2,455 matches
-
și el din Paradis.Rămîne doar alt vis cu mere,Prea nărăvite, de muiere -Căzute-n iarbă, dulci, zemoase,Coapte în vara între coapse,Și îți mai dau o nouă viață,Într-o grădină cu verdeața,În care ne-am trezit căzuți,Din timpu-n care am fost rupți !VOEUX DE FEMMESJe vous donne mon cœurNé d'une étoile dans la nuit,Comme une vague qui se retourne en mer,Roulant sur un rayon de soleil.Je vous donne un infini,Comme la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
ramuri care altădată / Împodobeau pădurea toată / Deodată-s rupte la pământ / De iureșul acelui vânt...// Și din rafală în rafală / Natura toată se-nfioară, / Nu poate crede că văzduhul / Nepăsător e precum vântul.// Privește ramurile-i rupte / Muguri pe jos, frunze căzute.../ Și cheamă-n gând doar resemnarea, / Care-i alungă ușor teama / Și care-i spune / Că tristețea / Înnobilează frumusețea” (Furtuna). Pentru poetă, „Clipa de vrajă” - nu e decât un „voal de vis amăgitor” în care se țes poveștile de iubire
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
printre visuri, în clipele-adormite. Privirile-aruncate pe frunzele de tei Când mâinile iubirii se căutau tăcând, Le poart-acuma vântul pe margini de alei. Mirificul parfum... miroase doar în gând. Un fruct rămas stingher, în mărul auriu, Acoperit cu golul din frunzele căzute, Ca un stăpân, în spațiul rămas acum pustiu, Se vrea un martor viu al vremilor trecute. E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă. Prin frunza risipită îi stă acum culoarea. Dar dărnicia ei, îi dă un iz
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
ritualului exterior printr-o cunoaș �tere exterioară, care nu atinge profunzimea, după cum însăși statornicia lui Dumnezeu li se pare schimbătoare în schimbările din lucrarea Sa. De aceea Biserica nu a fost și nu a putut fi schim �bătoare, întunecată sau căzută, căci atunci ea ar fi fost lipsită de Duhul adevărului. Nu ar fi putut exista o vreme când ea ar fi primit greșeala în sânul său, când mirenii, preoții și episcopii să se fi supus prescripțiilor și învățăturii care să
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
Gluma ! Nin-ge-l-ar RÂSUL ! Degradarea, pusă pe cherel cu toată lumea, ridică la rang de vorbire SUGHIȚUL.Ignoranța, cât îi pohtește ambițul, pune-n delir, bir pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și porumbei de tuș.Căzută din mână, Poeziei i-a sărit smalțul.Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana noastră speranță, deși cu plete cărunte, stă de veghe să nu cadă CERUL în amănunte ... Dă-ne nouă, DOAMNE, Gluma noastră cea
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
cei ce urmează învățăturile lui Iisus Hristos drept „prietenii" și „frații" lui Iisus Hristos (cf. Romani 8, 17) și prin El fii adoptivi ai lui Dumnezeu, Sfânta Biserică, mărturisește căile pe care lui Dumnezeu I-a plăcut să conducă omenirea căzută și moartă spre refacerea unității în duhul harului și al vieții. De aceea, pomenindu-i pe proorocii care reprezintă perioada Vechiului Testament, ea mărturisește tainele prin care, în Biserica Noului Testament, Dumnezeu le trimite oamenilor harul Său, și mărturisește cu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
îmi vin,Mă lovesc fără-ncetareînsă, nu-mi provoacă chin.... IX. VALURI DE IUBIRE, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. Am spălat în stropi de rouă Umbrele nopții trecute Cu palmele amândouă, Am iertat stele căzute În prăpastia uitării, Dintr-un cer înlăcrimat Și-am lăsat îngerul mării, În iubire costumat Să mă poarte peste clipe Cu aripa lui suavă, Liniștea să se-nfiripe Devenind iubirii, sclavă. Mi-am impus în geana nopții Să deschid brațul
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
îmi oprește privirea fără pași pierduți îmi caut încă cărarea o mască albă îmbracă pământul ascunde rănile și durerile toamnei din mine timpurile trecute-mi plâng amăgirea pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută gândul meu în alb îmbrăcat rătăcește privirea imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet dinspre December tu bați în geamul din mine te aștept în durere by Viorel Muha Referință Bibliografică: December / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
o vedeau, dar a alergat fără să se îndoiască la ajutorul tău, și apărându-i în vis i-ai vestit izbăvirea. Și noi cădem, Sfinte, înaintea ta, rugându-te să îi eliberezi pe toți cei care sunt robiți de îngerii căzuți, ca să cânte împreună cu noi Celui ce a înfrânt puterile întunericului: Aliluia! Icosul al 8-lea Cazi înaintea tronului dumnezeirii, Sfinte Ioane, și mijlocește pentru toți cei care suntem ispitiți de vrăjmașul diavol ca să primim ajutor în lupta duhovnicească și să
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
printre pietrișuri Și-om stinge-n piepturi lumescul șopot. Un zbor pe verticală nu mai vine Atunci când nu mai ai un simțământ, Prin noi va curge cosmic numai vântul, Și-om fi iubito aproape jumătate Îmbrăcați în straie de pământ. Căzuți neputincioși printre păcate, Nu mai suntem demult ai nimănui. Degringolați desprinși dintr-un nucleu, Strigăm pe cei plecați să ne invite, Când ei la masă stau cu Dumnezeu. 27-06-12 Referință Bibliografică: CUI RĂMÂNEM? / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CUI RĂMÂNEM? de STELIAN PLATON în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358362_a_359691]
-
cuvine, înainte de a judeca, să ne punem în locul acestui om, fie și pentru o clipă. Cum am fi reacționat? Un dram de umanitate nu strică nimănui. Să încercăm acest dram de umanitate și, cu ochii lui Dumnezeu, să privim omul căzut, prăbușit sub loviturile biciului și ale scorpionului, celui care s-a instalat confortabil în locul celui căzut și acum rânjește diabolic sau tace suspect, așa cum a făcut-o și în cele 17 zile din iarna aceasta, când oamenii urlau în stradă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
minte statura lui semeață din fotografie, călare pe calul cel alb cum era, zâmbetul ușor sfidător, de om gata să înfrunte orice pericol, îl vedeam acum prematur gârbovit, albit la tâmple, cu ochelarii lăsați pe nas, bătrânește, cu colțurile buzelor căzute, aplecat asupra tastaturii mașinii sale de scris Continental, cumpărată cu bani anume strânși de la consignație. Când îmi spusese, parcă glumind, că poate pe von Rennhoff îl mustra conștiința, din moment ce îl invita cu atâta insistență la el la Hamburg, să-l
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
trebuie să pomenim de ea, nu ... XV. VOI FI O SINGURĂ DORINȚA APOI O LUMÂNARE ÎNGĂLBENITA, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. Voi fi o singură dorința apoi o lumânare îngălbenita Nu vreau frunze căzute când se topesc culorile soarele plătește timid când amurgul își crește aripile Dânsul te răpește, te amețește până în stratul verde al irealului se prelinge scoarță vie pe creierul uman existența își face culcuș în interior tot mai conștient Frunzele în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
tranșee, în asalturi pe metereze, în calomnii, în urzeli mișelești, dar luptătorul creștin Petru Baciu a țâșnit deasupra tuturor biruind vremelnicia vitregiilor, mustind poeme de balsam țării însângerate, înălțând altare sfinte munților de oseminte înlăcrimate. „Luptătorii din munți și cei căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor, au reînviat morminte și au deschis altele noi. Cei căzuți în lupta cu diavolul roșu sunt tămâie și smirnă care arde neîncetat, sunt altarul lui Dumnezeu. Rămași acolo, în munți, neștiuți
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
mai 2012 Toate Articolele Autorului INTRARE ÎN TOAMNĂ! Frunzele din plopul alb, Se îngălbenesc, e toamnă, S-au plictisit acolo sus, și cad, Le trecea vremea doamnă! Fiindcă am intrat în toamnă, Mulțumescu-ți ție doamnă, Că descrii așa frumos, Frunzele căzute jos! Sincer n-o să te denunț, Că preferi să fii desculț, Dar de iarnă o să scapi, Încălțată în...ciorapi! Referință Bibliografică: Intrare în toamnă! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 490, Anul II, 04 mai 2012. Drepturi de
INTRARE ÎN TOAMNĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358588_a_359917]
-
Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului Un eșec e de-ajuns ca să crezi, Că tot ce-ai acum o să pierzi. Încet în depresie treci... Îți vine să plângi și să pleci. Mergi printre vise căzute, Peste crengi de încredere rupte. Sclipiri de fulgere scurte Te poartă pe cărări întrerupte. Când lumină speranței se stinge Și-o lacrima pe obraz se prelinge... Un zâmbet sincer învinge Tristețea ce-n suflet îți ninge. O adiere te duce
O ADIERE de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358663_a_359992]
-
agil”- fundul prăpăstiei — ... prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de ” adevăruri” ... ce-au lăsat pete de sânge pe florile miraculos răsărite pe ” câmpurile de luptă “ unde... doar vântul mai geme - ca o amintire! Primii căzuți... nu mai au nici șansa și nici speranța de a mai vedea lumina bunăstării, ci doar întunericul cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe buza prăpăstiei... în plină agonie - agățându-se de câte o liană fragilă, căutând înfrigurați
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
calvarul obișnuit de început de weekend pe Valea Prahovei. Mai cădea și ploaia asta nesuferită, alăturându-se întunericului și aglomerației de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed cu miros proaspăt de rășină și cetină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă a șoselei. Privirea i-a fost atrasă în oglinda retrovizoare de luminile unei mașini sport care nu respecta nici cele mai elementare reguli de circulației. Se strecura în mare viteză în zig-zag printre
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
în Săptămâna Mare, ne adunam cu mic și mare și ne apucam de curățenie generală. Mămica spăla perdelele și șervetele(ștergarele), lipea și văruia casa, apoi ștergea geamurile. Noi, copiii, ajutați de bunicuțu, munceam în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători. La sfârșit, adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă. După aceea, tăticu îl
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
mult mai delicată Decât aceast sublim simbol de primăvară Și de iubire mare și înflăcărată Apoi te voi iubi ca pe o ploaie blândă Ce mângâie în mine suferința mută Și vindecă singurătatea mea absurdă Și inima răsfrântă, moartă și căzută Pe urmă te-oi iubi ca pe un vânt de vară Ce-alină-n mine o tristețe înecată Și-mi dăruie iubirea dulce și amară Cu inima-ți fierbinte și veșnic nepătată Și în sfârșit te voi iubi ca pe-o femeie
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
speciale de comunicare cu cerul. Tot ce poate face este să se roage Divinității să coboare mila Domnului peste sufletele noastre păcătoase. Pe de altă parte, din experiența sa de o viață fără păcat și îngăduitor cu semenii săi chiar căzuți în păcat, ne poate da sfaturi prețioase. Astăzi, din păcate, nu mai trăim vremurile în care, printr-o rugă din suflet, ne putem liniști spiritul ca să acceptăm mai ușor greutățile vieții. Astăzi oamenii sunt mult mai răi deoarece cred în
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
a protecției Imperiale și de-a lungul timpului nu s-a încercat o reflecție serioasă asupra acestei probleme a "simbiozei" dintre stat și Biserica, reflecție care să aducă necesarele corecții în ceea ce privește rolul statului și al societății laice în viața umanității căzute. Credința că un stat întreg ar putea − prin aceasta simbioză − deveni creștin s-a dovedit a fi fără suport și s-a constituit in final în marea tragedie a Bizanțului( ). S-a dovedit ca "simfonia" gândită de Împăratul Justinian a
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
un zid negru, crenelat, din care, asemenea unor turnuri de pază, se ridicau impunătoare coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos, loc în care luminișul se povârnea brusc, de sub stratul de pământ lutos ieșind la
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
nevăzută... nălucă albă, pe-un alt tărâm... fără hotară... * Seară de seară, mă furișez în gara veche, ostenită... și gândul meu nebun te caută, te cheamă! o, tinerețe, tren nostalgic, nălucă fără de hotare, pierdut să-mi fie visul, flămândă clipa, căzută frunză în uitare? Referință Bibliografică: Cu-n tren nostalgic... ai plecat tinerețe / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CU-N TREN NOSTALGIC… AI PLECAT TINEREŢE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359045_a_360374]
-
juste sau injuste din viața de aici. În alți termeni, până la Judecata de Apoi, umanitatea trăiește oricum într-o stare de criză și de așteptare a ultimei krisis, a verdictului. Este maniera creștină cea mai adecvată de a defini starea căzută a omului și de a reînnoi promisiunea pe care acesta o primește prin Iisus Hristos de a ieși, printr-o definitivă și lămuritoare judecată, din criza diferenței dintre vocație și realitate, dintre virtute și păcat (cf. Romani 8, 11). În
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]