4,924 matches
-
evreilor să dețină aparate de radio, merge la Lena Constante, la alții, pentru că fără Bach, Brahms, Mozart, Cesar Frank, nu poate trăi. Visează și relatează neobosit zeci și zeci de visuri, ca în Jurnalul lui Kafka, desigur fără amploarea de capodopere ale acelora, mai ales după începerea războiului, cînd, după unul din ele scrie: "Ai vrea să dormi, să te afunzi undeva sub pămînt, să lași să treacă timpul peste tine". Iar dimineața, singura bucurie a zilei, rupe foaia de calendar
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
să te retragi nepăsător - În țara asta plină de humor" . O "înstrăinare" structurală, în pofida luptei pe care o duce pentru a se integra, pentru a fi un om de lume. Acestea - și altele - îmi îngăduie nu doar admirația pentru o capodoperă, dar și îndrăzneala de a relua aici, la adresa autorului de dragul căruia ne-am întîlnit, declarația adresată de el lui Jules Renard, despre al cărui jurnal rîvnea să scrie un studiu și pe care l-a adoptat ca model: "Cît îl
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
în ipostază de super-erou - pe care comentatorul o livrează, pe nepusă masă, publicului său. Și dacă nu cumva există o sumedenie de cărți nu tocmai demne de admirație care se pretează însă unui comentariu inteligent în mai mare măsură decât capodoperele bătătoare la ochi. Și dacă riscul de a tranșa fără precauții valorile - mutabile, vorba aceea - nu e nițel cam apăsător pentru un singur om. Ne putem întreba, spuneam mai sus. Dar n-o vom face, atâta vreme cât nu ne vom fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
se descalifică singuri. Alina este autentică și transmite sincer sentimentele acelei țărăncuțe inocente, îndrăgostită de cel pe care-l credea egalul ei. Dramatismul ei a cutremurat atât publicul baletoman, cât pe cei care asistau pentru prima oară la vizionarea acestei capodopere. Iar actul doi a fost sublim, ceresc, părea că zboară, că plutește prin fermecătoarele ei mișcări, care se scurg din sufletul ei și ajung la punctul magic. Acest corp, desenat cu dragoste și măiestrie de natură și de o școală
Baletul Operei Române la Madrid by Gelu BARBU () [Corola-journal/Journalistic/8587_a_9912]
-
se prăbușească. Pleci la vânătoare de cadavre și de ruine ghicite. Uneori cred că mă iubești cu o deznădejde dezolată și violentă, fiindcă, atunci când mă îmbrățișezi, simți cadavrul ce voi fi cândva, ori vom fi amândoi." Pictor de război este capodopera lui Arturo Pérez-Reverte: un roman sumbru despre iubire și moarte, despre infernul lăuntric și bolgiile din jur, despre forța răului căreia arta îi slujește uneori de mijlocitor, despre ororile cărora nimeni și nimic nu le pune capăt, despre om ca
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
operă, dobândindu-și dreptul de a fi." Sunt acestea câteva fraze spicuite din prefața semnată de tine, o prefață inspirată, exactă, la volumul de proză a Marinei Țvetaieva abia ieșit de sub tipar la Ideea Europeană, volum cu care inaugurăm colecția Capodopere. Dragă Ianoși, deși e scrisă despre Marina - pe care o iubim amândoi - adevărurile citate adineauri par a fi scrise despre tine însuți. Ai trăit printre cărți toată viața ta. Ai existat prin cărți: prin cele ale maeștrilor tăi, prin cele
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
era cardinal la... Paris sau Roma, iezuit sau pur și simplu evreu, și nu doar călugăr cu ascultare de bibliotecar la o mînăstire ortodoxă din Maramureș, alta ar fi fost receptarea pe malurile Senei, alta ar fi fost soarta acestei capodopere.
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Mihai Zamfir Cu Anton Pann, surprizele nu se sfîrșesc niciodată. De un secol și jumătate, cercetătorii imensei sale opere nu încetează să găsească în ea tot ceea ce se poate imagina, de la capodoperă pitorească la banalitate absolută. Iar peste ceea ce identificăm noi astăzi drept ceva extrem de prețios, generații întregi au trecut indiferente. Pașoptiștii, autori de formație apusean-europeană, au reprezentat varianta "cultă" a literaturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea; educați
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
a putut fi identificat, ne duce la o singură concluzie: arta poetului român constă în stilizarea și în acomodarea originalului, tratat în cel mai liber mod cu putință. Dacă punctul de plecare este românesc, adică folcloric, precum în cele două capodopere Povestea vorbii și O șezătoare la țară, atunci Pann se consideră proprietar de drept al tezaurului, din care ia ce-i place. A distinge între ceea ce Pann preia și ceea ce el aduce - iată o nouă variantă a cvadraturii cercului. Se
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
plutește în folclor, cînd nimic din ceea ce scrie nu a fost inventat de el, tocmai atunci originalitatea lui Anton Pann se desfășoară nestăvilit; rescrierea și nuanțarea de către el a unui ansamblu poetic la care toate elementele sunt împrumutate - iată rețeta capodoperei la Pann. Bricolajul de geniu îi definește specificul. Cele mai reușite episoade din Povestea vorbii ori O șezătoare la țară nu conțin nimic propriu lui Anton Pann, dar spectacolul verbal în ansamblu îi aparține. Nu substanța epică și paremiologică are
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
lumea mahalalei bucureștene, printre ființe necăjite, umile și mediocre. Povestea vorbii este prefigurată până la detaliu. Istoriile cuprinse în volum, construite pe modele străvechi, dar cu personaje din Valahia primei jumătăți a secolului, apar doar de dragul concluziei moralizatoare, plictisitoare prin repetare. Capodopera Povestea vorbii n-a luat naștere din neant, ci în urma unor tentative semireușite dispuse pe ani. Singura scriere pe teme contemporane, care nu mai descinde din trecutul imemorial, este reportajul versificat despre catastrofa din martie 1847, despre incendiul care a
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
poem ce descrie o circumstanță similară, relatarea - copleșitor de vie prin detalii - a lui Anton Pann măsoară distanța dintre literatura ocazională mediocră a poetului "occidental" Heliade-Rădulescu și pasta verbală mustind de sevă a poetului "local", dintre poezia de circumstanță și capodopera involuntară. în același an cu Memorabilul... apare Povestea vorbii. în ea, abilitatea de versificare a lui Pann se ridică brusc la cote nemaiîntîlnite: plurimetria, metrii, nobili (endecasilabul, alexandrinul clasic, alexandrinul românesc) se combină imprevizibil cu versuri de factură fantezistă. Această
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
abilitatea de versificare a lui Pann se ridică brusc la cote nemaiîntîlnite: plurimetria, metrii, nobili (endecasilabul, alexandrinul clasic, alexandrinul românesc) se combină imprevizibil cu versuri de factură fantezistă. Această alegră disponibilitate metrică va fi utilizată de Anton Pann în toate capodoperele sale ulterioare: Din cîte părți omul are,/ Sufletul este mai mare./ El e partea cea cinstită/ Și mai scumpă, prețuită./ Sufletul pe trup îl are/ Lui-și ca o mădulare/ Pe care îl stăpînește/ Ca p-un subpus cum voiește
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
tuturor cărților semnate de el: "Priimiți deocamdată/ Acestea ce le citiți/ Și vă voi da altă dată/ Și mai multe, de poftiți./ Că d-alde aceste-n lume/ De cîte s-au săvîrșit./ Fabule, istorii, glume,/ N-au niciodată sfîrșit." Capodoperele scriptice ale poetului au luat naștere prin insinuarea lentă a umorului în versul moralizator, prin subtilizarea treptată a mesajului moral cu ajutorul rîsului complice. în primele sale cărți, existase, ce-i drept, un oarecare sens ludic, precum în caricaturile făcute bețivilor
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Pann se ivește în preziua Revoluției, în 1847. Spre deosebire de aproape toți poeții pașoptiști, care au dat esențialul operei lor în prima parte a activității, cîteodată în prima tinerețe, Anton Pann s-a autoperfecționat conștient, fără grabă și fără emfază, atingînd capodopera doar în ultimii ani ai vieții. A întruchipat traseul unui "burghez" perseverent, aflat la mare distanță de spontaneitatea aristocratică. Materia poeziei sale n-a avut pentru Pann prea mare importanță: a luat-o de unde a apucat, singura condiție fiind aceea
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
cum că poate i să pare". Alteori, apelul la endecasilab oferă textului o sonoritate aparte: "O, răbdare sfîntă, baz mîntuitor,/ Liman de scăpare tu ești tutulor!/ Din copilărie tu mă-mbrățișași,/ La toată nevoia lupta-ți protejași". De obicei, o capodoperă cheamă pe alta. Aflat nu doar în deplinătatea mijloacelor sale stilistice, dar și în posesia unei conștiințe creatoare complet articulate, poetul se lansează în O șezătoare la țară într-un proiect de neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Calitatea de virtuoz a fost demonstrată din plin în numeroasele variațiuni ale Fantezei briliante pe teme din Bizet de Françoise Borne în varianta pentru flaut și orchestră. În partea a doua a programului, rolul de recreator i-a revenit dirijorului. Capodopera lui Stravinski, în care expansivitatea timbrală și frenezia ritmico-armonică alcătuiesc un dans al simțurilor, a prins viață pe scena Ateneului prin dedicarea și dragostea față de această partitură a dirijorului Jin Wang, dragoste care se afirmă în fiecare gest, astfel că
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
popularizarea operei lui George Enescu). Dar mai ales, i-am fost confident la durerea interzicerii operei Oedipe de către oficialii comuniști după premiera din 1958, când am luptat - alături de colegul Micu Brediceanu - la reluarea în repertoriul primei noastre scene a acestei capodopere. În fine, de câte ori urc pe scena Ateneului Român, îmi revin în minte acele recitaluri ciudate ale pianistului Constantin Silveștri, care în partea a doua a programului invită publicul să-l provoace la inegalabilele sale improvizații à la Chopin , à la
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
sonatei, cei doi interpreți au realizat un impresionant crescendo emoțional, care a îngemănat original imagini muzicale de factură poetică de o rară frumusețe, momente de patos și de impetuozitate fără egal. Pentru maestrul Valentin Gherghiu și violonistul Gabriel Croitoru, prezentarea capodoperei beethoveniene a constituit nu doar o etalare a calităților lor muzicale și a colaborării artistice de excepție, dar și o demonstrație de cel mai înalt nivel a ceea ce presupune actul interpretativ: sinceritate în exprimare, elevație spirituală, echilibru lăuntric. Am admirat
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
ambele interprete, prin cântul sensibil, visător, dramatic, povestitor, ardent, pasionat, cu o mare forță de expresie, cum și-ar fi dorit compozitorul însuși în Sonata a 3-a în la minor (în caracter popular românesc). lnterpretele au intuit și realizat capodopera enesciană în cele mai mici amănunte, cu o maximă acuratețe instrumentală și o infinită paletă de tușeu, culori, timbre și nuanțe ale sunetului, proprii numai marilor interpreți. Maturitatea interpretativă a Daryei Varlamova este impresionantă pentru cei 19 ani ai ei
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost încununată, în final, printr-
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]