1,940 matches
-
cel care o calomniază, ca un obstacol În calea propriilor sale tendințe de afirmare, ea trădează un complex de inferioritate, o imaturitate a Eului. Înrudită cu calomnia, dar opusă ca atitudine și mod de a acționa, este lingușirea. Ca și calomnia, lingușirea este o atitudine de falsitate În relațiile psiho-morale dintre două persoane. Cel care calomniază poate, În egală măsură, să și lingușească. Ambele sunt legate de o insuficiență psiho-morală a Eului, de o imaturitate a Supra-Eului acestei persoane. Și calomnia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
calomnia, lingușirea este o atitudine de falsitate În relațiile psiho-morale dintre două persoane. Cel care calomniază poate, În egală măsură, să și lingușească. Ambele sunt legate de o insuficiență psiho-morală a Eului, de o imaturitate a Supra-Eului acestei persoane. Și calomnia și lingușirea sunt forme sublimate ale unei violențe mascate, prin care Eul unei persoane caută să-și elimine (calomniaă sau să evite (lingușireaă potențialii săi concurenți. Acest tip de persoane refuză confruntarea directă. Ei sunt incapabili de luptă, fiind slabi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un grup de persoane să accepte o situație nedorită sau de compromis, În scopul realizării propriilor sale intenții sau interese. Este o formă necinstită de dominare și manipulare a celuilalt, cu care nu se poate confrunta direct, deschis, cinstit. bă Calomnia este o formă de acțiune imorală, Înrudită cu precedenta, prin care se urmărește denigrarea unor persoane pe care un individ le percepe ca rivale, ca persoane cu valoare și pe care le consideră că stau În calea intereselor sale. Întrucât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pervertită va fi cea care va favoriza idei imorale, perverse, contrare valorilor morale. Imoralismul, ca atitudine, sentiment sau idee, duce la acțiuni psihologice negative, opuse sau contrarii binelui și ele au o gamă extrem de variată: minciuna, furtul, Înșelătoria, intriga, delațiunea, calomnia etc. Ideile morale Înnobilează și dau un echilibru interior persoanei, conferindu-i onoare, demnitate, autoritate, prestigiu. Ideile și acțiunile imorale o dezonorează, o izolează până la a o exclude din grupul căruia Îi aparține. Ele pot fi cauza unor importante dereglări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un obiect sau o persoană În vederea realizării unui „scop final” care să aducă un beneficiu sau o „satisfacție”. Aceste „teme” pot fi reprezentate prin intenții de cooperare cu caracter pozitiv moral sau, dimpotrivă, prin intenții cu caracter negativ imoral: intrigă, calomnie, situații conflictuale etc. Temele pot fi pregătite anterior sub forma unor „proiecte de acțiune” sau pot reacutiza vechi pasiuni aflate În stare de latență, după cum pot izbucni În mod spontan sub formă de conflicte. Temele acțiunilor psihologice se dezvoltă pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai exact de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă, reprobabilă (furt, minciună, calomnie, intrigă, viol, crimă, suicid etc.Ă. Cauți să dispari. Să nu mai apari „În fața” sau „Înaintea ochilor” celui pe care l-ai prejudiciat prin acțiunile tale negative. În mod egal Însă, cauți privirea celui de la care aștepți să primești Înțelegere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau depărtează, Înlătură. Dar cuvântul nu este numai consolator. El poate avea și o acțiune psihomorală negativă, demolatoare, adesea chiar extrem de nocivă, devastatoare pentru interlocutor, sau poate fanatiza grupul de indivizi cărora li se adresează. Este cazul minciunii, fabulațiilor, intrigilor, calomniei. Toate se pot ascunde sub cuvinte frumoase, pline de bune intenții, dar adesea „Drumul către Infern este pavat cu bunele noastre intenții”, pe care le strecoară cuvântul interlocutorului cu intenții psihomorale precise. Orice cuvânt sau „mesaj verbal” poate construi sentimente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Însă mascată sau sublimată În diferite forme de manifestare, adesea luând aspectul „bunelor intenții”. Sublimarea prejudiciului este un act de falsitate, care-și are originea În conștiința perversă a celui care comite actul și el este Îmbrăcat În ipocrizie, minciună, calomnie, ascunderea pericolului etc. Din punct de vedere moral, orice prejudiciu este o acțiune negativă care contravine normelor morale, religioase sau culturale. Originea acestor acte trebuie plasată În sfera conștiinței perverse, nu numai În pulsiunile agresive primare. Din aceste considerente, prejudiciul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
instituții etc. Prin aceasta, vedem o relație de factură pulsional-agresivă de descărcare, orientată precis, țintită Într-o anumită direcție, cu un scop din care rezultă intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin acțiuni exercitate asupra victimei, ca terapii morale psihologice. Ea are caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană, care ține de mecanismele de apărare/afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de prejudiciu prin trecerea timpului; eă iertarea agresorului de către victimă; fă reconcilierea părților aflate În conflict. Se poate vedea de aici faptul că reparația
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau regretă și suferă când nu a făcut răul sau dacă nu a reușit să-l facă. El este cel care pune obstacole În calea Împlinirii binelui. Căile sau mijloacele prin care se caută atingerea scopurilor acțiunii imorale este minciuna, calomnia, intriga, șantajul, Înșelătoria etc. Toate acestea au la originea lor sentimentul psihomoral negativ al urii. Toate acțiunile imorale, sau cea mai mare parte a lor, se desfășoară sub masca unei false atitudini de bunăvoință, pentru a obține Încrederea celuilalt sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ură colectivă, adeziune lipsită de critică etc.); prin intermediul comunicării sunt activate „mecanismele de inducție sugestivă” cu ajutorul cărora se pot manipula masele, grupele umane izolate, indivizii singulari etc.; în sensul acesta, comunicarea folosește ca „instrumente de manipulare” prin persuasiune minciuna, intriga, calomnia, propaganda, reclama, mass-media, TV, radioul, cinematograful, megafestivalurile, concursurile cu premii etc. 3) Izolarea și însingurarea Este absolut clar, din ideile de mai sus, că orice act de comunicare are un efect direct și imediat asupra stării de sănătate mintală și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către domnitorul Constantin Hangerli: el se plânge de calomniile răspândite de vistierul Scarlat Câmpineanu, care insinuase că este vinovat de crimă, punându-i în seamă moartea mătușii sale, Venețiana Văcărescu, asasinată la moșia Jilavele din Ialomița. V. cere domnitorului cercetarea cazului și pedepsirea calomniatorului. Îndrăgostit de fiica Venețianei și
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
autoafirmarea universității germane” - idee total opusă ideologiei naziste; a interzis arderea cărților scrise de autori evrei; iar fapta abominabilă care i-a fost atribuită, cum că i-ar fi interzis lui Husserl accesul în biblioteca universității, s-a dovedit o calomnie sinistră - de fapt, Husserl și Heidegger au păstrat relații bune până la moartea celui dintâi; după moartea lui Husserl, Heidegger regreta doar faptul că nu s-a simțit în stare să-l vegheze pe acesta pe patul de suferință și îi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
capitolul „Un drog psihic: secta Meditația Transcendentală”. Aici există referiri la trei articole, care au apărut la începutul anului 1982, în revista Pentru Patrie, organ al Ministerului de Interne, care au deschis campania oficială împotriva MT, transformată apoi într-o calomnie generală împotriva intelectualilor. Asociația profesională a psihologilor români, o secție a Asociației Internaționale a Psihologilor, care nu era foarte activă și cu influență nu prea mare, a fost, practic, paralizată. Congresul național al psihologilor planificat pentru anul 1983 nu a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau pe cei pe care și i-au reprezentat în delir că le-ar fi dușmani. Este vorba, în primul rând, despre eliberarea de structurile de gândire vicioase de atunci, despre salvarea conștiinței morale/etice, excluzând defăimarea personală, bănuiala sau calomnia. Prelucrarea trecutului este problema adevărului despre noi și a salvării spiritului unei națiuni. Un alt paradox al adevărului social este faptul că și ceea ce nu e „adevărat” acoperă un domeniu al realității, „există”, la fel de real ca și ceea ce este adevărat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
felcer-igienist în Târgu Ocna. În această perioadă activează într-o formație teatrală, fapt care l-a determinat să dea examen, în 1958, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București. În 1960 este arestat sub acuzația de calomnie la adresa guvernului și democrației populare, pentru ca după două luni de anchetă să fie eliberat. Ca actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, P. a interpretat din 1965 până în 2000, anul retragerii sale de pe scenă, zeci de roluri, multe principale
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
Marcovici, Paramon, Gotlieb, Zoli și Tibor Antal, procurorul care, fără intenția expresă de a-l preda călăilor, a deconspirat ascunzătoarea unui tânăr hăituit pe nedrept. Omologi ai acestor fratricizi sunt paricizii Loga și Beldeanu, medicii în stare, prin intrigă și calomnie, prin teroare morală permanentă, să grăbească moartea superiorilor (Iuliu Hațieganu, Sebastian Voiculescu) spre a le lua locul. Victimele acestor monștri, ale acestor „centauri”, inși incapabili să își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
să utilizeze metode de restructurare cognitivă, situație care i-a permis să limiteze efectul evenimentelor negative. Astfel, la sfârșitul terapiei, el realizează rapid o restructurare care îi permite să facă față, la locul său de muncă, la o serie de calomnii, și ia inițiativa să înfrunte „judecătorii potențiali”. Xavier se detașează progresiv de întăririle terapeutului. Terapeutul îi propune să abordeze relațiile sale cu femeile ca și cum ar fi vorba despre exerciții terapeutice. La început surprins, Xavier se implică în îndeplinirea sarcinii respective
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bune și rele, nu au consistență. Dialogul, asumat melodramatic, cu formulări prețioase, de o pompă rizibilă, se canalizează în tirade care, când nu sunt indignate rechizitorii, năzuiesc să fie pledoarii samaritene. Crima socială, scrisă în versuri împreună cu Carol Scrob, Puterea calomniei (1905), Urmările, Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama A cui e vina?, compusă împreună cu Mihail Mora, cu care dă la iveală și o
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
productivității, nu a reușit să se impună ca un scriitor de ispravă, N. a lăsat măcar amintirea unui ins agreabil, care și-a negociat cu istețime relațiile cu cei din jur, obținând o seamă de reușite de moment. SCRIERI: Puterea calomniei, București, 1905; Fiul ei...! (în colaborare cu Alex. Simionescu), București, [1912]; Lumină nouă, București, 1914; Românii în ghearele bolșevicilor, București, 1919. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Copiii nimănui”, CVC, 1908, 3; Cos.[C. Cosco], „Sus și jos”, U, 1908, 296; Emil
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
în ultimele sale zile de viață. Într-un credo - De ce scriu, apărut în „Facla” (1935) - K. afirma că a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind lecții de onestitate”, „prostituații care blamează prostituția”, „vidul din mirajul superstițiilor” și alte multe tare morale. Ateu, și-a făcut din scris „o mistică și unică religie”. Figură marcantă a presei românești
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
roman-vérité, îl practică și într-un ciclu în care intră Băieții de bani gata (1993), Fetele de bani gata (1994) și Noii băieți de bani gata (1996), cărți despre prostituția în comunism și neocomunism, care îi aduc numeroase procese de calomnie, toate câștigate de autorul romanelor incriminate. Scriitor religios, atras de teme mesianice, oculte, misterioase, M. mai publică romanele Messalina sau Despre păcat și purificare în Țara Sfântă (2002), un „dialog profetic” ce include povestea unei prostituate din România care se
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
a cuplului tiranic - formă postmodernă a „servituții voluntare” -, explozia presei scrise a emancipat cuvântul tipărit, aruncându-l din strânsoarea „logocrației populare” în frenezia fără perdea a „democrației originale”. În noua ordine discursivă, diferențele dintre adevăr, minciună, speculație, ficțiune, fantasmă și calomnie erau (și uneori par să fi rămas) irelevante și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă a Scânteii, este locul simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]