784 matches
-
Saddam Hussein, Bush sau într-o femeie care simbolizează acea țară. Tot la acea vreme, imaginea grafică acorda o dimensiune speculativă și interogativa. În contrast cu aceasta, televiziunea descurajează meditarea asupra unor probleme complexe de context, istorie, gen, cultura și relații internaționale Caricaturiștii arabi acționează în cadrul regimurilor de cenzură și stabilesc controlul. Caricaturizarea regelui,a conducătorilor politici sau a miniștrilor este adesea pedepsită cu închisoare. Guvernele adesea găsesc modalități de a împiedica exprimarea liberă și de a se opune în calea caricaturiștilor nedoriți
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]
-
internaționale Caricaturiștii arabi acționează în cadrul regimurilor de cenzură și stabilesc controlul. Caricaturizarea regelui,a conducătorilor politici sau a miniștrilor este adesea pedepsită cu închisoare. Guvernele adesea găsesc modalități de a împiedica exprimarea liberă și de a se opune în calea caricaturiștilor nedoriți. Există o solidaritate arabă remarcabilă afișată în caricaturi. Se pare că există înțelegere secretă între caricaturiștii care constituie un popor arab și ale căror guvern este constituit din nătărăi corupți și lași. Atacul Libanului reprezintă o lovitură pentru toți
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]
-
a miniștrilor este adesea pedepsită cu închisoare. Guvernele adesea găsesc modalități de a împiedica exprimarea liberă și de a se opune în calea caricaturiștilor nedoriți. Există o solidaritate arabă remarcabilă afișată în caricaturi. Se pare că există înțelegere secretă între caricaturiștii care constituie un popor arab și ale căror guvern este constituit din nătărăi corupți și lași. Atacul Libanului reprezintă o lovitură pentru toți arabii și informațiile sunt imediat trimise către Iraq, Palestina, etc. Opoziția Libanului, opoziția Palestinei, și opoziția Hezbollahei
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]
-
ironic, agresiv. Din luna aprilie, Editura Observator publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o publicație umoristică, satirică, ce își propunea să concureze "Cațavencu", săptămânal de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă din Șerban Comănescu, caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul și caricaturistul Traian Furnea, Valentin Boeru, Th. Denis Dinulescu. Săptămânalul "Observator" capătă un profil de magazin. Confruntat cu dificultăți financiare și administrative, Octav Buruiană încearcă redresarea publicației printr-o asociere cu Lucian Cornescu-Ring și editura
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
publică și un al doilea săptămânal - "Ceaușescu - săptămânal hebdomadar", o publicație umoristică, satirică, ce își propunea să concureze "Cațavencu", săptămânal de la care venea Mihai Antonescu. Echipa redacțională a fost compusă din Șerban Comănescu, caricaturistul Cristian Avram-Malaxa, colaboratori ca poetul și caricaturistul Traian Furnea, Valentin Boeru, Th. Denis Dinulescu. Săptămânalul "Observator" capătă un profil de magazin. Confruntat cu dificultăți financiare și administrative, Octav Buruiană încearcă redresarea publicației printr-o asociere cu Lucian Cornescu-Ring și editura Grațielei Bîrlă. Proiectul nu devine concret și
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
pentru ca în 2007 tirajul să crească, potrivit TNS Gallup Media, la 371.000 de exemplare. Până la moartea sa, ce a avut loc în 1 octombrie 2008, artistul principal a fost Boris Yefimov, ilustratorul centenar care a lucrat pe postul de caricaturist politic în epoca lui Iosif Stalin. În 2008, Gazprom Media a vândut ziarul "Izvestia" către National Media Group. Ziarul a fost relansat apoi în format D2 (broadsheet) și a adoptat un nou slogan, precum și o acoperire extinsă a domeniului economic
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
Evening High School, a fost inițial în arta comercială la Cooper Union și a studiat la The Mechanics and Tradesman's School. Când era adolescent a lucrat la revista "The Brooklyn Daily Eagle" la livrări și ulterior a devenit un caricaturist. În această perioadă l-a cunoscut pe caricaturistul și animatorul John Randolph Bray. S-a căsătorit cu iubita sa din copilărie pe 25 noiembrie 1905. La puțin timp după aceea a acceptat un post de ilustrator la o companie de
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
comercială la Cooper Union și a studiat la The Mechanics and Tradesman's School. Când era adolescent a lucrat la revista "The Brooklyn Daily Eagle" la livrări și ulterior a devenit un caricaturist. În această perioadă l-a cunoscut pe caricaturistul și animatorul John Randolph Bray. S-a căsătorit cu iubita sa din copilărie pe 25 noiembrie 1905. La puțin timp după aceea a acceptat un post de ilustrator la o companie de cataloage din Boston. A revenit în New York că
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
Nicolae S. Petrescu-Găină () a fost un caricaturist român. A fost un premergător al caricaturii românești și în același timp „"un excelent compozitor și creator de figuri"”. El a realizat caricaturile oamenilor politici din acele vremuri, a sculptorilor, a pictorilor și a marilor intelectuali care au trăit în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mai buni prieteni ai săi au fost Ștefan Luchian, Constantin Artachino, Alexandru Bogdan-Pitești și Nicolae Vermont. a publicat în anul 1898 unul dintre primele albume de caricaturi din România denumit "Contimporani" care avea în componența sa 26 de lucrări color. Caricaturistul a abordat în acest album o caricatură puternic influențată de către opera similară a lui Honoré Daumier, caracterizată de un corp mic și un cap mare, la care se adaugă amănunte fizice sau vestimentare specifice modelului caricaturizat. Asistând la ședințele Parlamentului
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
anul 1913 a publicat cel de al doilea album intitulat "Albumul meu" în care sunt ilustrate 42 de desene și caricaturi alb-negru. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul dintre puținii caricaturiști importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și caricaturi alb-negru. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul dintre puținii caricaturiști importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a publicat albumul de caricaturi intitulat "Contimporani", care conținea un număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei. Albumul a fost editat de către editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ofițer al Instrucțiunii Publice". La această decorație privind în urmă la câte a pătimit din cauza unor caricaturi, Nicolae Petrescu și-a exprimat opinia pe care a folosit-o adesea în diverse ocazii: "Frecție la picior de lemn..." După anul 1918 caricaturistul Petrescu a rămas același boem incurabil, dar numărul de caricaturi pe care le-a făcut s-au împuținat, nu mai erau așa de numeroase ca înainte. Nicolae Petrescu-Găină a fost membru asociat al Societății "Tinerimea artistică", dar nu a expus
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mână sau le expunea în anticariatul său. El putea fi văzut aproape zilnic la cafeneaua Capșa sau la Corso, îmbrăcat impecabil cu haine curate deși nu erau noi. Era suplu, cu țigara în colțul gurii și mustața neagră ca tăciunele. Caricaturistul Petrescu-Găină s-a îmbolnăvit la începutul anului 1931 și s-a internat de urgență la Spitalul Colentina. Pe patul de spital a realizat ultimele caricaturi în care s-a înfățișat pe el însuși. Ele au fost făcute în luna februarie
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mic și un cap mare, la care se adaugă amănunte fizice sau vestimentare specifice ale modelului caricaturizat. Tudor Arghezi într-un interviu pe care l-a avut cu Aurel Jiquidi a făcut următoarele precizări: Nicolae S. Petrescu a fost un caricaturist și desenator caracterizat prin vocație, el a știut să surprindă sufletul, chipul și caracterul modelelor sale ca nimeni altul. Artistul a știut să înfățișeze fără a jigni, uneori doar cu o ironie fină ca o înțepătură ușoară. Mărturie în acest
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Craiovei K.I. Pessiacov, variantele nenumărate ale "amicului" C.I. Stăncescu, ale lui Grigore Ventura, ale arhitectului G. Davidescu, ale prietenului Alexandru Bogdan-Pitești, celebrele portrete caricaturi ale lui Alexandru Macedonski, Constantin Mille, Nicolae Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
România. Albumul conține 26 de reproduceri color, impresionante ca realizare grafică pentru acele timpuri, după desene și caricaturi sau acuarele făcute de Nicolae Petrescu în perioada 1897 - 1898. Ele reprezintă după cum a spus pe prima pagină a albumului N.S. Petrescu: Caricaturistul Nicolae Petrescu a abordat în acest album o caricatură puternic influențată de către opera similară a lui Honoré Daumier, caracterizată de un corp mic și un cap mare, la care se adaugă amănunte fizice sau vestimentare specifice ale modelului caricaturizat. Deosebit de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu", editat de către Ziarul "Seara". Tudor Arghezi a făcut în 1913 aprecieri cu privire la apariția albumului de caricaturi, considerând că acesta ar fi apărut într-o ediție restrânsă, pentru prieteni, și l-a prezentat pe caricaturist ca fiind "un cunoscut al bucureștenilor de la Capșa, Imperial și (al) parlamentarilor". El i-a adus elogii importante calificându-l a fi "...cel mai bun dintre artiștii bucureșteni... un artist adevărat, iubitor de culoare și forme priceput în gustul lucrurilor
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
strigă în gura mare: "- Dacă respingeți legenda repaosului duminical, noi nu mai avem ce vota în senat". Celelalte două lucrări sunt asemănătoare. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul dintre puținii caricaturiști importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
lucrări sunt asemănătoare. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul dintre puținii caricaturiști importanți de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ținând cont că aborda în caricaturile pe care le făcea doar „oamenii zilei” cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și caricaturi politice cu tematică internațională. Un desen făcut de Nicolae Petrescu îl are
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
că supranumele de Găină ar fi provenit din faptul că Nicolae Petrescu purta o pălărie de care nu se despărțea niciodată. Ea era purtată înclinat, pe o parte, ca o creastă de găină. Alți critici (Petru Comarnescu, Marieta Jianu, nepoatele caricaturistului Julieta Moldovanu) au fost de părere că numele de Găină ar fi venit din obișnuința lui Nicolae Petrescu de a purta pantofi sau ghete cu ghetre de o curățenie impecabilă, fapt care i-ar fi dus cu gândul pe contemporani
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]