2,531 matches
-
Visam să devin un măr de aur. Și, cum Dumnezeu ne împlinește mereu visele, azi mă regăsesc întreit. Pe cea mai tânără ramură, o floare nouă cântă soarelui de ,,ziua bună!,,. FLOAREA DE COLȚ Când ai pierdut aproape totul s-a căscat o prăpastie uriașă și, brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori. Urma să descoperi că având viață, ai totul... Ca să trăiești deplin, ai plătit urcând târâș pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta. Văzând-o numai, sufletul tău
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
sfinți ar fi baza alfabetului ptiu vorbeam despre baza începutului există o masă largă care nu spune nimic nu s-au înregistrat păreri pro/contra/abțineri iar litera A nici măcar nu seamănă cu un indicator de aceea stau unii gură cască în intersecții dar tot i se pun în cârcă vorbe care s-ar fi spus mai ușor de nu ar fi fost A a`a ca și cum azi s-ar bate cu ieri pentru saltimbancul unui gând logic ca să nu uit
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
litera Aa galcevei dintre doi onorabili sfințiar fi baza alfabetuluiptiuvorbeam despre baza începutului există o masă largă care nu spune nimicnu s-au înregistrat păreri pro/contra/abțineriiar litera A nici măcar nu seamănă cu un indicatorde aceea stau unii gură cască în intersecțiidar tot i se pun în cârcă vorbecare s-ar fi spus mai ușorde nu ar fi fost Aa`aca și cum azi s-ar bate cu ieripentru saltimbancul unui gând logicca să nu uittrebuie mai întâi să țin
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
coadă Și cred că mult aș mai fi stat, Dar a vrut ca să mă vadă O doctoriță în halat. Văzând cât e de frumoasă Pe loc m-a luat un tremurat Și-n privirea ei, duioasă, Gura mea știrbă am căscat. Să arăți la o femeie Gura ta cea păcătoasă Ce blestem poate să-ți deie Soarta asta nemiloasă? Chiar dacă e stomatolog În mâna ei te simți copil Și stai întins ca un olog, Visând să aibă sex-apeal... Când ești gata
M-AM DUS CA SĂ-MI REPAR DOI DINŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356485_a_357814]
-
cel galben de caniculă, de la gingășia primului ghiocel la prima zbatere ușoară de fluture, în apa de sub limba poftei de cireașă năzdrăvană, în grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului - Salut,Vasilică! - Hai să trăiești, Mitică! - Ce faci? - Am ieșit de la schimbul trei. N-am închis un ochi toată noaptea! Am avut o comandă specială, niște piese pentru jidani, zise Vasilică, căscând de somn. Și mi s-a stricat și mașina, strungul. - Pentru jidani? Adică pentru ... o vrei? Dar cine o să primească bani frumoși? - Pe dracu! Ăăă... poate tu... "o vrei!"Ha, Ha, Ha! Ăștia sunt cei mai zgârciți dintre partenerii noștri
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]
-
Vezi ce aripi transparente are? Abia am putut să pun această libelulă în insectar fiindcă tatăl tău, când le prindea, le ținea strâns aripile ca să nu scape și le strivea. - Bunico, am sa te întreb și eu ceva, spuse Alexia, căscând și cu glasul scăzut din cauza oboselii, dar să nu mă spui lui tati. - Nu spun, scumpa bunicii. Rămâne secretul nostru, promit. - Ce năzbâtii făcea el când era mic?! - Ei, draga bunicii, o să-ți spun cu altă ocazie. Uite s-a
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
sunt dulci, berea e dulce. Da’ Skerla le știa pe ale lui... Dacă a văzut așa, Petrescu s-a luat și de Auschnit, patronul. Când a venit pe aici, s-a dus peste el în biroul lui Skerla. Skerla a căscat gura când a văzut atâta îndrăzneală. Asta nu s-a mai pomenit până atunci... Știi tu ce i-a zis Petrescu lui Auschnit?” „Asta cred că știu, că ați fost împreună în seara aia la mine în frizerie. Și Petrescu
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
mine în frizerie. Și Petrescu ți-a spus că sunteți toți niște oameni de gumă, Klesch.” „Avea dreptate, recunosc acum. Eram niște oameni de gumă, Sibla.” Frizerul își scosese ochelarii și se frecase cu pumnii la ochi. Apoi se întinsese căscând. „E bun șnapsul ăsta al tău, Klesch. Ne-ar fi prins bine atunci în trei... Că eu n-aveam pic de băutură în casă. Voi mai primeați de la subalternii voștri care veneau de pe sate...” „Apoi s-a întâmplat treaba de la
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
era o dulce vrajă, nu adia nici vântul, se auzea-n tăcere, cum respira pământul! În jur prin cele ierburi, de strajă, licurici ținând lumini aprinse, ca niște bravi voinici. Maci roșii, albăstrele, firave sânziene, trezite-n miez de noapte căscau încetișor era o dulce vrajă ascunsă în poiene pluteau în noaptea albă îngerii lui Amor. Un EL si-o EA. Eterna lor poveste. Frumoși ca doi luceferi, ce se iubeau orbește. O ea cu păr de aur, cu gene lungi
POVESTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356730_a_358059]
-
străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândeasc scorușii Aromele prin aer, În iarmaroc intrușii Mai pungășesc vreun fraier. Referință Bibliografică: Iarmaroc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
mâini înotam. Nu mai puteam să văd nimic. M-am pus în patru labe și m-am întins pe bâjbâite, să văd cum e nea Titi. Nu se auzea nici o vorbă, parcă ne era rușine să vorbim, dar, când am căscat gura de mi-au pocnit maxilarele și-am scuturat din cap, am simțit cum mi s-au desfundat urechile. În surdină rămăsese un țiuit, dar de auzit auzeam binișor acu'. Care gemea, care urla de durere, ce să zic, parcă
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
Acasa > Versuri > Farmec > LENEȘĂ NOAPTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se-ntinde lenevind alene Și cască noaptea, odihnită. Din neguri reci, vise viclene O-nfățișează iar, trudită. Alungă răul, voalu-și lasă Spre orizont. Of! Dintr-o dată, O rază veselă, în casă Pătrunde,-n roșu îmbrăcată. Ar vrea un nor să-nnegureze Fereastra albă, s-o astupe
LENEȘĂ NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370805_a_372134]
-
plină, fără a se opri din mestecat, ridicând doar pentru câteva secunde privirea de pe cartonul ondulat? - I-am adus un pachet de la sora ei, era în drumul meu. - Unde mergi? - În capitală, sunt vatman, adică șofer pe tramvai, știi... Vasilica căscă ochii. Vatman. Nu mai auzise cuvântul acesta niciodată. Părea ceva foarte important. - Aș merge și eu în capitală, suspină ea în timp ce-și îndesa în gură o bucată rumenă, acoperită bine cu muștar. - Ai pe cineva acolo, întrebă el
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
în stâncă. - Bine, Țuchi, atunci cum intră și iese vrăjitorul? Eu nu văd nici o poartă sau măcar o crăpătură în piatra asta. Țupândăul sări de pe umerii lui și începu să frece cu coada baza stâncii, care trosni prelung și se căscă în fața lor, deschizând un tunel întunecos. Omul de zăpadă se înghesui în spatele băiatului iar țupândăul îi sări înapoi pe umeri, înfășurându-și coada lungă în jurul gâtului copilului. - Ce mai curajoși, bombăni Ionuț, căutând o creangă din care să își facă
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
coșmar îmi intră-n oase, Paingu-și țese pânza morții din excremente de mătase; Se strâmbă luna cu-a ei mască, grimase de dureri nespuse, Ascunse-n țipetele mute...Venit-a moartea, un'se duse? Un întuneric ca de smoală, se cască-n Iad și Purgatoriu Și Raiul, o himeră-albastră în peisajul iluzoriu Se scurge-n râuri de negare și îngerii se-neacă-n ele, Morbide vorbe mă îngroapă sub rămășițele de stele... Minciuna țopăie pe umeri și bube dulci îmi ies
UCIGAŞII IUBIRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370086_a_371415]
-
grătar! - Doamne ia-mă, Pepsi! Da’ ce-ai pățit mă?! De data asta, Căpitanul se sperie cu adevărat. Părea să fie într-adevăr foarte mare beleaua prietenului său, și el era era așa de curios, încât i se tăiase respirația. Căscase gura și ochii mari, iar urechile sale, sigur n-ar fi auzit niciun zgomot în acel moment, dacă ar mai fi fost cineva prin preajmă. Și culmea, de parcă n-ar fi fost de ajuns, lui Pepsi începură să-i picure
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
o fi nici capăt de lume, nici de cer! Zi măăă, nărodule, ce-ai? Ai făcut vreun drac șî vrea careva să te bată? Ai vreo datorie la careva, sau ce-ai, mă? Pepsi făcu și el ochii mari și căscă gura mare. Apoi îi dădu un brânci lui Vasile și îi răspunse surprins de reacția prietenului său: - Nuuu! Da’ ce idei îți veniră prin cap, mă’ Vasile? Nu, șî din câte văd eu, nici nu-ți trece prin cap ce
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Zorii Se dezbracă noaptea de stele, Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunza în arbori uvertura luminii! Păsările încă n-au ochi, Doar apele stau ascunse privirilor mele. Orașul cască somnoros la primele note, Începe valsul inimii, Sub insomnia ultimului gând. Respir gri-albastru, Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturile Și pornesc spre serviciu. Apoi fac popas la răscruce, Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față. Și
POEM INSOMNIAC de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369333_a_370662]
-
Niță, că de mult te păzesc să-ți dau atacul.” ” - Care te duci bă până la postul de jandarmi, să vină-n coa, să vedem ce facem cu ăsta ?” o întrebare mai mult rugăminte a lui Niță aruncată grupului de gură cască format din muieri, copii și țărani ce începuse să se îngroașe în jurul prinsului. Vorba că Niță al Popii a prins pe hoțul Ivan, spaima multora mai cu stare s-a împrăștiat cu iuțala gândului prin tot satul cu toate că era miezul
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
Articolele Autorului Mi te-au îngenunchiat doi munți, cândva, erai atâta de frumoasă! că-n roua nopții, steaua ta, făcând din nouri, zbor de nea, în palma mea, gemând ușor a scris povestea unui dor. Se aprindeau tăciuni sub nea căscând prin munți de catifea, din roșul guri-ți de cleștar dădeau în pârguri, flori de jar, și te-aprindeau sub cruci, ușor, sub fulgii ce-ți cădeau din păr. Trecură iarna peste munți topind de tine, albe frunți, cerneam din
POVESTEA UNUI DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370645_a_371974]
-
decât să predea angarul și durerile lui vor înceta pentru totdeauna! Știa că nu erau gândurile lui! Locul în care era încolțit era unul dintre cele mai stâncoase de pe planetă. Dacă și-ar fi dat drumul în prăpastia care se cască la câțiva pași, și-ar fi zdrobit în întregime tot trupul, nu numai țeasta. Nu era necesar să facă asta! A-Ma avea rezolvare pentru toate! A-Ma se ocupă de toate! Cercetașul își semnala pentru ultima oară coordonatele și
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
doua zi mă așeză pe un scaun în fața șevaletului său. Privirile lui mă rușinau, însă căutam un punct anume unde să privesc, numai să I le evit pe ale sale. Uneori mă plictiseam așa de tare încât mă mișcam ori căscam. Aveam 6 spre 7 ani și tânjeam după copii care se jucau în stradă. Apoi mă uitam pe furiș spre el să observ de mi-a văzut oboseala de pe chip ori plictiseala. Vedeam doar cum își mișca mâna cu rapiditate
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
să se furișeze spre apus în acel ceas al dimineții, se agăța cu disperare de timp, oprindu-l în loc, chemând pământul în ajutor și acoperind cerul cu o mantie neagră. Pământul urlă în continuare, iar venele începură să-i crape, căscând din loc în loc adevărate prăpăstii înguste și adânci, înghițind oameni, mașini și case. Timp de câteva minute nu se auzi decât țipătul său tânguit, strigătul de revoltă și zguduiala feroce. Apoi, o liniște macabră învălui orașul. Oamenii au început să
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
ușă. Mădălina dădu fuga la fereastră, așa cum făcea de obicei când părinții o lăsau în grija bunicii, pentru a-i urmări cu privirea. Înainte de a ieși pe poartă, mama se întoarse pentru a-i face cu mâna, moment în care, căscă ochii ca o broască și începu să râdă nebunește, cu lacrimi imense șiroindu-i din nou pe obrajii, într-un pârâiaș proaspăt de rimel. - Ferească sfântul, a înnebunit de durere, se bătu cu palma peste gură bunica! Mădălina făcu și
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]