753 matches
-
specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
o biserică de zid cu o cupolă impunătoare. este construită din bârne de stejar masive, cioplite în patru muchii și îmbinate în „coadă de rândunică”. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri, cu tăieturi curbilinii în profil și pe căpriori masivi. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din tablă zincată. Absidele laterale și pridvorul au acoperișuri separate, marcate cu cruci. Biserica are formă de cruce (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
construită din bârne de larice pe tălpi de stejar, fixate pe fundații din piatră de râu. Bârnele au grosimi de 10-14 centrimetri și sunt îmbinate în „coadă de rândunică”, fără cuie sau scoabe. Streașina largă este sprijinită pe console și căpriori. Acoperișul a fost realizat din șindrilă, dar în 1911 a fost înlocuit cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica are formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
culoare cărămizie. Pe latura de nord au fost construite trei contraforturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate având chenare cu frânghii răsucite și rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și grinzile șarpantei. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are plan dreptunghiular, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud-vest o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
80 m lungime, 5,45 m lățime și 3 m înălțime până la cornișă. Lăcașul de cult are formă de navă. Biserica are o temelie din piatră și un acoperiș din șindrilă cu scurgere mare în pante. Streașina este sprijinită pe căpriori ieșiti în afară și are aproximativ 1,50 m. În fața pronaosului, spre sud, ceva mai jos de nivelul acoperișului, se găsește turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
bisericii, stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere la bază a fost asigurată prin trei arcuri dublou în extrados, la rândul lor prinse în trei grinzi-tirant (exemplul unic la bisericile bihorene), grinzi prelungite și în spațiul „târnațului”. Căpriorii acoperișului sunt fixați în „cursurău”, cununa ce stă pe grinzile șarpantei. Podoaba de preț a bisericii din Surduc o formează paleta bogată a crestăturilor în lemn, mai cu seamă cele din exteriorul monumentului. „Cursurăul” este împodobit pe toată lungimea de
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din Plăișorul Cioarei, distrusă în 1757, reclădită și distrusă din nou în 1788, dar și din
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi singurele elementele cioplite, dar nu este exclus ca sub pervazul de lemn al intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu datarea monumentului, pe care o apreciem a fi în pragul celui de al
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
răsărit. Interiorul este acoperit cu o boltă unică, ce se întinde din tindă până în altar, unde se racordează la pereții poligonali dinspre răsărit. Toată construcția este protejată de un acoperiș unic, acoperit cu două rânduri de șiță. Diagonalele ce întăresc căpriorii indică totuși un material mai greu de acoperire inițial, foarte probabil paie, stuf sau alt material asemănător.
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
așezat vertical între bârne și păstrează urme de grilaj de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea proastă de conservare a bolților se datorează unui acoperiș anterior degradat. Renovările de la 1857, pe lângă nevoia de a mări capacitatea
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord și vest pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele bârnelor din partea superioară a pereților.
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
se află icoane foarte frumoase provenind din aceeași perioadă. În anul 1999 au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni la structura originală din lemn. După mai bine de 10 ani, în 2002, specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei (elemente vizibile) este mâncat de carii. Ei au propus restaurarea în regim de urgență a bisericii și revenirea, pe cât este posibil, la detaliile de construcție și finisaj inițiale. S-a considerat necesar ca lemnul atacat de carii
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât și de susținere a cununei acoperișului. Șarpanta este confecționată simplu, prin intermediul unor căpriori ce se sprijină direct pe cosoroabă, fiecare pereche fiind întărită prin intermediul unor clești. Față de alte biserici, edificiul de la Cuștelnic nu a avut turn deasupra pronaosului. Ilustrații, dar și planuri mai vechi, arată că anterior a existat un turn-clopotniță, la câțiva
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil ("Cervus elaphus"),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal tâmpla bogat și filigranat sculptată a iconostasului, care amintește oarecât atât prin decor cât și prin pictură bisericile de lemn din Valea Cucii și Izbășești. Afară, se înșiră pe linia
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
bisericii ar trebui începută cu un fapt deosebit de important, legat nu atât de pereții din cununi de bârne, prinse în cheotori, cât mai ales de rezolvarea tehnică pe care meșterii constructori au găsit-o în construirea ei, prin suprapunerea peste căpriorii învelitorii a unor “aruncătoare de ape”. Este vorba de niște bârne lungi de circa doi metri, care ies în afara liniei streașinei, astfel încât apele curg departe de pereții și de temelia bisericii. Cum la streașină nu sunt bătute “scânduri de fundătură
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
și funcția sa. La clădirea gotică care a supraviețuit, a fost refinalizatp și s-a mai adăugat un etaj. În interiorul castelului a fost și o curte, iar în jurul castelului, în apropierea zidurilor, galerii de lemn acoperite cu șindrilă.Tavanul și căpriorii acoperișului s-au făcut din lemn. În timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a fost din nou incendiat. Reconstrucția a fost lansată în 1974. În prezent, acesta este un centru de cultură, galerie, bibliotecă și muzeu. Castelul din Lidzbark
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
în libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor). Existența rezervației se înscrie într-un cadru mai larg, anume cel al conservării speciei printr-o creștere și distribuție planificată a populatiei de zimbri, urmate de introducerea în marile ecosisteme forestiere. Pe termen lung, la nivel local obiectivul este constituit
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
întâlnește pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi așa cum le-a văzut pictorul de origine italiană Giovanni Battista del Basso la 1894 - 1895, o excepție constituind-o prezența, deasupra ușii centrale, a căpriorului ca stemă a județului Dâmbovița. Din anii ’70, după mutarea Prefecturii în noul sediu modern și mult mai mare, aici a funcționat până spre sfârșitul anilor ’80 Secția pentru Adulți a Bibliotecii județene, după care a primit o nouă utilitate
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), popândău ("Spermophilus citellus"), jderul de scorbură ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări (protejate prin "Directiva CE
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Tana". La căderea Republicii, "Tana" și-a încetat activitatea. Intervențiile din secolul al XIX-lea ai împărțit clădirea în două partiții care au desfigurat iremediabil continuitatea spațială, nemaipermițând perspectiva de 315 de metri lungime a instalației sau spectacolul oferit de căpriorii descoperiți, element constant în toate clădirile Arsenalului. De asemenea, "coridori de sora" au fost modificate și ancoră veche din lemn a fost dată jos și reconstruită din beton. Restaurarea atentă a transformat "teza longa de la Tana" în zona de expoziție
Rio della Tana () [Corola-website/Science/333545_a_334874]