1,129 matches
-
după două-trei camere, la înțelegerea mecanismelor sociale care au permis apariția ceștilor cu toartă, pentru noua băutură fierbinte, au modificat regulile de servire, tabieturile, viața lumii. Cît de banală e dependența societății moderne de endorfinele stimulate de-un mic pătrat cafeniu, de care aproape că nici o dietă nu izbutește să ne despartă, și ce istorie de capă și spadă, mai că-mi vine a zice, are în spate! Cîte vitrine și scrinuri, comode, măsuțe de tot felul, susținînd, cu un bun
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
bunicu’ Vitalian, fostul ofițer de cavalerie bătea calm, preocupat, violent; parcă îi părea rău că ești atât de tâmpit încât trebuie s-o facă. Pe Jeni nu știu dacă am iubit-o, dar când m-au despărțit de umărul ei cafeniu, pe care adoram să-l escaladez, m-am enervat și-am sărit din pat direct în cap; cucuiul se simte și astăzi. Cine spune că, la vârsta aia, nu rămân urme și amintiri minte de stinge. Eu îmi aminteam perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-ar fi trebuit să fie România scria: TRAN SYL VANIA, MOLDAVIA și WALACHIÆ DESPOTAT, iar unde s-ar fi aflat Bulgaria citeai: ROMANIA și TURCIA EUROPÆA RUMILI. Jos de tot, în colțul din dreapta, găseai explicațiile topografice, înghesuite sub niște lauri cafenii; formele păreau corecte, înflorate cu măsură. Cel care lucrase harta o făcuse pe gustul tuturor: Germanic, Italicorum, Turcicorum, Hungarorum. Nu trebuia să fii expert în desen și caligrafie, ca să pricepi că autorul săruta mâinile mai multor stăpâni. Pe mijloc, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ce-i trebuie, acum puteam să plecăm. Nici măcar nu ne mulțumea. „Ne dai afară?“, l-am întrebat, pe față. „Nu eu, Brutus.“ M-am uitat spre dulap. Motanul nu putea confirma. Dormea senin, pe colțul cel mai îngust, cu lăboanțele cafenii plutind prin aer. Probabil recupera după cutremur. Nu-ți venea să-l deranjezi. „La zece?“, am zis. „E bine, la zece.“ „Venim să te luăm. Somn ușor!“ „Somn ușor, vise plăcute/Puricii să te sărute!“, a adăugat Maria. „În cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Luchian. Cel care ne interesează!“ „De ce tocmai ăsta?“, am insistat. „E singurul lui tablou pictat prin supraimprimare secundă. Din 1943. Uite!“ Am coborât privirea sub tablou, puțin în stânga. Într-un fel de acvariu metalic, luminos, pluteau niște pete gălbui și cafenii, ca igrasia pe-un perete. „Citește!“, m-a îndemnat Maria. „Imagine obținută în urma examenului radiologic cu raze X.“, am spus cu voce tare. „Și-acum, uită-te mai bine!“ M-am apropiat și Maria s-a lipit de gâtul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să țopăie la discotecă sau rockotecă. La rockotecă, intrai cu lanțuri și geci din imitație de piele. Te mai plimbai și noaptea pe plajă, braț la braț, cu pantalonii suflecați și pantofii-n mână. Luna lumina frumos, se zăreau valurile cafenii și milițienii pândind după șezlonguri. Ziua cloceai la soare, cu cinci-șase beri îngropate-n nisip și cartonul cu clătite alături. Așa ne-a prins anul cu Cernobâlul, la Neptun, pe plaja de la nudiști. N-aveai mare lucru de văzut, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ele. Și-n plus, n-auzise nimeni de el, așa că n-avea rost nici măcar să-l citesc. Am ajuns în Constanța pe la unsprezece și jumătate. De sus, de lângă vaporul eșuat la intrarea în oraș, Dobrogea tremura toată în retrovizor: cafenie, prăfuită, monotonă. Culorile lipseau; sau poate doar ochiul meu nu era obișnuit cu ele. Nici soarele nu mai lumina cum trebuie, împrăștia de sub nori un galben pătat cu spirt, de aplicație virtuală. Am mângâiat-o pe Maria pe-obraz. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Speed. Capul se aplecase, nu de supunere. Al meu rămânea deasupra, împingându-i umărul. Eram puțin neîngrijit, ca întotdeauna, așa că o înțepam cu bărbia pe omoplat. Mâna mea stângă se încorda pe nisip, urmăream ligamentele întinse, venele subțiri desenate pe cafeniul deschis al pielii. Cu cealaltă, o apăsam pe nervurile gâtului, așteptându-i geamătul. Momentul mi se-oferea pe tavă, ca plaja pustie și vătuită. O premieră cinematografică a minții mele stricate. Îmi venea să rămân acolo, strâns, capturat, liniștit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau cineva le putea oricând ataca. Am străbătut un culoar întunecos și ne-am îndreptat spre culise. Mihnea a mai deschis o ușă, apăsând moale clanța, cu mănușa. Am pătruns într-o cameră lungă și îngustă. Pe mijloc, o masă cafenie își întindea burduful tăbliei dintr-un capăt într-altul. Două neoane chioare luminau mobilierul de recuzită: o scară proptită de perete, un cuier cu un palton (probabil al scriitorașului), vreo treizeci de scaune. Jurai că ai nimerit marți seara, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tare. Poate nici nu mai era același soare. Te pocnea încă din aprilie, îți pulsa ceafa cum ieșeai din bloc, ca la Cernobâl: 35 de grade la umbră. După o oră, te întorceai acasă plângând, cu pete roșii, maro și cafenii pe brațe. În iulie, curgeau apele pe tine și-n plus te luau pe sus migrenele. Parcă razele fuseseră lansate să-ți crape capul, sfredelind ce mai rămăsese intact din creier. Așa strălucea noul soare, îmbunătățit. Laptele parf, băncile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
coada ochiului în toate direcțiile. Găseai orice vroiai acolo: copii mici amețiți de soare, copți în apa mării ca porumbul fiert în gălețile țigăncilor; femei cu sâni de toate formele, dimensiunile și culorile, de la rozul începuturilor, la roșul arsurii și cafeniul supraexpunerii; bărbați serioși cu sexele bălăngănindu-se-n vânt (profesorii erau de pomină, când se întâlneau între ei sau cu vreun student: „Bună ziua, dom’ profesor!“ - balanga-balanga - „Ce mai faceți?“ - balanga-balanga - „Bine, dar dumneavoastră?“). Am împins investigațiile până departe, la „Vama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bărbat; perechea de ghete negre, „depeșare“, cu talpă groasă și bot metalic; răceala zăpezii din spatele cabanei „3 Brazi“, resimțită pe fundul gol; tramvaiele de pe „Bucureștii Noi“, forfecând aerul dimineții ca niște raci; grădinile Pajurei, umflate de trandafiri, dovleci și floarea-soarelui; cafeniul zilnic al blocului 66; certurile din bucătărie, plutind în arome de piper și tarhon; ușa capitonată a dormitorului tatălui, prin care nu se-aud țipetele și din care nu rămâne pe retină decât o imensă pată vișinie; mașinile copiilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
roman bine scris. Scenele se împrospătau firesc, plictiseala lipsea. Ne completam fricile și nesiguranța, sărăcia și nepotrivirea de perspective, cu plăceri și rafinamente virtuale. Decorul strălucea și el suficient: în loc de Paris sau Amsterdam, Viena sau Bruxelles, Bucureștiul nostru vioi și cafeniu. Iubirea și sexul păreau de neconceput în altă parte, trebuia să vii să vezi orașul pentru a te convinge. Mergeam sâmbăta la film la Mall, îmbrăcați de duminică. Ne plimbam pe la terasele din jurul Herăstrăului, oprind lângă porsche și merțuri, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de pădure, Apfel-Tarte, cremșnit cu sos de zmeură, tort de vișine cu mure. Ospătarii trebăluiau printre farfurii, înfășurați în șorțuri lungi și negre. Mai deslușeam și-un monstru rotund, cafeniu: nelipsitul Sacher-Torte, un soi de roată de cașcaval din blat de tort, acoperită cu ciocolată și îndopată cu straturi moi de cremă de nuci. O întâlneai și pe Kärtner și Graben, învelită în cutii de lemn cu mutra lui Mozart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai groaznic și, se pare, tocmai prin faptul că asemenea animale nu există în natură, că a apărut în fața mea într-adins și că în asta într-adevăr parcă s-ar ascunde un mister. L-am văzut foarte bine: era cafeniu și cu pielea scorțoasă, o reptilă târâtoare, lungă de vreo trei verșoci, groasă lângă cap de vreo două degete și spre coadă din ce în ce mai subțire, așa că la capăt coada nu-i era mai groasă de a zecea parte dintr-un verșoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
câte una de fiecare parte, lungi de câte doi verșoci, așa că, privit de sus, animalul apare ca un trident. Capul nu i l-am văzut bine, dar am remarcat doi țepi, nu lungi, sub forma a două ace tari, tot cafenii. Câte doi țepi la fel avea pe capătul cozii și pe capătul fiecărei labe, deci avea opt țepi în total. Animalul fugea prin cameră foarte repede, sprijinindu-se pe labe și pe coadă și, când fugea, trunchiul și labele i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zvâcni cu violență în piept. Încercă să-și adune puterile, când o voce cristalină se auzi de sus: - Dar, papa, e Felix! Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis și văzu în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu un cap prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri. (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1.Scrie sinonimele termenilor: candid, răspicat. 2.Evidențiază sensul conotativ al cuvântului jos. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 4.Precizează modul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lichidă sau uscată: o culturile pure stoc lichide = sunt mai active, dar mai greu de transportat și pot fi păstrate max. 10 zile la temperatura de +1...+2°C. Forma de prezentare este de lichid puțin consistent, alb gălbui până la cafeniu; o culturile pure stoc uscate (liofilizate) = pot fi păstrate timp de 12 luni la temperaturi de +4...+5 °C. Înainte de utilizare, culturile liofilizate trebuie reactivate pentru creșterea vitalității (conținutul unei fiole se amestecă cu 200 cm3 lapte pasteurizat și răcit
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de aer transportată rapid în sus. Din acest motiv, materialul condensat se generează la baza norului, cu alte cuvinte norul “se clădește” de jos în sus. Totuși, nu aceasta e situația și pe Venus, specialiștii comparând nebulozitatea venusiană cu norii cafenii ce acoperă unele orașe supra-industrializate, deci cu ceața produsă prin poluare și efecte fotochimice, ce pe Pământ se cheamă foto-smog (smog chimic). * Vor ajunge oamenii pe Luceafăr? Se mai numește și Luceafărul de dimineață sau de seară și într-adevăr
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de pe Marte, oamenii au putut contempla un peisaj străin, însă nu straniu, suprafața ușor ondulată a unui deșert vulcanic, claritatea imaginii permițând observarea și pulberii fine depuse pe suporturile metalice ale sondei după impactul cu solul. Culorile predominante erau galbenul, cafeniul și roșul, cerul având o nuanță galben-portocalie, datorită pulberilor foarte fine suspendate în aerul marțian. Misiunea științifică a navelor a fost orientată în căutarea indiciilor vieții pe suprafața planetei, cercetările exobiologice pornind de la punctul de vedere realist că aici există
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic nepercetib îl neuniforă, stratificata gust de produs caramelizat și amar intens străin 53 Caracteristici organoleptice pentru ketchup
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic nepercetib îl neuniforă, stratificata gust de produs caramelizat și amar intens străin 53 Caracteristici organoleptice pentru ketchup sau bulion tabelul 7.12. Aspect Culoare Gust și miros Caracteristci organoleptice pentru muștar tabelul 7.13. Tipul Muștar extra
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
tulpinii și fructelor (mana de sol). În timpul vegetației Corynebacterium michiganense pv. michiganense - ofilirea bacteriană a tomatelor; - Phytophthora parasitica - putregaiul rădăcinii, tulpinii și fructelor (mana de sol); - Phytophthora infestans - mana tomatelor - la ciclul II; Botrytis cinerea - putregaiul cenușiu; Fulvua fulva - pătarea cafenie a frunzelor; Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici - ofilirea sau fuzarioza. Alți patogeni ai tomatelor Cucumber mosaic virus in tomato - mozaicul castraveților la tomate (boala frunzelor de ferigă); Stolbur disease mycoplasma - stolburul tomatelor (se manifestă în câmp); Xanthomonas campestris pv. vesicatoria
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
direct randamentul culturii și calitatea producției. Datorită numărului mare de agenți patogeni și dăunători întâlniți la măr, măsurile de prevenire și combatere, trebuie îmbinate rațional și aplicate cât mai exigent și la momentul optim. Agenți patogeni principali: · Venturia inaequalis - pătarea cafenie a frunzelor și fructelor și rapănul merilor; · Podosphaera leucotricha - făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
trebuie să se acorde stropirilor din pepiniere, aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna la căderea normală a frunzelor. Numărul tratamentelor este în funcție de cantitatea și frecvența precipitațiilor din timpul perioadei de vegetație. 5.3.16. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilor - Venturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]