4,540 matches
-
mustrare grea creionul bont un drum unește altul desparte șapte arte într-o carte cu scadențele la scont cât pustiu atâta sete lin răcoarea din fântână recompensa și-o amână trubaduri pe îndelete își petrec răcoarea duzii a secat de cald cișmeaua sacagiul cu giubeaua vânzătorul de iluzii pâlpâie un foc de vreascuri neputințele din sobe numai gusturile snobe nopțile dau foc la teascuri Referință Bibliografică: Cât pustiu, atâta sete / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II
CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341457_a_342786]
-
lângă altul, uitându-se la ușa căminului, ca la o minune. Cel care era desculț stătea când pe un picior, când pe altul, când pe vârfuri, când pe câlcâie. Nici măcar ciorapi nu avea. Avea, în schimb, căciulă și îi era cald la cap: ținea capul drept pentru a cădea pe el câți fulgi or vrea, fiindcă nu-i păsa. Cel încălțat cu ghete stătea cu picioarele proțăpite bine pe zăpadă, dar își înfundase aproape tot capul în gulerul de la ilic, încât
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
timp îți mai trebuie? Mai sunt doar trei zile și a sosit Sâmbăta Mare. - În principiu aș fi de acord. Dar... - De ce atâtea dar uri? Pregătești băieții de munte, cu haine mai groase că acolo nu-i ca aici așa de cald și odată ajunși, vedem la fața locului unde ne cazăm sau fac rezervare undeva dacă te hotărăști. - Si cât stăm? - Cât ne propunem. Doar suntem în mini vacanță. Nu se pune problema costurilor dacă ești invitata mea. Nu trebuia să
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
tainic în cuvinte plăsmuite-n miez de noapte O să mi te liniștească, o să-ți fie recompensă N-am putut s-ajung la tine, rătăcitu-m-am prin șoapte. Inima-mi e curcubeu și ți-am picurat culoare Ca să-ți țină loc și cald pentru lunga-mi absentare Sufletul îți pun, în rânduri de iubire, în scrisoare, Lacrimile-ți sunt sub gene, știu... fii înțelegătoare. Căci nectar de mângâiere-ți va sosi curând în prag Locul meu va ține „cartea”, până eu o să apar
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
îi dezmiardă, Crăiasă a zăpezii tronând în noaptea albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
îi dezmiardă, Crăiasă a zăpezii tronând în noaptea albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
nestrămutată că Vrancea are UN SINGUR CRITIC autentic, deplin profesionist („de meserie”!) și de prim-plan. Bun de „împrumutat” și altor zone românești multe! a) Deci, jurnal de lecturi nu se vrea (pentru că asta era, în esență, cartea, atât de cald prietenescă, față de scriitorii din Vrancea, dar atât de inutilă axiologic, a lui Ionel Necula) - și nici nu este: cel ce se-ncumetă să se-apuce s-o citească trebuie să recunoască, dacă are o minimă pricepere în domeniu, că are
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
atât de nevinovat, Încât, mă doare, să te văd... Mă doare sufletul, gândind, la cât ai suferit Și mi-e la fel de greu acum, cănd iată-te în fața mea. Cred, c-am vorbit prea mult, De ce-mi zâmbești atât de cald? -Mi-e dor de tine, iluziile toate, mi s-au spulberat... -Ce vrei să spui? -Credeam, că n-am să te mai văd, mă resemnasem, Si chiar am vrut ca să fiu singur, Nimeni, din cunoscuți, nu mai știa de tine. Și
DIALOG POETIC de COSTI POP în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341847_a_343176]
-
de soare, dar cum zice românul : "suferă baba la frumusețe". A trebuit și ea să o suporte. - Bună Gloria. Îmi pare rău de indispoziția ta. De ce nu mi-ai spus să dau drumul la aerul condiționat dacă ți-a fost cald în mașină? - Scuză-mi ținuta Ștefan, nu mă așteptam la vizita ta. Uite așa, ca să mă tragă curentul și să-mi stric frumusețea de vacanță aflată pe sfârșite. - Lasă că-ți trece repede. Mâine te trimit la medicul nostru și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții? Cum te răsfață briza, mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine ar funcționa aparatele de aer condiționat. Acolo există aerosolii marini care îți purifică plămânii și apoi e atâta libertate... - Da, vreau să mă eliberez de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
uită lung și nu prea binevoitor la noua membră a consiliului, proaspăta ei fină, o bleagă din Filiași căsătorită cu nepotul ei favorit, Nelu Tzipar. Oftă și îi spuse calm: - Auzi, fă Marcico, las’ că ție-ți mai ține dă cald, o vreme, ștremeleacu’ lu’ amărâtu’ dă Nelu! Aș zice io să mă plâng, da’ io-te-te că n-o fac, fă, că-nvățai la școală că mai fu vremi d-astea ș-acu f’o mie dă ani, dă
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
coborât cele cîteva trepte spre morgă. Imediat un om a trecut pe lângă mine. -Fugiți imediat de aici! Vine doctorul! Nici nu am apucat să mă întorc bine că am și simțit o lovitură în spate. Am căzut. Am simțit ceva cald pe șira spinării și o moleșeala m-a cuprins. Doar atâta am mai apucat să văd că omul care îmi spusese să plec era deasupra mea și strigă după ajutor.” * După ce a citit Țină acest pasaj, cea din realitate, nu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
tainic în cuvinte plăsmuite-n miez de noapte O să mi te liniștească, o să-ți fie recompensă N-am putut s-ajung la tine, rătăcitu-m-am prin șoapte. Inima mi-e curcubeu și ți-am picurat culoare Ca să-ți țină loc și cald pentru lunga-mi absentare Sufletul îți pun în rânduri de iubire, în scrisoare, Lacrimile-ți sunt sub gene, știu... fii înțelegătoare. Căci nectar de mângâiere-ți va sosi curând în prag Locul meu va ține „cartea”, până eu o să apar
PE O LACRIMĂ USCATĂ-ȚI SCRIU ACUMA SURÂZÂND de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342615_a_343944]
-
atent și la fel de blând. - A..., ba da, recunosc, dar numai când se schimbă vremea... Știu cu trei-patru zile înainte că va ploua ori că va veni frigul... Am crezut că operația de menisc... - Apăi, vedeți? Și simțiți numa' trecerea de la cald la frig, așa-i? - No, cam așa-i! am răspuns repede, fără să îmi dau seama că împrumut în exprimare ceva din accentul dumnealui. - No, bine! Ați lucrat destul de mult din poziția „în picioare" și „în genunchi", se pare, domnul
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
bucura atunci când vezi un copil, un zâmbet chiar și a unui bade ce nu pare prea frumos după niște standarde moderne, înseamnă a vedea frumusețea acolo unde n-o vede nimeni, a respira profund aerul rece, cât și pe cel cald, a fi tot timpul în acțiune, a avea mintea concentrată într-un calm profund, a nu te enerva de orice incident nenormal de altfel, dar a rezolva pe cât posibil orice problemă atunci când a apărut, pentru a nu te tot corupe
CEVA MAI TARE ŞI DECÂT ZIUA PĂCĂLELILOR...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341642_a_342971]
-
tehnica pictorului o reevaluare comună a experienței monumentale (contemporană și bizantină) și de șevalet. Artistul urmărește contrastele suprafețelor cromatic, formal și textural, această zonă de frontieră oferind un dialog și o stare vie privitorului. Decorativul abstract comunică figurativului clar desenat, caldul dă replica recelui, suprafața frământată trăiește în vecinătatea unei zone netede. Arta sa dorește să comunice mai departe de vizual; ea creează un imbold pentru trăirea privitorului, uimindu-l cu suprarealismul acestor mixaje de «dincolo de interval». Acest catalog este o
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
ne lasă să descoperin tonurile cerului, tonuri de la violeturi rafinate la albastruri grave. Culorile sunt aplicate cu ajutorul unor pensulații vibrate, ce modelează și modulează stratul pictural. Delicatețea nuanțelor se reflectă și în cromatica stâncilor, artistul făcând aceste alăturări cromatice, între cald și rece, cu mult drag față de tradiția picturii impresioniste, dar și dintr-un spirit năvalnic de a argumenta trăirea sa în fața peisajului. Observator riguros, pleacă de la o concretețe a motivului, o localizare spațio-temporală ilustrând pintr-o notă personală, plină de firesc
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
vin ai noștri la putere! AUTORUL: Vă arăt eu vouă! ( Aleargă după personaje) PREZENTATORUL: Fugiți că vine furtuna! DOMNUL (către doamna) : Hai, dragă, să mergem la cinema! AUTORUL: Cortina, să cadă cortina! PREZENTATORUL: Iată că vin zorile! DOAMNA: Of, ce cald este, parcă aș mânca o înghețată! DOMNUL: Mai devreme au primit marfă la cofetăria din colț. DOAMNA: Atunci să mergem! Iese la braț cu domnul) AUTORUL: Ce să mai fac cu voi!? PREZENTATORUL: Eu dispar, voi ce faceți? PRIMUL: Mă
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341176_a_342505]
-
completeze cunoștințele cu informații obținute de la cei cu care stă de vorbă. Vrea să afle adevărurile până la final. Să nu-i scape nimic din ce ar putea să știe despre lumea înconjurătoare: “Se poate oare/ ca Soarele să sfârâie/ de caldul lumânărilor/ aprinse pe Pământ?”, “Se poate oare/ să vin, în zori de zi/ la înmormântarea/ morții... vii?”/ “Vă întreb...”. La unele dintre ele chiar ea își răspunde, la modul cel mai serios și mai chibzuit, care nu reflectă nicicum vârsta
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
din acea vreme și și-ar fi dat și viața, oricând, pentru stăpânul său, Marduk. Îl vedea ca pe un frate mai mic, încă necopt și răutăcios, asemeni unui adolescent frustrat. - Sigur nu vrei doar niște apă, e atât de cald? îl întrebă Antal pe Marduk. - Mă vezi mic, mă crezi și prost? Antaaal! Nu mai sunt copilul ăla mic și neputincios, sunt ditamai bărbatul și acum vreau să beau și să pun la punct barbarii de pe pământul ăsta. Oamenii, creați
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
Ieri, București, orele amiezii. E cald, nefiresc de cald pentru luna aprilie. În coloana ca o râmă torturată de soare, în care vin dinspre Universitate, mulți oameni coboară geamurile. Se revarsă decibelii, diverși cantautori își spun cu of și mult volum păsurile. Vin de la o conferință de presă, la
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
cutremur. Sper. E trei lei pe oră. Aș da și mai mult, sincer, e un calvar să cauți parcare în București. Calvar e și traficul, coloana se târâie lent, semafoarele durează parcă și mai mult atunci cînd e atât de cald. Ridic geamul, deschid clima. Renunț aproape imediat, aerul vine foarte cald, e setat din iarnă pe 22 de grade, n-o să se răcească pînă ajung. Îți recomandăm „Un pahar cu apă pentru un bătrân în suferință...” Zâmbetul trist cu care
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
feministe sunt vulnerate de acest mesaj de subordonare, care mi se pare în primul rând interiorizat și acceptat fără întrebări chiar de ele. Dar e problema mea că nu-mi place. Nu mă duc să le întreb dacă le e cald la 30 de grade cu basmaua pe cap. Recentele scandaluri din Franța cu privire la burkini arată cât de primitivă e înțelegerea politicienilor francezi cu privire la acest tip de mesaj nonverbal. Și sincer, ce pericol prezinta o babă în burkini? Unde să ascundă
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe () [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
primit produsele, au fost atât de încântați, încât au motivat-o să persevereze. Cât durează personalizarea unui produs Produsele din ceramică, porțelan sau sticlă după ce se pictează trebuie să se usuce natural 24 de ore, apoi culorile sunt fixate la cald pentru 35-40 de minute. De aceea, este necesar un timp mai mare de livrare, fiind nevoie de minim 4-5 zile de la intenție până la a primi produsul. Utile: www.facebook.com/mugscornerbya Articol de: Ines Dumitriu
vise pictate pe ceramică, sticlă și textile [Corola-blog/BlogPost/100224_a_101516]
-
Lev Dodin, actorii de excepție ai teatrului Maly Drama ne dezvăluie o lume în care vechile valori și structuri sunt demontate într-un ritm cu atât mai înspăimântător, cu cât nu există altele care să le înlocuiască. O cronică „la cald” a ziarului moscovit „Kommersant” scria că „spectacolul nu vorbește doar despre tragedia năruirii unor epoci istorice și a pierderii omului, ci este chiar tragedia pierderii moștenirii culturale”. Lev Dodin însuși mărturisește: „Cea din urmă piesă a lui Cehov e o
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]