768 matches
-
galbenă (specificate de statele membre) 900-998 Varietăți nespecificate în altă parte 900 Piersici care produc fructe cu pulpa de altă culoare sau de o culoare nespecificată 07 Varietăți specificate de statele membre 900-998 Varietăți nespecificate în altă parte 999 4. Caiși 08 Polonais 001 Rouge du Roussilon 002 Bergeron 003 Cafona 004 Boccuccia 005 Monaco Bello 006 Bebecou 007 Précoce de Tyrinthe 009 Bulida 010 Canino 011 Moniqui 012 Currot 014 Paviot 015 Précoce d'Imola (Cremonini) 018 S. Castrese 019
jrc5474as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90644_a_91431]
-
și peri: Mai puțin de 400 1 400 până la 799 2 800 până la 1599 3 1 600până la 2 399 4 2 400 până la 3 199 5 3200 până la 3999 6 4000 și mai mult* 7 Total 10 Piersici și caiși: Mai puțin de 299 1 300 până la 599 2 600 până la 899 3 900 până la 1 199 4 1 200 până la 1 499 5 1 500 și mai mult* 6 Total 10 Portocali, lamai și citrice mici: Mai puțin de
jrc5474as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90644_a_91431]
-
dulcis, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Amygdalus Dulcis Seed Extract este un extract din semințe coapte uscate de migdal dulce, Prunus amygdalus dulcis, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Extract este un extract din fructe de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Emolient/agent de hidratare Prunus Armeniaca Juice este lichidul extras prin presare din pulpa proaspătă de fructe de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent de hidratare Prunus Armeniaca Kernel Extract este un extract din sâmburi de caise, Prunus
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Prunus amygdalus dulcis, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Extract este un extract din fructe de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Emolient/agent de hidratare Prunus Armeniaca Juice este lichidul extras prin presare din pulpa proaspătă de fructe de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent de hidratare Prunus Armeniaca Kernel Extract este un extract din sâmburi de caise, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Kernel Oil este uleiul nevolatil extras prin presare din sâmburi de caise, Prunus
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Prunus Armeniaca Kernel Oil este uleiul nevolatil extras prin presare din sâmburi de caise, Prunus armeniaca, Rosaceae. Conține în principal gliceride ale acizilor grași Emolient/agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Leaf Extract este un extract din frunze de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Seed Powder este pudra obținută prin măcinarea semințelor de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent abraziv Prunus Avium Extract este un extract din fructe de cireș, Prunus avium, Rosaceae Agent de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
gliceride ale acizilor grași Emolient/agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Leaf Extract este un extract din frunze de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Armeniaca Seed Powder este pudra obținută prin măcinarea semințelor de cais, Prunus armeniaca, Rosaceae Agent abraziv Prunus Avium Extract este un extract din fructe de cireș, Prunus avium, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Avium Seed Oil este uleiul nevolatil extras din sâmburi de cireșe, Prunus avium, Rosaceae. Conține în
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională produsă din prune, care este
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de diversificata
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
erau 40 de atelaje, dintre care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în pârloage. Bozul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
lor. În perioada renașterii (1600 - 1700) patologia vegetală încearcă să se elibereze de dogmele medievale. În manualele de agricultură încep a fi descrise și bolile plantelor de cultură. "Leonardo da" "Vinci," renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscării caisului și a încercat să combată boala prin tratarea pomilor cu diferite produse chimice. În 1753 apare lucrarea lui "K. Linne" “"Species plantarum"”, în biologie fiind introdusă denumirea binară a speciilor. "Tournefort "(1705) clasifică bolile plantelor în boli interne sau infecțioase
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
ha, alte 67 ha fiind disponibile pentru cultura vitei de vie, în condițiile dotării cu tehnologii moderne de cultivare, întreținere, recoltare, prelucrare și valorificare a fructelor; Se pretează reliefului, solului și climei din comuna culturile de meri, peri, pruni și caiși; - Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața locală și pe piețe externe. În acest sens, se va
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee, cu rădăcini ce fac simbioză cu bacterii fixatoare de azot atmosferic. Florile sunt de obicei zigomorfe, pentamere, cu androceu gamostemon sau dialistemon și cu gineceu monocarpelar, din care se
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
singur vas. Cele două forțe, considerate complementare, apar echilibrate într-un arbore bonsai de calitate, adică "shin-zen-bi" ori adevăr, esență și frumusețe. Arborii care sunt subiectele preferate ale școlii japoneze sunt pinul, ulmul, arțarul, wisteria japoneză, jneapănul și laricea, respectiv caisul floral și cireșul floral. Toate aceste plante sunt crescute afară, fiind aduse în tokonoma doar cu ocazia unor evenimente deosebite, mai ales pentru a evoca sezonul de maximă frumusețe a acestor bonsai. Toate plantele bonsai realizate în stil japonez trebuie
Bonsai () [Corola-website/Science/303531_a_304860]
-
plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de zece ori, de la 280 hecatare la 30 hectare. Odinioară pe larg se cultiva piersicul, caisul, mărul, prunul, nucul. În prezent, însă, se cultivă doar mărul și prunul, ce sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
provine de la verbul "a trăi", și semnifică "a face pe cineva să trăiască", iar "bana" provine de la cuvântul "hana"', care înseamnă "floare". Japonezii au la începutul primăverii unul dintre cele mai frumoase festivaluri, denumit hanami, cel al admirării pomilor ume (cais japonez) sau sakura (cireșii japonezi) înfloriți, și apoi toamna festivalul crizantemelor. Arborii de cireș -"cerasus pseudocerasus"- sunt cultivați doar pentru florile lor, deoarece fructul cireșului japonez este foarte mic și nu este comestibil. Ei au dezvoltat un adevărat cult al
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
supremație maritimă și comercială a celor două orașe în întreg bazinul Mediteranei. Prin mijlocirea orașelor s-au răspândit unele procedee orientale în domeniul industriei textile și al prelucrării metalelor. În Europa s-au introdus unele culturi noi ca: orezul, pepenele, caisul, lămâiul.Din punct de vedere politic, cruciadele au înlesnit, în Europa apuseană, procesul de centralizare și de afirmare a regalității, ca urmare a slăbirii unei părți a nobilimii și a știrbirii adusă autorității papale. Pentru țărănime expedițiile în Orient au
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
producției proprii prevăzute la lit. b), până la data de 3 octombrie 2016, prin documente contabile interne. ... 7.17. Sprijinul cuplat pentru caise și zarzăre destinate industrializării pentru obținerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care: a) exploatează livezi de caiși și zarzări; ... b) fac dovada comercializ��rii a unei producții minime de 4,7 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 , cu modificările și completările
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]