1,947 matches
-
de o școală Colibaba în matematică, iar elevii săi își spuneau cu mândrie colibabiști, de o școală Brânzei în psihiatrie, a cărei descendenți erau imediat recognoscibili prin metoda de abordare și diagnostic a bolii, de o școală Arta Florescu în canto, al cărei prag era o mare mândrie să-l treci chiar și numai pentru o unică întâlnire. Care sunt școlile care ne fac cinste astăzi? Afară de Centrul de Gimnastică Artistică de la Deva, condus de reputații și atât de titrații antrenori
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
63; Teodorescu, G. Dem., lb. latină și română, str. Mircea-Vodă, 29 (p. 360). Profesori de scrimă: Constantin, D., str. Vestei, 4; Michel, A., profesor la Jockey Club, str. Occidentului, 36 bis (p. 360). Profesori de muzică: Brătianu, G., profesor de canto la Conservator, str. CuzaVodă, 28; Cohen, M., profesor de canto și de pian la Azilul Elena Doamna, Calea șerban-Vodă, 25; Flechtenmacher, Al., profesor de pian, str. Clopotaru, 5; Gandiano, R., str. Rotari, 12; Kneisel, Ant., școală de pian, vioară, cello
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
29 (p. 360). Profesori de scrimă: Constantin, D., str. Vestei, 4; Michel, A., profesor la Jockey Club, str. Occidentului, 36 bis (p. 360). Profesori de muzică: Brătianu, G., profesor de canto la Conservator, str. CuzaVodă, 28; Cohen, M., profesor de canto și de pian la Azilul Elena Doamna, Calea șerban-Vodă, 25; Flechtenmacher, Al., profesor de pian, str. Clopotaru, 5; Gandiano, R., str. Rotari, 12; Kneisel, Ant., școală de pian, vioară, cello (violoncel), flaut și canto, autorizată de Ministerul Instrucțiunii Publice, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
CuzaVodă, 28; Cohen, M., profesor de canto și de pian la Azilul Elena Doamna, Calea șerban-Vodă, 25; Flechtenmacher, Al., profesor de pian, str. Clopotaru, 5; Gandiano, R., str. Rotari, 12; Kneisel, Ant., școală de pian, vioară, cello (violoncel), flaut și canto, autorizată de Ministerul Instrucțiunii Publice, str. Carol I, 23; Le Kerré (Doamna), pian și canto, str. Fântânei, 6; ștefănescu, G., profesor de canto la Conservator, str. Pitar-Moșu, 6; Wachman, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1 (p. 360). Restaurante, birturi: Casino
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
șerban-Vodă, 25; Flechtenmacher, Al., profesor de pian, str. Clopotaru, 5; Gandiano, R., str. Rotari, 12; Kneisel, Ant., școală de pian, vioară, cello (violoncel), flaut și canto, autorizată de Ministerul Instrucțiunii Publice, str. Carol I, 23; Le Kerré (Doamna), pian și canto, str. Fântânei, 6; ștefănescu, G., profesor de canto la Conservator, str. Pitar-Moșu, 6; Wachman, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1 (p. 360). Restaurante, birturi: Casino Labes, str. Sf. Ionică, 6; Argeșianu & Viner, str. Gabroveni, 6; Bally, B., str. Gabroveni, 1
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Clopotaru, 5; Gandiano, R., str. Rotari, 12; Kneisel, Ant., școală de pian, vioară, cello (violoncel), flaut și canto, autorizată de Ministerul Instrucțiunii Publice, str. Carol I, 23; Le Kerré (Doamna), pian și canto, str. Fântânei, 6; ștefănescu, G., profesor de canto la Conservator, str. Pitar-Moșu, 6; Wachman, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1 (p. 360). Restaurante, birturi: Casino Labes, str. Sf. Ionică, 6; Argeșianu & Viner, str. Gabroveni, 6; Bally, B., str. Gabroveni, 1; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Collaro, str. Smârdan
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ziua Unirii, a eliberării și a Bucovinei de sub jugul străin, Glasul Bucovinei face loc publicării cântecului Hora Unirii, partea întâi, alcătuită la 1860 de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
martie 1938, reproducea texte din numerele sale precedente. Astfel, The Towe” - Fortăreața de prof. Gh. Petrescu - Prim nu era decât copia articolului „Aspecte din Londra” a aceluiași publicat în nr. 2/aprilie, Evely Hope și Don Juan - cu scrisoarea Juliei, Cantoul II, Juan și Hedea de Pamela Hope erau reproduceri fidele a ceea ce se mai publicase în numerele 1 și 2, după cum „Trafalgar Square”, „Columna lui Nelson” de Gh. Petrescu - Prim și Marii Britanii - dedicație de Pamela Young din nr. 6 de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare muzician, descinde dintr-o veche familie cu tradiție muzicală. ... În 1932, doamna Octavia LupuMorariu se produce la Ateneul Român și la microfonul București. Conștiincioasa noastră presă din Capitală și din alte județe îi înregistrează succesele. „Întâiul concurs internațional pentru canto și violină din Viena, la care au luat parte 600 cântăreți din 40 de state, consfințește și el gloria cântăreței. Doamna Octavia LupuMorariu face parte din cei 27 premiați ai acestui concurs ținut în 11 iunie 1932...” * Făt-Frumos (Anul x
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
câte ceva, la muzeul Rockefeller, numit odinioară "al Palestinei", din Ierusalimul de Răsărit, în sălile cu puțini vizitatori, și care, în ciuda unuia sau a două mozaicuri de sinagogă, se limitează la niște ruine precreștine și post-ebraice). Nici vorbă de vreun bel canto arhitectural ori de vreo magnifică tavoletta. Aici domnește un Introvertit. Fără fast și fără brio. Nimic mai puțin epatant, mai dezamăgitor decât Sfântul Mormânt restaurat, pe care un minaret vecin îl umilește cu înalta-i siluetă. Vizitatorul nu zărește bisericuța
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
practicanți din Evul Mediu citeau mai degrabă Șapte Cărți de Istorie decât Cetatea lui Dumnezeu" (1959a, p. 348; Marrou, 1970). Reputația lui Orosius a atins punctul culminant în secolul al XIV-lea, cănd Dante l-a plasat în al zecelea canto al Paradisului, acolo unde el este descris ca "zâmbind într-un mic cerc de lumină", printre doctori învățați, "că apărător al vremilor creștine ale cărui [scrieri] în latină au fost folosite de Augustin" (10.118-20). Siger din Brabant al carui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dovedit a avea și alte calități muzicale. Încă de la începutul Seminarului, pr. Carmil Tocănel, profesorul de muzică, compozitor, dirijor și organist de excepție îi descoperă aceste înclinații native și se ocupă de el în mod deosebit dându-i noțiuni de canto și de a cânta la armoniu, cunoștințe pe care și le-a însușit cu mare ușurință; devine, astfel, în scurt timp, solistul corului și organistul seminarului. Prin anii 1940, corul mixt al seminarului, dirijat de pr. Tocănel ajunsese să interpreteze
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de 2-3 ori pe lună. În toamna anului 1949 am început cursurile Conservatorului din București”. Odată, la o repeție a corului, o colegă l-a apostrofat : „Tu cu vocea pe care o ai ce cauți la pedagogie și nu urmezi canto?” A voit să-și folosească vocea așa cum i-o dăruise Dumnezeu, fără a o mai cultiva. Organele de represiune erau îngrijorate de popularitatea tot mai mare de care se bucura tânărul preot care după ce cânta la capela Notre Dame, majoritatea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
treburile Spaniei se vor aranja și ele cât de curând. În dimineața asta am avut curajul să merg la Maria Pavlovna. A fost foarte bună cu mine. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. De mâine vom reîncepe lecțiile de canto. Plecând de la M.P. am avut simțământul foarte precis al faptului că trebuie întotdeauna să dăm celorlalți cât mai mult posibil, fără să cerem niciodată nimic în schimb... 11 iulie 1952 Prima mea lecție de canto en tant qu’aumône. Termenul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâine vom reîncepe lecțiile de canto. Plecând de la M.P. am avut simțământul foarte precis al faptului că trebuie întotdeauna să dăm celorlalți cât mai mult posibil, fără să cerem niciodată nimic în schimb... 11 iulie 1952 Prima mea lecție de canto en tant qu’aumône. Termenul ține de melodramă, dar n-am unul mai potrivit. Următoarea lecție - vinerea viitoare, adică peste o săptămână. E bine, căci lecțiile prea dese ar fi creat, fără îndoială, o situație falsă... Voi încerca și în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu poate decât să te întristeze... 16 iunie 1953 O zi plină: sculat la șapte fără douăzeci dimineața. De la șapte la unsprezece - trei lecții de limbă rusă. Întoarcere acasă. Puțină gospodărie. De la 12.30 și până la orele două - lecția de canto. Apoi m-am dus să-mi iau bicicleta de la Rădulești. Tur de bicicletă prin Floreasca. Ezitare cu privire la ștrand, dar apoi fuga în fața ploii care se apropia... Reîntoarcere acasă; masa de prânz. De la orele patru și până la cinci și jumătate - ședință
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la "unitate" și nuanțele sale de albastru cazon. În Piața Dorobanți, un afiș lipit pe un stâlp. Scris de mână, cu caligrafie de stil vechi, de un individ care cred că este ultimul mohican al francofoniei bucureștene. Predau lecții de canto și muzică ușoară. Muzică populară. Canto clasic, la cel mai înalt nivel artistic și profesional. Predau lecții de pian, orgă și teoria muzicii. Lecții de compoziție, emiterea corectă a sunetului, impostație (încălzirea vocii n.m.), respirație corectă, corectarea consoanei R (r
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
albastru cazon. În Piața Dorobanți, un afiș lipit pe un stâlp. Scris de mână, cu caligrafie de stil vechi, de un individ care cred că este ultimul mohican al francofoniei bucureștene. Predau lecții de canto și muzică ușoară. Muzică populară. Canto clasic, la cel mai înalt nivel artistic și profesional. Predau lecții de pian, orgă și teoria muzicii. Lecții de compoziție, emiterea corectă a sunetului, impostație (încălzirea vocii n.m.), respirație corectă, corectarea consoanei R (r-ul francez), articulația se face în spatele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
impostație (încălzirea vocii n.m.), respirație corectă, corectarea consoanei R (r-ul francez), articulația se face în spatele limbii, interpretarea r-ului francez. Iar cireașa de pe tort (afiș) se găsea la sfârșit. Autorul semnează I.M., Conservatorul de muzică, Facultatea de interpretare muzicală canto, din Bucarest. Islam: cuvantul Islam înseamnă în limba arabă "rostire, recitare a unei formule". În Islam, este suficient să pronunți numele lui Dumnezeu (Kun) (fiat-ul din Biblie) și lucrurile iau deodată naștere, se "așază", cum se spunea altădată în societățile
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a vieții artistice ieșene. S-a născut la 13 februarie 1957, la Brașov. A urmat cursurile învățământului preuniversitar la Liceul de Muzică din Brașov (1964-1976). Studiile universitare le-a efectuat între anii 1976-1982 la Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Canto, sub îndrumarea unor renumiți profesori ca: Ella Urmă (canto), Dumitru Chiriac și Elena Gâscă (teorie și solfegiu), Anton Zeman (armonie), Ionuț Huști (contrapunct), Dimitrie Tăbăcaru, Corneliu Calistru și Gheorghe Victor Dumănescu (clasa de operă), Gabriela Ocneanu și Mihai Cozmei (istoria
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
februarie 1957, la Brașov. A urmat cursurile învățământului preuniversitar la Liceul de Muzică din Brașov (1964-1976). Studiile universitare le-a efectuat între anii 1976-1982 la Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Canto, sub îndrumarea unor renumiți profesori ca: Ella Urmă (canto), Dumitru Chiriac și Elena Gâscă (teorie și solfegiu), Anton Zeman (armonie), Ionuț Huști (contrapunct), Dimitrie Tăbăcaru, Corneliu Calistru și Gheorghe Victor Dumănescu (clasa de operă), Gabriela Ocneanu și Mihai Cozmei (istoria muzicii universale și românești). Și-a perfecționat pregătirea de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Jora, Pascal Bentoiu, Vasile Spătărelu, Viorel Munteanu; muzică vocalsimfonică - Te deum de A. Dvorak, Simfonia a IX-a de L.van Beethoven, Requiem-ul de W.A. Mozart. În anul 1992, prin concurs, a obținut postul de lector universitar, disciplina Canto coral din cadrul Universității de Arte „George Enescu“ din Iași. În anul 2005, la Universitatea ieșeană a obținut titlul de Doctor în muzicologie, elaborând și susținând public teza cu tema: Concepte interpretative în muzica vocală a secoluluui XX, conducător științific prof.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de Doctor în muzicologie, elaborând și susținând public teza cu tema: Concepte interpretative în muzica vocală a secoluluui XX, conducător științific prof. univ. dr. Viorel Munteanu. A parcurs treptele ierarhiei didactice: conferențiar universitar (1996) și profesor universitar (2008), la disciplinele Canto principal, Lied-oratoriu. A fost șef al Catedrei de Canto (din 2005) în cadrul Facultății de Interpretare muzicală și prorector al Universității de Arte „George Enescu“ Iași (2005-2008). Din anul 1992, soprana Ada Burlui, cu aceeași pasiune, a fost alături de cei care
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu tema: Concepte interpretative în muzica vocală a secoluluui XX, conducător științific prof. univ. dr. Viorel Munteanu. A parcurs treptele ierarhiei didactice: conferențiar universitar (1996) și profesor universitar (2008), la disciplinele Canto principal, Lied-oratoriu. A fost șef al Catedrei de Canto (din 2005) în cadrul Facultății de Interpretare muzicală și prorector al Universității de Arte „George Enescu“ Iași (2005-2008). Din anul 1992, soprana Ada Burlui, cu aceeași pasiune, a fost alături de cei care șiau dorit să pătrundă în tainele cântului vocal, devenind
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
S-a implicat nu doar în viața comunității academice ieșene, ci și în susținerea viziunii moderne asupra învățământului universitar artistic românesc, desfășurând o activitate exemplară în cadrul Comisiei de ArteArhitectură a ARACIS, în calitate de expert evaluator. A activat și ca maestru de canto al Corului de copii „Angeli“ al Televiziunii Române Iași și al Corului „Gavriil Musicescu“ din cadrul Filarmonicii „Moldova“ Iași. A fost profesor asociat la Conservatorul din Larisa-Grecia (1998, 2001). În activitatea muzicologică a prezentat referate și comunicări, printre care: Elemente de tehnică
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]