742 matches
-
adevărate capodopere și astăzi, cunoașterea ambianței cabaretului a dus la realizarea unor interesante opere, a unor portrete expresive ale dansatoarelor de cancan, una dintre ele este La Goulu, vedeta trupei de la cabaretul L'Ely. Ea va fi invitată la inaugurarea cabaretului Moulin Rouge din Montmartre. Publicul a fost incitat de celebrul afiș al lui Toulouse Lautrec (în imagine), moment de impunere a litografiei ca formă de artă vizuală. Client constant al cafenelelor, cabaretelor și bordelurilor, pictorul Henri se simte solidar cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
L'Ely. Ea va fi invitată la inaugurarea cabaretului Moulin Rouge din Montmartre. Publicul a fost incitat de celebrul afiș al lui Toulouse Lautrec (în imagine), moment de impunere a litografiei ca formă de artă vizuală. Client constant al cafenelelor, cabaretelor și bordelurilor, pictorul Henri se simte solidar cu femeile ce populează asemenea localuri, cu dramele, dezamăgirile și nefericirile lor. Este în relații de camaraderie cu ele, le gratifică cu bomboane, parfumuri și țigări, cu bani, când este cazul. Nu uită
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
este folosit pentru a fugi de realitate, că este, ca și alte droguri, nociv și distructiv. Ultimele gânduri transpuse în jurnal i-au clarificat dorința de a se întoarce în Brazilia. Și-a făcut bilanțul: a fost dansatoare într-un cabaret, a învățat franțuzește, a muncit ca prostituată, a iubit nebunește un bărbat. Era fericită că a cunoscut iubirea adevărată, că Ralf era al ei, de vreme ce-i vizitase sufletul... Confesiunea ei este tulburătoare: Nu mă interesează dacă vreodată a fost sacră
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orchestrei este ascunsă cu grijă privirilor, orchestra trebuie să fie vizibilă în mod clar spectatorului, pentru sublinierea ficțiunii. Dornici amândoi să sfărâme partitura estetică tradițională dintre artele nobile reprezentate de teatru și operă și artele minore cum sunt circul, varietățile, cabaretul, ei scriu împreună, în 1926, Royal-Palace, operă ce deschide calea spre "noua obiectivitate", în care se amestecă muzică populară, saxofon, ritmuri de foxtrot. În aceste două mari opere care constituie, după părerea lui, "primele încercări de a pune în practică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
XII.1. Locuința artistului: mizanscene simboliste / 357 XII.2. Burghezul gentilom Nicolae Petrașcu / 366 XII.3. Casa Storck exotismul încarnat / 368 Capitolul XIII.. XIII.1. Pictorul vieții mondene Emilian Lăzărescu / 377 XIII.2. Sigmund Maur, Theodorescu Sion și spectacolul de cabaret / 379 XIII.3. Mișu Teișanu și jocul cu măști / 381 Concluzii / 385 Bibliografie / 387 Prefață Odată cu cartea lui Angelo Mitchievici își face loc în cultura românească o abordare diferită a artelor plastice care poate să intrige și să nu întrunească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
specific artistică în mondenitate, făcând din suprafață, din superificial, un subiect de meditație. Pictorii prezentați nu ating această anvergură, dar opera lor constituie un reflex relevant al faptului monden și încărcăturii sale simbolice. Devin relevante în acest sens scenele de cabaret desenate de un critic de artă-grafician precum Sigmund Maur cu o certă notă caricaturală-șicanantă, de un demonism ludic, picant sau cele satirice ale lui Theodorescu-Sion, o parte publicate în revista umoristică Furnica. Poate cea mai concludentă contribuție în acest sens
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasageră, cu îngândurarea. Capitolul XI XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă Trecerea de la simbolism la contestările violente ale avangardei din perioada interbelică (începute prin futurismul marinettist și prin acțiunea radicală a dadaismului născut pe scena cabaretului Voltaire, în 1916, și crescut în spiritul spectacolului total) se face pe o pantă mai moderată, prin reformularea unor teme definitorii ale decadentismului și simbolismului. "Schimbarea la față" a decadentismului / simbolismului nu este numaidecât sesizabilă, majoritatea scriitorilor tineri trec printr-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele din fundal, chipurile se amestecă în turbionul monden. Dimitrie Karnabatt, în "Expoziția Emilian Lăzărescu", la rubrica "Note zilnice" din Seara, se lasă la rândul lui prins de voga pe care o avea pictorul român la Paris. Lumea colorată a cabaretelor stârnește admirația, dansatoarele dispensatoare de senzualitate și de echivoc, ale căror "dessous-uri" fac furori pe măsura dionisiilor coregrafice, sunt în măsură să redea palpitul marelui oraș, așa cum colțurile "pitorești" se luminează și mai mult de strălucirea grațioaselor midinete. În recuzita
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reflecta moda și un compromis al unei părți a aristocrației insuficient de informate cultural cu kitschul superior. Tablourile sale sunt cumpărate, sunt căutate de incultura și de analfabetismul artistic aristocratic [...]"604. XIII.2. Sigmund Maur, Theodorescu Sion și spectacolul de cabaret S. Maur este un caz interesant de grafician orientat mai degrabă spre grafica umoristă. Artistul făcea parte din "Societatea umoriștilor români", societate înființată în 1921 alături de B'Arg, Nicolae Tonitza, Victor I. Popa, Iosif Ross, Iosif Sterurer, Dan Berceanu, Brutus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca o reprezentație cu măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa, afișul are un succes imens. Theodorescu-Sion realizează o scenă de moravuri, În cabaret (Scenă de moravuri) (creioane colorate pe carton, 0,326 x 0,234 cm, semnat stânga jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura și plastica simbolismului"607. Desenul este reprodus în revista satirică Furnica din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura și plastica simbolismului"607. Desenul este reprodus în revista satirică Furnica din 21 mai 1909, iar ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează o faună specifică, la femme fatale, dandy-ul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revista satirică Furnica din 21 mai 1909, iar ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează o faună specifică, la femme fatale, dandy-ul, jucătorul de cărți, marele magnat, actori, poeți, scriitori, artiști intrați în circuitul monden etc. În prim plan se află figurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților blestemați. Spleenul face parte din condiția provincială a intelectualului, resimțită aproape metafizic și trăită cu o voluptate amară, cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților blestemați. Spleenul face parte din condiția provincială a intelectualului, resimțită aproape metafizic și trăită cu o voluptate amară, cum o ilustrează în Portretul Prof. Vintilă Dem. Mugur (ulei pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentativi, după anul 1900: Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Ion Minulescu și George Bacovia. AVANGARDISMUL - DADAISMUL Reprezintă o mișcare lansată În 1916 de Tristan Tzara, poet român. Acesta, Împreuna cu intelectualii dezertori, refugiati politici revoltați impotriva războiului s-au reunit la cabaretul „Voltaire”, din Zurich (Elvetia) si au Încercat să răspundă absurdului prin absurd. Dadaismul este expresia unui spirit revoltat Împotriva, nu doar a unor principii literare, ci a unui mod de viață și a unui tip de societate. Negația dadaistă merge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]