1,176 matches
-
pulmonar acut); palpitațiile; alte simptome: epistaxis în crize HTA, tulburări de vedere în HTA, cefalee tot în HTA, lipotimia și sincopa -pierderea stării de conștiență, fără sau cu oprire tranzitorie a funcției de pompă cardiacă - Semne de insuficiență cardiacă stângă (cardiopatii hipertensive, ischemice, aortice): ortopnee, intoleranță la poziția orizontală se datorește creșterii afluxului venos spre inima dreaptă și consecutiv acceantuarea stazei pulmonare; insuficiența ventriculară dreaptă permite bolnavului să adopte poziția orizontală fără accentuarea dispneeii; este cazul pacientului cu cord pulmonar cronic
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
la această categorie de afectare se iau în considerare și malformațiile congenitale ale gurii (keilo‑palato‑skizis etc.). • Afecțiuni ale structurii sistemului cardiovascular și ale funcțiilor sale Prezentăm în continuare o serie de exemple de categorii principale de afecțiuni cardiovasculare: - cardiopatii cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestă; - miocardiopatii primitive; - hipertensiune arterială (HTA), stadiul II și III cu complicații; - pericardite cronice cu semne de insuficiență cardiacă; - cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulație; - tulburările de ritm și conducere
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
V Afectarea cardiacă la pacientul renal V.1. Anomaliile structurale cardiace: cardiomiopatia uremică Introducere Cardiomiopatia uremică, a cărei principală manifestare este hipertrofia ventriculară stângă, este responsabilă de o parte însemnată a patologiei cardiovasculare la pacientul renal insuficiență cardiacă, aritmii, cardiopatie ischemică. Acest subiect este cu atât mai important cu cât prezența cardiomiopatiei la pacientul dializat cronic este epidemică, iar manifestările clinice în stadiile incipiente, susceptibile de a fi influentațe terapeutic, sunt absente. Mai mult, modificările cardiace asociate cardiomiopatiei uremice pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și funcție renală normală [Valero et al, 1999, studiu tip case-control]. Există, de asemenea, un paralelism evident între prevalența HVS la diferitele populații renale și prevalența unor entități clinice cu impact major asupra mortalității cardiovasculare la această categorie de pacienți: cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă congestivă. Mai mult, paralelismul se poate extinde la relația prevalența HVS-mortalitatea cardiovasculară, la aceleași subpopulații de pacienți renali. Ca și prevalența HVS, mortalitatea cardiovasculară crește o dată cu reducerea progresivă a funcției renale, devenind maximă la pacienții renali
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mare (în primii doi de la ințierea dializei). Sintetizând rezultatele mai multor investigații [Levin et al., 1999; Foley et al., 2000], se poate conchide că prezența HVS la inițierea tratamentului dialitic are și un impact major asupra apariției de novo a cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace, crescând riscul de 2,2-4,4 ori (în funcție de asocierea și a altor anomalii morfologice și structurale cardiace) față de pacienții fără HVS. Dacă se asociază dilatația venticulară stângă, acest risc de deces, în comparație cu populația uremică fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
VS este în limite normale. La pacienții dializați, un sistem de clasificare care se bazează în mare măsură pe volumele cavitare s-a dovedit a avea o putere discriminatorie mult mai mare în predicția unor evenimente cardiovasculare majore de tipul cardiopatiei ischemice de novo, insuficienței cardiace și morții de cauză cardiacă. În acest sistem (vezi figura 3), prognosticul se înrăutățește progresiv, în sensul: VS normal (volum cavitar < 90 ml/m2, fără HVS); HVS concentrică (volum cavitar < 90 ml/m2, HVS prezentă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
relația strânsă dintre HTA și HVS: la pacienții dializați cronic, un studiu canadian prospectiv [Foley et al., 1996] a constatat o asociere semnificativă între media valorilor TA pe perioada investigației și riscul de progresie a HVS, respectiv de apariție a cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace congestive de novo. Aceste asociații s-au menținut chiar și pentru valori ale TA situate spre limita superioară a normalului. Foley et al. [1996] au evaluat prospectiv, timp de 41 de luni, 259 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
morfofuncționale cardiace și diversele posibilități de măsurare a TA la pacienții dializați, Cannella et al. [2000] au întreprins un excelent studiu ecocardiografic la o populație hemodializată stabilă, fără motive evidente de HVS, cu excepția hipertensiunii arteriale (anemia severă, insuficiența cardiacă congestivă, cardiopatia ischemică, insuficiența valvulară semnificativă, diabetul zaharat și sporul interdialitic în greutate peste 5% din greutatea corporală au constituit criterii de excludere). Pacienții erau în tratament cu unul, două sau trei medicamente antihipertensive (lisinopril 2,5-20 mg/zi, nifedipină 30 mg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Aceste prezumții păreau să fie confirmate de către Foley et al. [1995], care constată la 70 de pacienți consecutivi tratați prin dializă peritoneală o reducere a volumului cavității stângi cu 5 ml/m2 în primul an de terapie. De asemenea, incidența cardiopatiei ischemice și a insuficienței cardiace de novo sunt semnificativ mai reduse la subiecții cu dializă peritoneală comparativ cu cei hemodializați. Studiile ulterioare, bazate pe markeri mai preciși ai statusului volemic, au arătat însă ca de altfel și practica clinică un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu un index de masă a VS în cvartilul superior față de cei cu masă ventriculară redusă. Riscul independent de mortalitate cardiacă determinat de prezența inițială a HVS a fost de 2,9 ori mai mare, indiferent de vârsta, diagnosticul de cardiopatie ischemică, nivelul tensiunii arteriale sistolice sau modalitatea de tratament substitutiv (dializă sau transplant). Weinrauch et al. [1992] au investigat 47 de pacienți uremici cu diabet zaharat. Un diametru telesistolic (DTSVS) mărit și reducerea velocității de scurtare a fibrelor 301AFECTAREA CARDIACĂ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
scurtare a fibrelor 301AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL musculare circumferențiale pretransplant renal au determinat o supraviețuire de 30% și, respectiv, 45% la trei ani post-TR, față de 69% și 71% în absența acestor anomalii ecocardiografice anterior actului chirurgical. Asocierea istoricului de cardiopatie ischemică cu DTSVS mărit a determinat înjumătățirea speranței de viață la 3 ani post-TR. Interesant în acest studiu a fost și faptul că diametrul telesistolic al VS a fost predictiv și pentru supraviețuirea grefei renale (reducerea la jumătate a șansei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
unui transplant renal [Parfrey et al., 1996]. 32% dintre pacienți (N = 95) prezentaseră un istoric de angină pectorală sau de infarct miocardic la inițierea dializei. Timpul mediu până la apariția insuficienței cardiace a fost de 24 de luni la cei cu cardiopatie ischemică la inițierea hemodializei, față de 55 de luni la cei fără boală ischemică coronariană la debutul terapiei de substituție (p < 0,0001). Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Acest efect a fost independent de vârstă, de prezența diabetului zaharat sau a unei eventuale cardiomiopatii subiacente. Boala ischemică de novo, neevidentă la inițierea terapiei dialitice, a apărut la 41 de pacienți (9%). Față de pacienții care n-au dezvoltat niciodată cardiopatie ischemică (N = 296, 69%), predictorii independenți și semnificativi ai bolii de novo au fost vârsta mai înaintată (p = 0,0007), prezența diabetului zaharat (p = 0,0001), a hipertensiunii arteriale în cursul urmăririi (p = 0,02) și hipoalbuminemia (p = 0,03
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1990-1996 față de 1977-1984. Supraviețuirea pe termen îndelungat după infarct miocardic acut a pacienților transplantați renal s-a îmbunătățit considerabil în era terapiei moderne. Pacienții uremici cu diabet zaharat prezintă, cum este de așteptat, prognosticul cel mai rău. Prevenția secundară a cardiopatiei ischemice Multiplele măsuri de prevenție secundară sunt în mod clar benefice la pacientul non-renal care a suferit un IMA și pare rezonabilă utilizarea lor la pacienții uremici. în situațiile acute, utilizarea trombolizei, a beta-blocadei, controlul TA, optimizarea hematocritului și o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
modificărilor accentuate ale structurilor cardiace și creșterii sensibilității cordului la variațiile umorale ale electroliților. Cauzele multiple ale anomaliilor electrice ale inimii sunt redate în tabelul II. Principalele cauze ale aritmiilor cardiace la subiecții cu insuficiență renală cronică sunt reprezentate de cardiopatia ischemică și de hipertrofia ventriculară stângă/ cardiomiopatia uremică. Aceste entități clinice sunt caracterizate prin importante modificări morfo- și fiziopatologice care afectează în multe cazuri și țesutul excito-conductor. Mecanismele patogenice și clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
renală cronică sunt reprezentate de cardiopatia ischemică și de hipertrofia ventriculară stângă/ cardiomiopatia uremică. Aceste entități clinice sunt caracterizate prin importante modificări morfo- și fiziopatologice care afectează în multe cazuri și țesutul excito-conductor. Mecanismele patogenice și clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe larg în alte capitole ale acestui volum. De fapt, geneza aritmiilor cardiace la subiecții renali este determinată în cele mai multe cazuri de interacțiunea unor multipli factori aritmogeni. Dintre afec]iunile pacienților dializați, aritmiile cardiace reprezintă o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
anomalii ale ritmului cardiac se adaugă și condițiile date de către ședința de hemodializă, caracterizată prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de hemodializă, caracterizată prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor cardiace în populația renală sunt multiple, roluri determinante fiind atribuite cardiopatiei ischemice, hipertrofiei ventriculare stângi și variațiilor electrolitice în cursul ședințelor de hemodializă. Tipuri de aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
capilarelor miocardice și o augmentare a procesului de fibroză intramiocardică la pacienții cu uremie cronică, aceste procese putând contribui semnificativ la riscul aritmogen [Mall et al., 1990; Amann et al., 1998]. Având în vedere istoria naturală a HVS și a cardiopatiei ischemice la pacienții renali, se poate presupune că riscul crescut de aritmii ventriculare debutează o dată cu inițierea bolii renale cronice. Pacienții hipertensivi cu hipertrofie ventriculară stângă prezintă un risc de moarte subită de 10 ori mai mare decât hipertensivii fără HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sunt mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu subiecții sănătoși. Acești parametri cresc în perioada imediat postdialitică la niveluri comparabile cu cele constatate la pacienții non-renali cu infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii conchid că pacienții hemodializați, în special cei cu ateroscleroză coronariană sau HTA, prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare potențial fatale. Aceste concluzii sunt susținute de către studiile altor autori [Loerincz et al., 1999
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Apariția PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling et al., 1993], rezultatele pot fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
medie de 58 de ani) dintr-un centru britanic cu 36 de hemodializați din Centrul de Dializă Iași cu vârsta medie de 42 de ani. 20% dintre subiecții britanici și 25% dintre cei români au prezentat PVT. Vârsta și prezența cardiopatiei ischemice clinic manifeste s-a corelat pozitiv cu prezența PVT. în schimb, nivelurile tensionale, durata substituției funcției renale, calitatea dializei și nivelurile PTH nu au prezentat un efect independent asupra anomaliilor detectabile prin SAECG. Singurul factor care s-a corelat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
preferință, la pacienții hemodializați, și perioada dialitică, și pe cea imediat postdialitică. Tratamentul aritmiilor la pacienții renali Tratamentul ideal al tulburărilor de ritm este cel profilactic. Combaterea factorilor de risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții dializați [Brinkman et al., 2002]. Utilizând datele USRDS, Abbott și col. [2003] au studiat 35.215 pacienți cu IRCT incluși pe lista de așteptare a unui transplant renal, între 1994 și 1997, și au constatat că pacienții cu cardiopatii valvulare au o șansă de aproape de 3 ori mai mică de a primi un transplant renal decât cei fără aceste anomalii, dar că această șansă nu este redusă dacă ei sunt anterior protezați. Autorii au conchis că medicii ar trebui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]