3,031 matches
-
în mod fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea franțuzească nu poate sta nici într-un chip în coada pedestrimei ungurești și că sub toate împrejurările francejilor li se cuvine locul de onoare în luptă. Căpeteniile franțuzești luară oarecum cu asalt hotărârea consiliului de război și regele, de voie de nevoie, se supuse și el. Curând intră și Baiazid în zarea Nicopolei și iată că la 28 septemvrie 1396 bătu ceasul hotărârii. 175 {EminescuOpXIV 176} Oastea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Lipindu-se astfel cu îndărătnicie de pașii dușmanului, aproape de el și totuși departe, îl neliniști prea cu vitejie în tot modul, îi tăie comunicațiile în afară, se aruncă cu izbândă asupra oricărui corp detașat care se dezlipea de oștirea de căpetenie spre a îmbla după pradă ori merinde. Cu succesul îi creștea curajul, iar turcii, espuși la hărțuieli zilnice și simțitoare, suferind lipsă de bucate și neavând nici o {EminescuOpXIV 178} perspectivă pentru o bătălie hotărâtoare, dădură signalul de retragere și apucară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-și schimba planul de campanie. Deci amândouă părțile luptătoare găsiră de cuviință de-a se preântâmpina cu războiul și de-a se oști una asupra alteia pe pământul cucerit din nou. Suleiman, daca-i dădură de veste o samă de căpetenii de oaste ce-i rămăsese credincioși precum că au pierdut războiul cu frate-său, cu Musa, și daca-l sfătuiră de sârg să vie de grabă înapoi, căci în alt chip întreg cuprinsul împărăției din Europa îl va pierde, încăpuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
El se apără cu atâta vitejie încît răsturnă claie pe grămada trupele asiatice ale lui Suleiman și le goni din urmă cu iuțeală, numai în înfierbîntarea goanei nu oblici cursa ce i-o pusese inamicul. Suleiman, a cărui corp de căpetenie suferise puțin, se retrase în fugă prefăcută până sub zidurile capitalei, se ascunse neobservat cu 500 de luptători aleși și cu mulți voluntari în șanțul ce înconjura orașul, năvăli fără veste și ocupă cu puțină osteneală tabăra lui Musa, pe când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
era dat totodată la beție fără măsură și la moleșită desfrânare și atât de împătimit întru aceste încît, în urma viețuirii cu lenevire, o urmare a desfrânării, se lăsase cu totului de orice întreprindere mai mare și pierduse până și stima căpeteniilor sale celor mai bune și a partizanilor celor mai cu credință. În una din zile bunăoară se rătăcise în tabără un cerb, lucru de mirare pentru toți, iar regentul, amețit de cap, vestindu-i-se aceasta, întrebă de are ori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din urmă se folosi de pacea ce i se dăduse trei ani de-a rândul (1406 - 1409) parte pentru. a strânge și organiza o oaste considerabilă, parte pentru a-și câștiga partizani și aliați, parte pentru a momi pe multe căpetenii și trupe de-ale lui Suleiman ca să se lepede de {EminescuOpXIV 181} dânsul. Cu privire la acestea împăratul bizantin sfătui pe Suleiman care habar n-avea să se lese de desfătări și mese întinse, ci din contra să fie cu luare aminte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la Adrianopole, unde urmă împreunarea amânduror părților oștirii. Cu toate acestea el lăsă pe mai târziu luarea acestui oraș și înaintă cu înțeleaptă socotință spre marginea Serbiei, pentru a da atât craiului Serbiei, Ștefan cât și altor guvernatori învecinați și căpetenii de oști posibilitatea de-a trece la el și de-a se alipi de partidul lui, lucru de care până acum fusese împiedecați prin oastea ce sta la mijloc, a lui Musa. Musa se ținea de pașii contrariului său, se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pământul muntos și puțin roditor și neputând suferi necuvenitul amestec teritorial de până acuma cu poporul rutean, erau împinși de un nerezistibil dor de-a emigra. Dar aceasta nu se putea întîmpla fără luptă crâncenă, căci voievodul Sass, unul din căpeteniile românilor, se opuse emigrării cu cuvântul și cu fapta și a trebuit înfrînat și înlăturat din cale de cătră voievodul Bogdan-Dragoș pentru ca exodul spre Moldova să fie cu putință. Căpeteniile neamului, având fierbinte gelozie și lucrând cu rivalitate unul în contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putea întîmpla fără luptă crâncenă, căci voievodul Sass, unul din căpeteniile românilor, se opuse emigrării cu cuvântul și cu fapta și a trebuit înfrînat și înlăturat din cale de cătră voievodul Bogdan-Dragoș pentru ca exodul spre Moldova să fie cu putință. Căpeteniile neamului, având fierbinte gelozie și lucrând cu rivalitate unul în contra altuia, poftind cu asupra de măsură amândoi pretendenții puterii să domnească asupra aceluiași neam fără împărțeală, gusturile unuia din căpetenii ca să se dezbine și să întemeieze o domnie de sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
voievodul Bogdan-Dragoș pentru ca exodul spre Moldova să fie cu putință. Căpeteniile neamului, având fierbinte gelozie și lucrând cu rivalitate unul în contra altuia, poftind cu asupra de măsură amândoi pretendenții puterii să domnească asupra aceluiași neam fără împărțeală, gusturile unuia din căpetenii ca să se dezbine și să întemeieze o domnie de sine stătătoare pentru a-l slăbi pe protivnicul lui, îngrijirea acestui din urmă de-a i se micșora puterea și de-a-și pierde influența asupra rămășițelor de populație din Maramureș, mascarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și peste voia lui Ludovic cel Mare, sub pretextul unei vânători la munte si, ce e mai mult, temuta manie de-a converti a acestui rege, foarte simțitoare și supărătoare pentru cei de lege grecească, fusese unul din motivele de căpetenie a emigrării. Mulțimea descălecată alese voievod al noului stat pe conducătorul ei de până acuma, pe Bogdan-Dragoș, iar statul ce se ridică pe ruinele Cumaniei sub numele de Moldova, înghesuit între trei puternice țări vecine, Ungaria, Polonia, și Turcia, crescu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fii rămași se chemau Bogdan, Petru, Ștefan și Roman, urmă în domnie fiul său cel mai mare Bogdan, poreclit Mușat, care stătu pe scaunul domnesc șase ani de zile (1373 - 1379). El avu un rival în persoana lui Gheorghe Koriatowicz, căpetenia unui neam de ruteni care stăpânea o regiune întinsă din Podolia sub supremația litvană. Capi de partidă ai nestatornicului și iubitorului de schimbări popor moldovenesc îl aleseră domn pe acest om. ambițios și vestit pentru vitejia lui și-l invitară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din secui, o comanda Ștefan de Kanischa, un ostaș încercat, cu multă esperiență și stând în mare grație la monarhul sau, care prin înaintarea sa combinată părea a oferi oștirii năvălitoare destulă siguranță contra oricării surprinderi din partea inamicului. Corpul de căpetenie al trupei îl comanda Sigismund în persoană, la care se alăturase, cu însemnat ajutor de oaste, credinciosul primat al Ungariei, Ioan de Kanischa, carele însă apucă alt drum pentru a irumpe în țara inamică. Când regele, făr-a presupune deosebitele locuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mișcărilor războinice de acolo. Căpetenia unui neam rutean, Theodor Korioatowicz, care, propriu vorbind, era vasal unguresc, având drept feud cetatea Munkacs, întorsese spatele feudului și suveranului său și începuse a roi spre Podolia, a căreia domnie o și luă în temeiul unei învoieli pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din contra te simți atins cu farmec de-acea junețe și putere a spiritului paste care a trecut timpul mai fără neci un fel de putere, pentru că nu simți în neci un moment lipsa de aceea ce e mai de căpetenie în arte, adică de-a vedea înainte-ți o operă a spiritului. Pe cât timp să desfășoare un actor dinaintea noastră toată copiozitatea (Fuelle) unei vieți individuale într-o formă ideală, pe cât timp fantazia sa liberă poate să-și forme un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
281} {EminescuOpXIV 282} locul ce are de-a-l ocupa memoria în sistema spiritului uman după tractatul asupra numitelor momente, pentru că ea le supozează în virtutea conceptului, tocmai așa e împregiurarea cu artea noastră și în fond cu orce materie spiritual-concretă. De căpetenie lucru e acela de-a avea o conștiință asupra acestei deosebiri. Daca în partea noastra întîia vom dezvolta încîtva declamațiunei în formele lui cele varii n-o vom putea face aceasta intuitiv și fructifer decât damental a unor speții de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
același organ, de-aceea și în pronunție sânt așa de ușor de confundat încît provincii întregi germane află într-asta o greutate mai neînvingibilă pentru pronunția corectă. De-a ține bine aceste distincțiuni va trebui să fie o grijă de căpetenie a oratorului, dar mai cu seamă a actorului. O schimbare și o confundare a acestor sunet [e] produce un efect cu desăvârșire comic. Un consonat capabil, prin aspirațiune premergătoare, de orce scărire este consonantul s; acesta se naște ca o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sagen, sanft etc. ), care, cu o aspirațiune ieșite devine s aspru (apare sensibil în ss și-n B: ErlaB, HaB etc. ), schimbîndu-se apoi în cea mai tare aspirare vocală, în sunetul țisiit ș. Cum în pronunția cea bună lucru de căpetenie e acela de-a nu face să se-audă nașterea sunetului, așadar {EminescuOpXIV 294} lupta căreia sunetul îi mulțumește esistența sa s-o prezinte ca o luptă deja învinsă și trecută, așa trebuie ca asta să se-ntîmple prin escelență la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
logic are de-a exprima prin voce legătura mai intimă dintre cele dentîi. n natura simțământului și natura cugetărei; [... ] A doua specie de legătură a propusăciunilor, care se bazează pe dependința si subordinarea logică a unui membru sub propusăciunea de căpetenie (Hauptsatz), și pe-aceea are s-o espnme accentul logic. Propusăciumle acelea care-n (antiteză) protiva de cele-ntîi esprimă relațiunea logică de cauză și urmare, condițiune și condiționat, cauză si efect, spațiu și limite, substanță și accidență, trebuie iarăși să i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea aicea accentul logic are de-a marca propusăciunea despărțită prin o destinațiune spețială ca pe-o unitate în sine concisă. Tonul așadar cade în propusăciunea intercalată, spre-a se ridica iarăși la primitiva vibrațiune de ton în propusăciunea de căpetenie. Propusăciunea intercalată ne apare așadar [nu] ca o simplă teze față cu o arse, ci are relațiunea duplă, de-a fi o teze atât față cu cea întîi cât și cu cea de-a doua arse în care se sfârșește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a culturei artistice, fără a cărora complex nici că e posibilă crearea unui întreg artistic. DECLAMAȚIUNEA ARTISTICĂ 1. LEGEA DECLAMAȚIUNII EPICE Însă toate aceste legi a vorbirei trebuie să se realizeze în diferitele speții ale poeziei. De-aceea lucrul de căpetenie e o aplicare generală a lor. Firește însă că după terenul poeziei el[e] vor lua o formă diferită. Această individualizare însă ne {EminescuOpXIV 327} prezintă o varietate multicoloră, ci e fixată prin spețiile poeziei. Ele ni dau așadar cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu seamă din Hermann și Dorothea, spre-a-și însuși nuanța tonului mai ușor și-a unui exametru tratat mai liber, atuncea am cam percurs în general caracterele cele mai esențiale a declamațiunii epice. La declamațiunea epopeei idilice lucrul de căpetenie e artea ca, prin modul recitațiunii, să fim transpuși în sfera mai îngustă a vieții familiare și ca prin urmare versul să se apropie mai mult de conversațiune. Dacă însă coprinsul p-ici, pe colea se ridică asupra tonului vesel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această privință, ci pentru că acea pronunție e oarecum o abstracțiune curată din pronunțiile varii ale poporului nostru însuși; rădăcina pronunției curate e tot așa poporul, el e însă tot așa de bine și rădăcina pronunției spurii. Aicea-i lucrul de căpetenie de-a nimeri tonul fundamental al simțământului și de-a-l reproduce sub o formă nepretențioasă. Pentru asta sânt cu deosebire potrivite micele cântece ale lui Gothe, cari răpesc prin simplitatea și naturalitatea lor și a căror suflet consistă parte într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să facă narațiunea dramatică de pe scenă? " se poate rezolva în două cuvinte. E clar că pentru arta narărei nu se pot stabili reguli abstracte și generale; numai aceea se poate stabili din început că în orce împrejurări e dătoria de căpetenie a naratorului ca întîmplarea ce noi o auzim din gura lui ca trecută să fie narată astfel încît să se dezvolte dinaintea noastră ca o faptă din prezent. Apoi cred că nu mai trebuie să pomenim anume că una din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]