisovul lui Ieremia Movilă voievod din 25 mai 7114 (1606), pe care tocmai îl ții în mână, și te vei convinge singur.” Îi urmez
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
numit în mirenie Cefut Manole, iar acum se află la sfânta mănăstire Galata și voiește să ia acele vii și grădini de la,... Sfântul Sava.” Mai departe vodă spune că acel călugăr poate să trăiască la orice mănăstire, dar „Să fie călugării din sfânta mănăstire Sfântul Sava tari și puternici să țină și să apere viile și grădinile de către el; și dacă ar voi el să-i turbure, ei să aibă a-l pedepsi și alunga de acolo... Domnul a poruncit. Dumitrașco
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
treabă: „ Fă bine, fiule, și citește ce spune pașnicul Miron Barnovschi voievod „om dumnezeescu și mare rugător spre Dumnedzău” - cum spune Miron Costin - privitor la călugării români alungați de Radu Mihnea voievod de la mănăstirea Aron Vodă.” De ce au fost scoși călugării români de la mănăstirea Aron Vodă? „Pentru a fi așezați în locul lor călugării greci de la Sozopole, unde era închinată mănăstirea Aron Vodă. Dar mai bine citește.” Curiozitatea îmi dă ghes și citesc: „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
om dumnezeescu și mare rugător spre Dumnedzău” - cum spune Miron Costin - privitor la călugării români alungați de Radu Mihnea voievod de la mănăstirea Aron Vodă.” De ce au fost scoși călugării români de la mănăstirea Aron Vodă? „Pentru a fi așezați în locul lor călugării greci de la Sozopole, unde era închinată mănăstirea Aron Vodă. Dar mai bine citește.” Curiozitatea îmi dă ghes și citesc: „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași carii au fost petrecându mai denainte vreme la mănăstirea lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-le-am... mănăstirea Zotei, de la Hlincea, să odihnească acolo...le-am dat și oarece din bucate cam din toate din ce-au fost agonisite lor...” „ Cred că ai băgat de seamă că vodă nu-i prea avea la suflet pe călugării de la Sozopole, instalați la mănăstirea Aron Vodă.” În schimb, i-a oblăduit cu înțelegere pe „acei săraci de călugărași.” „Așa era Miron Barnovschi voievod.” De o bucată de vreme, dialogul cu bătrânul călugăr - de fapt cu vocea lui - mi-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să citesc, dar bătrânul mă întoarce din drum: Ia mai citește odată cum vine treaba cu judecata, pentru că îi un lucru nou.” Iaca ce hotărăște vodă: „...Cu episcopii să aibă treabă mitropolitul cu toți episcopii a-l giudeca, iar cu călugării, și călugărițele, și preuții, și cu diaconii mirenești și cu țârcovnicii ca să aibă treabă a-i giudeca, și a-i certa, și a-i globi, cine și după dela sa; pre cei din eparhia mitropolitului să aibă treabă mitropolitul; pre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Aș vrea să aud și eu cele ce te-au neliniștit. Spun asta, pentru că mie mi-au obosit ochii.” Caut bucățica din hotărâre care - gândeam eu - l-ar interesa pe bătrân: Asta-i partea cu pricina, părinte: „Iar rugătorii noștri, călugării de la...Agapia, așa s-au răspuns...că în adevăr le-a dat Vasilie voievod acel vad de moară...și și-au făcut moară cu multă cheltuială...” cum au terminat-o, însă, cei de la Golia „au trimis și au rupt moara
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și a tot săborul de la sfânta mănăstire ce să cheamă Galata din Deal...un loc de moară de la capul iazului cestui domnesc din gios, în gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa n.n)...” „Din câte știu, au fost neînțelegeri între călugării gălăteni și cei de la Frumoasa din această cauză.” Sfinția ta are dreptate. Locul de moară despre care vorbește Antonie Ruset voievod gălătenii l-au primit încă de la Dumitrașco Cantacuzino voievod, dar a fost încălcat cu de la sine putere de către călugării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
călugării gălăteni și cei de la Frumoasa din această cauză.” Sfinția ta are dreptate. Locul de moară despre care vorbește Antonie Ruset voievod gălătenii l-au primit încă de la Dumitrașco Cantacuzino voievod, dar a fost încălcat cu de la sine putere de către călugării de la Frumoasa. Aceștia aveau în apropiere două mori și s-au apucat să mai facă încă una, fără știrea gălătenilor, care „...în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă...pre călugării de la Balica...” - cum spune Antonie Ruset vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vânător de munte, 8 ani a vânat partizani în Nehoiu. Colonelul Preda a rămas fără trântor în stupul cu miere. Stareț cu toate însemnele monahale: frate, rasofor, călugăr, schivnic, diacon, arhidiacon, preot, protosinghel, arhimandrit. Ștampilă lângă ștampilă pe certificatul de călugărie. În 3 ani de răbdare, monahului i s-a oferit cârja episcopală. Ce-i drept nu era la fel de îndemânoasă ca pistolul, dar destul de lungă cât să îndrepte șalele celor care nu făceau ascultare de tataia. Însemnele monahicești, niște falsuri bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prea smerit să oprească și pentru sine un litru de Dumnezeu roșu. Riguros părinte era ava, nu se abătea nicio litera de la canoanele anthonite. Pregătea Sfintele Taine meticulos, cu grijă, cu băgare de seamă, precum un farmacist medicamente pentru furnici. Călugării, oameni de toată spița, făceau nevoință, post, rugăciune, supușenie. Jupânul era Dumnezeu, cuvântul părintelui stareț bilet de odihnă în grădina cerului. Fraților, în ușa voastră o să bată, pe laița voastră își va hodini oasele, din strachina voastră se va hrăni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să te veselești? Zumzăie muștele deasupra neștiinței de a fi singur, pune-ți un pampers în jurul sufletului, nefericirea înfundă venele munților, nefericirea pavează aleile cu sare cubică. În mănăstire, liturghia operație reușită: după 6 ore de rugăciune, unul câte unul, călugării, parcă externați din ambulatoriu, pășeau vioi. Părintele Ioan, chirurgul numărul 1, le scotea dracii din inimă ca pe niște schije de obuz. A doua zi, în aceeași atmosferă de front rupt începea slujba. Durerea transfigura virtuțile, egoismul mântuirii rodea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]