10,188 matches
-
11 și 12 nu se mai vedeau. Ceasul fusese retezat cu o parte din turn. Acele fosforescente se opriseră exact la 7 și 14 minute seara sau dimineața, nu se mai putea ști. Tresări pe neașteptate zărind o umbră în cămașă. Avea capul gol și șoșoni în picioare. Căra o căldare de apă. Zgâlțâită în mers, căldarea se vărsase, udând pantalonii omului de la genunchi în jos. Venea spre el, aplecat într-o parte, legănându-și capul alb, înconjurat de un roi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
surpându-se la vale, mașini și tunuri, unele după altele, mașini și tunuri, mașini și tunuri... La un moment dat, tresări. Ușile mari ale cârciumii se deschiseră ca sărind în aer, smulse din balamale. În prag apăru Invalidul. Era în cămașă, descheiat la piept, lăsând să i se vadă smocurile sure și învârtejite de păr care urcau mărăcinoase pe gât și pe obraz până-n ochi, sălbăticindu-i tot chipul. Fața roșie și zbârcită, cu care parcă frecase până atunci dușumelele, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e rău? Ce te doare? Îl prinseră să-l salte amândouă cu fața-n sus, să-l ridice. Se speriară și-i dădură drumul grămadă în grâu. De la piept în jos, cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-l salte amândouă cu fața-n sus, să-l ridice. Se speriară și-i dădură drumul grămadă în grâu. De la piept în jos, cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i dădură drumul grămadă în grâu. De la piept în jos, cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată. Repede! Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată. Repede! Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i oprim sângele. Ce să mai oprim? Nu vezi? Tot sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată. Repede! Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i oprim sângele. Ce să mai oprim? Nu vezi? Tot sângele s-a scurs din el! Bătrâna se lăsă lângă el în țărână. De ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată. Repede! Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i oprim sângele. Ce să mai oprim? Nu vezi? Tot sângele s-a scurs din el! Bătrâna se lăsă lângă el în țărână. De ce-ai alergat, îl dojeni, și glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
rupe! strigă Cerboaica speriată, și de sforțare i se aprinseră obrajii și-i asudă fruntea. Este cu neputință! Ajutați-mă! Nu mai pot îndura mai mult decât un an. Maximum. Dă-ncoace! Ține! Tu trage de-acolo, și eu... Hai... Cămașa cedă, pârâi. Fâșia se despică până la poale. Se-ngropară în grâu, lângă el, și începură să-l lege. Mirosea atât de tare că întorceau capetele să respire. Pleacă zilnic, noaptea, câte cinci-șase băieți, în diferite direcții, în Franța, în Olanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sub presiune. Se strecură prin gard. Ascultă. Nu se-auzea nimic. Aruncă, icnind, lădița. Se-ndreptă să răsufle. Ce-o zvârli așa! îl luă la rost Ghiță Todireanu. Stătea aplecat lângă stiva de zgură și scotea o așchie din palmă. Cămașa aruncată neglijent pe el atârna răsfrântă din pantaloni, lăsându-i bustul gol. Miluță își aminti valul uscat de căldură arzătoare de pe locomotivă. Strigă repede, disperat: Unde-i Irina? Ce-i cu Irina? Ce ți-a venit? Unde-i? repetă îndârjit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și ochii mijiți într-o neînduplecată îndărătnicie. După un timp, lumina se stinse. Se ridică. Făcu un salt mai departe. Căzu ca împușcat. Reflectorul împroșcă jetul de raze pe el. Se lipi din nou de pământ. Simți prin pantaloni și cămașă răcoarea înviorătoare și bună. Mai mulți inși îl îmbrânceau din spate și-l duceau spre vagon pe Ghiță Todireanu. În jurul gleznelor lui slabe fâlfâiau manșetele zdrențuite ale nădragilor. O ușă metalică se auzi scârțâind înăbușită în vacarmul vocilor. Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui puternici, și-abia atunci se regăsiră însetați, strivindu-și piepturile și gurile. Își lepădă șuba din spate, lăsând să-i alunece la picioare, și tot așa făcu cu tot ce-avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
alunece la picioare, și tot așa făcu cu tot ce-avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a plecat după ciuta lui. Tudora e-n poiană. Toată pădurea nuntește. Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dreptul la sandale și bocanci). Stofa folosită la confecționarea hainelor avea culoare bleumarin și era de foarte bună calitate. Durata de uzură varia în funcție de obiectul care compunea uniformaăpentru sandate sau bocanci 12 luni, pentru costum și șapcă, doc sau stofă, cămașă sau bluză și cravată, 24 luni, iar pentru manta sau raglan 36 luni). Salariații suportau o parte din prețul de cost al uniformei în funcție de salariul tarifar pe care îl aveau. Cu cât salariul era mai mic, cu atât și contribuția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acestei uniforme a devenit obligatorie în timpul serviciului, împreună cu ecusonul, insigna pentru identificare. Se spune că aceste uniforme ar fi moderne. Cartatorii, numărătorii de baniăla casierie), mânuitorii de valori, oficianții și diriginții, au primit echipament individual de lucru, halate din doc, cămăși și cravată, cu 50% reducere din prețul de cost. Localuri proprii pentru oficii După naționalizarea principalelor mijloace de producție(1948), s-a format, treptat, o puternică industrie de construcții alcătuită din numeroase intreprinderi de construcții montaj și institute de proiectare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
-te repede, altfel... Copiii din sat. Văzuse și el câțiva, cățărându-se în pomul lui. Unde să se rostogolească? Rămase nemișcat. Chiotul se auzea din ce în ce mai aproape, însoțit de zgomotul pașilor în fugă. Un ștrengar cu nas cârn, pantaloni scurți și cămașă în carouri, răsări ca din pământ, lângă buturugă. Nu, nu,nu!! O mușcătură zdravănă, câțiva stropi pe bărbie și amica de ocazie deveni istorie. Îl cuprinse o spaimă nemaivăzută, încercă să se miște, dar degeaba. În câteva secunde țâncul fu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
în palma băiatului... Nu, nu, nu, te rog! Tic tac. Tic... tac. Oare cât să fie ceasul? Nu știe, n-a văzut niciunul până azi, dar precis bate ca o inimă. O inimă pe care o ascultă acum dintr-o cămașă în carouri... FLASH 24 (Thursday ...like a green apple) Știi ce e azi? Blue monday. „Decretată” de un psiholog britanic, după îndelungi observații și aplicând o formulă matematică, cea mai deprimantă zi din an. Evident, totul e relativ, nu pentru
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
firea tablourilor, din țesătura lor, nu sunt tulburate de „rupturile” care le însoțesc facerea; sciziunile pot ține de ritm sau de vopsea, cel mai frecvent fiind supusă unui asemenea tratament culoarea albă. În compoziția „Cosașul” bunăoară, albul bine conturat al cămășii personalizează subiectul, îmbogățindu-l cu sensuri ezoterice. În tabloul „Făt-Frumos” Ducipal strălucește muruit asemenea cu chipurile protagonistelor. El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare - în contrast cu întunecata, pestrița ghionoaie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
moș? Ăla sărac, cu hainele rupte, care vorbea rar și cu judecată, acela cu căciula ruptă! A, da nu-l vezi? Nu, nu-l văd. Uite, e bărbatul cel înalt cu părul blond și lung de i atinge umerii, cu cămașa cea cu flori. Cu cămașa din borangic și cu brâul lat, cu ițarii de culoarea untului și cu cizmele din piele biulgher. Îl vezi cum poartă înainte? Ia te uită cum se uită lumea la el. Cum, el e ? Da
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
rupte, care vorbea rar și cu judecată, acela cu căciula ruptă! A, da nu-l vezi? Nu, nu-l văd. Uite, e bărbatul cel înalt cu părul blond și lung de i atinge umerii, cu cămașa cea cu flori. Cu cămașa din borangic și cu brâul lat, cu ițarii de culoarea untului și cu cizmele din piele biulgher. Îl vezi cum poartă înainte? Ia te uită cum se uită lumea la el. Cum, el e ? Da, el este, cu nevastă-sa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de pereți. Beraru Era un bărbat scurt și gras, dar nu avea burtă, era de culoare măslinie și fuma de scotea un fum negru și gros, ca o locomotivă cu cărbuni. Purta pantaloni largi și un sacou cu doi nasturi. Cămașă albă și o cravată pe măsură, în picioare avea pantofi bine lustruiți, încât puteai jura că sunt noi. De meserie era învățător și avea un dar aparte de a lucra cu copiii, poate că și din cauză că nu avea copii. Avea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lăsa nici iarna, nici vara să se mai odihnească. Într-o dimineață de iarnă geroasă, Ilinca a fugit cu Cârnu spre Suhuleț. Butnaru când a observat nu a mai stat pe gânduri, nervos de mama focului, cu capul descoperit, în cămașă și în izmene și desculț cum se afla în pat a sărit ca ars și a pus mâna pe barda lui de toate zilele și a pornit în goană după cei doi fugari îndrăgostiți și a tot fugit el cale
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Mereu aș vrea să se întoarcă acei ani ai copilăriei, ani fără griji și fără de greutăți. Anii cămeșoaielor, că pe atunci erau alte vremuri și alți oameni. Dacă nu semănai cânepă sau in nu aveai din ce să-ți faci cămașa și izmenele. Rar vedeai băieți de 5-6 ani îmbrăcați cu pantaloni. Cămașa lungă până la genunchi era la modă pentru copiii mici. Abia pe la șapte ani începea purtatul pantalonilor, adică niște izmene cu nasturi la prohab sau mai bine zis cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
griji și fără de greutăți. Anii cămeșoaielor, că pe atunci erau alte vremuri și alți oameni. Dacă nu semănai cânepă sau in nu aveai din ce să-ți faci cămașa și izmenele. Rar vedeai băieți de 5-6 ani îmbrăcați cu pantaloni. Cămașa lungă până la genunchi era la modă pentru copiii mici. Abia pe la șapte ani începea purtatul pantalonilor, adică niște izmene cu nasturi la prohab sau mai bine zis cu bumbi. Cât despre pantofi, nici vorbă, „desculț” ca ai lui Zaharia Stancu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mirli ... Da′ cu șini, oi,Vasî? Cu Vasîli al lui Mitriță, oi, Rari ... Pe la 1970 Vasile Tonu a trecut la cele veșnice și cu o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci, ce purta o cămașă lungă de culoare albă, ițari deasemenea albi și un brâu peste cămașă cu care era încins, încălțat cu opinci, purta pălărie și plete albe ce îi atingeau umerii. Casa lui era cu fața spre apus, acoperită cu paie. În dreapta casei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]