2,211 matches
-
Corpolent cu prezența bărbăteasca părul negru, puțină chelie, o mustață neagră, fata rotundă plină de viață, expresia fetei lui părea un amestec a celor două filozofii de viață pe care le avea. Una să facă din viața un fel de carnaval, adică fac tot ceea ce îmi place. Iar a doua calc în picioare toate legile divine și umane, toate normele sociale și civile. Dar în așa fel încât să nu fiu prins. Mă fascina acest om, ca adolescent începusem conștient sau
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
în ziarul „Flacăra Moineștiului” - Textier cu texte satirice pentru grupurile satirice ( brigăzi artistice) de maturi și elevi ( 1968 - 1983) , texte care au fost prezente în concursurile și festivalurile din acea perioadă. - Realizator de scenarii literare pentru activități educative ( serbări școlare, carnavaluri științifice) și distractive pentru copii, publicate în culegerile de materiale metodice ale CNOP (1984, 1985, 1986 - debut editorial colectiv ) - Corespondent al cotidianului băcăuan „Deșteptarea” în perioada 1991 - 1994, cu articole sociale, de anchetă și literare semnate cu nume propriu sau
DATE BIOGRAFICE de LEONID IACOB în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357969_a_359298]
-
conferințele privirii, poemul e orișicare zi ce arată cu degetul vopseaua din vene. * Vezi să nu-ți pierzi lacrima, iubito, într-un site cu e-mailuri uitate. Deja ai sufletul un folder în laptopul unui Dumnezeu virusat. Viața e un carnaval de păstrăvi... Pescarii stau de cu neziuă pe râul flămând de muște colorate. Pietrele se opresc la fiecare vad să prindă nadele aruncate pe furișul vârtejurilor de pripas. * Atunci te-am iubit de la un capăt la celălalt. Dimineața din ochii
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
Obișnuită de pe acum să tolerez politicoasă exagerările entuziaste ale unora dintre spanioli, n-am dat prea mare crezare zvonurilor pe această temă, până n-am văzut cu ochii mei despre ce este vorba. De fapt îmi imaginam niște ținute de carnaval din stambă ieftină și ceva săbii din tinichele sclipicioase. Nu mică mi-a fost însă mirarea să pot admira reginele creștine și prințesele orientale împovărate de adevărate comori din catifea și brocat, mătase sau țesături cu fir de aur, ornate
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
groase de foi mai toți purtătorii de turbane. Neglijența los studiată contrastează net cu scrobeala mândră a cruciaților reci. Se cuvine menționat în treacăt la acest punct că nu e caz de hlizeală permanentă și ploaie de bomboane ca pe la carnavalurile clasice din Veneția, Köln sau Rio de Janeiro. Maurii și creștinii defilează încet și sobri, salutând cumpănit la intervale regulate plebeimea bulucită pe margini. Chiria pentru un scaun în față e scumpă, dar merită banii, căci spectacolul perindării sutelor de
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
norii de catran, dar ochii înlăcrimați sclipesc de încântare. Întorși acasă, corpurile încă ne trepidează nervos, urechile repetă ca-ntr-o buclă interminabilă eternul refren marțial iar inimile bat involuntar tactul ritualic al tobelor de război. Nu, n-a fost carnaval, cum cred câte unii. Doar cine vede cu ochii săi, se convinge. Atacanți, apărători și gură-cască, am ieșit cu toții învingători. Referință Bibliografică: LITORALUL SPANIOL: PARADA CA LA RIO / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 541, Anul II
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
dintr-o durere amară, paradoxal tot împotriva lui, uneori chiar cu o bucurie răutăcioasă. Atunci mai există acest frumos? și dacă da, cine îi stabilește etalonul și pe baza căror criterii, când totul nu este decât o mască dintr-un carnaval reprezentat poetic, adevărata față a lucrurilor ascunzându-se? În „Pome dansante”, chipurile mutilate și contorsionate duc o viață „frumoasă” antrenată într-o luptă permanentă, pentru că le este drag așa, pentru că se complac în agonia de arrière-gardă prefigurată de la începutul acestui
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
Deminescu Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului îți porți ca pe-o gondolă de mătase noua iubire un adam căzut din rai care nu știe că n-a plecat de tot veneția în plin carnaval azi voi purta ochii verzi tristețea-i doar o moarte mai blândă despre iubire numai de bine în amurgul făcut pumn plânge o metaforă nenuntită nu-ți voi spune cuvintele care fac luna să descrească un înger mai trece prin
CĂLĂTORIE DE NUNTĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344742_a_346071]
-
Toți cei ce doresc să devină hedoniști să meargă pe acest drum pentru că vor găsi plăcere prin intermediul alcoolului, drogurilor, senzualității.” Iar tinerii se îmbulzesc pe acest drum unde li se promite că viața lor va semăna cu un fel de carnaval în care nu ai nimic altceva de făcut decât să cauți plăcerile păcătoase. Însă nu li se spune că dacă vor continua câțiva ani pe drumul acesta nu le mai rămâne nimic de valoare morală sau umană totul se va
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
tensiunea unui scenariu pentru care au fost create. Sunt voci care cer întrupare într-o lume a simulacrelor. În fond, asistăm la un banchet al stărilor intermediare create în câmpul de tensiune al universurilor ființei umane, dar și la un carnaval al slăvirii și căderii. Poetul mușcă din dramă și face poem. O smulgere din fluxul acestui timp al lumii și al lumii de apoi, iată ce-și dorește un poet ca Vasile BURLUI care l-a citit bine pe Eminescu
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
arta sunetelor își reconfirmă permanent calitatea de liant afectiv fără de care societatea umană ar fi cu mult mai atomizată decât o cunoaștem.” MIHAI DINU De multe ori, lumea ce ne înconjoară pare a înfățișa cel mai bine chipul unui abracadabrant carnaval al șoaptelor stinse, o realitate de tip insular (dacă ar fi să îl cităm pe Edgar Papu), în care diforma întruchipare a „artisticității” oculte contemporane se străduiește din răsputeri să elimine frumosul ca esență din complexitatea dubletului său structural (gândindu
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
le vizionăm cu sufletul la gură, le ascultăm muzica și chiar ne prindem în ritmul ei la fiecare petrecere la care participăm (și nu vorbesc de manele, ci de muzica aceea care ne încântă auzul și sufletul), ne costumăm la carnavaluri în țigănci cu fuste colorate și salbe de galbeni la gât, visăm ca măcar o dată în viață să iubim și să fim iubiți cu aceeași pasiune cum o fac ei, dar le punem în cârcă toate fărdelegile care ne înconjoară
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
la Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Național de Artă și Cultură Georges Pompidou); ... d2) internaționale: festivaluri/concursuri de artă organizate în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare [Paris/Berlin/NY/Londra - Fashion Week (câte două sesiuni pe an); Carnavalul de la Veneția; La Triennale Mondiale de l’Estampe et de la Gravure Originale - Chamalières - Franța; Bienala Internațională de Afiș Social-Politic de la Oświęcim (Auschwitz) - Polonia; Brno Biennial of Graphic Design - Cehia; Tallinn Print Triennial/Estonia; Graphic Design Festival - Breda - Olanda; International
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
de la amiază; povestiri,1960 Dincolo de nisipuri; povestiri, 1962 Cantonul părăsit; nuvele, 1964 Caii albi din orașul București, 1967 Vară buimacă; nuvele 1967 Îngerul a strigat; roman 1968 În văpaia lunii; nuvele , 1971 Casa care se leagănă; povești, 1971 Cronici de carnaval; cronici sportive, 1972 Frumoșii nebuni ai marilor orașe; Fals tratat de iubire; roman, 1976 Cronici afurisite sau poeme cantate aiurea, 1977 Cartea cu prieteni;poeme răsărite-n iarbă; 1979 Insomnii de mătase; însemnări, 1981 Scoica de lemn- Echipa de zgomote
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
burta goală, la Polul Nord, purtând ca făclie o lamură olimpică de smochin, fără fructe, simbol plin de umanism al deplinei calicii în calicianism”. Volumul are în componența lui și câteva cronici cum e cea de la spectacolul Naționalului Craiovean “D-ale Carnavalului”, în regia lui Mircea Cornișteanu, ori cea la spectacolul „Alice nu știe să moară” al Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova de Gheorghe Truță după “Jurnalul” lui Alice Voinescu în regia aceluiași Mircea Cornișteanu. Un portret al profesoarei de limba română
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Ca un cânt de baiaderă Absolut din întâmplare! Și-mi închipui că fac plajă În Sargasse sau Hawaii Nici euro, nici parai Doar tăria dintr-o glajă, Mi-a mai susținut moralul Că angoasa care scurmă Cronicile de pe urmă, Subminează carnavalul N-am deasupra mea vreun șef Ca să-mi taie din chenzină Vilă n-am, nici limuzină Și lucrez doar când am chef! Ce să-mi mai doresc în plus? Bucățica mea de pâine Pentru astăzi, pentru mâine Că celelalte s-
À L IMPROVISTE de ION UNTARU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359388_a_360717]
-
morilor de ploi / Să-mi spele-n furia lor toate păcatele; Și plâng de teamă / Și plâng de dor. / Un sfânt ipocrit ce spune că-mi păzește viața / Să-l invoce pe Satan într-al furtunilor cânt, / Să deschidă el Carnavalului porți.” Un omagiu adus poetului Simon Ajarescu - de curând plecat dintre noi - au adus, poeta Angela Baciu, poetul Ion Rotaru și Cezarina Adamescu, într-un moment evocator emoționant, în memoria acestui poet de excepție. S-au citit versuri din creația
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
de pace și pe timp de război economic, lipsa banilor va fi cauza imigrării dintr-o țară în alta, până la pierderea identității personale și ajungerea la o înstrăinare totală, ori unde ai merge în lume. Nomadismul va deveni normă în carnavalul Occidentului, în care banul, câștigul, profitul, au ajuns să facă legea împotriva omului și împotriva naturii (prin corporațiile internaționale). Iată de ce sunt convins că, nu vor trece nici doi ani și sute de milione de europeni, americani, ucrainieni și ruși
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
greșelile proprii, de scăldat în propria stare. De ce? Nu știu. Nu-mi priesc. Mi-e și groază de ele, mai ales atunci când se apropie. Apoi, pe toată durata lor, (uneori nesfîrșită) - și puțin după ce a trecut nebunia sărbătorilor. Că în carnavalurile venețiene sau de la Rio, unde toată lumea pare foarte fericită, dar de fapt, orașul ascunde, sub straiele scumpe și luminile puzderie - nefericiri și drame adânci, incomensurabile. Festivalul măștilor. Foarte bine sunt ascunse durerile, ca să nu răzbată sub mască. Arlechinii sunt personajele
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]
-
și luminile puzderie - nefericiri și drame adânci, incomensurabile. Festivalul măștilor. Foarte bine sunt ascunse durerile, ca să nu răzbată sub mască. Arlechinii sunt personajele cele mai triste și cele mai apropiate de inima mea. Eu sunt un arlechin, făcând giumbușlucuri la carnaval. Un ochi râde și celălalt plânge, în timp ce o lacrima neagră se prelinge pe obrazul vopsit în alb. Mă suspectez că nu sunt normală, la fel ca toti ceilalti din jur, care sunt cât se poate de fericiți și abia așteaptă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]
-
Aici intră și protocronismul de către ne agățăm cu ambele mâini, obsesia de a „da bine”, de a demonstra că „la noi e mai bine”, de a supune și, în același timp, de a ne supune. Asistăm la un spectacol de carnaval în care măștile au distrus bariera dintre piele și plastic și au devenit parte din ființă, înlocuind umanitatea cu o caricatură a ei. În acest context, spiritul critic este asasinat lent, iar, ce este și mai grav, este faptul că
Despre Gaudeamus, „Viaţa şi opera” lui Cristian Tudor Popescu şi farfuriile cele bune () [Corola-blog/BlogPost/338666_a_339995]
-
Kincses)), Gorki (Azilul de noapte - 2002, regia Elemér Kincses, Vassa Jeleznova - 2007, regia Alexandru Colpacci), Carmina Burana după Carl Orff - 2011, regia Gigi Căciuleanu ; spectacole pe texte clasice din literatura autohtonă: I. L. Caragiale (O noapte furtunoasă - 1994 și D-ale carnavalului - 1985, ambele în regia lui Mircea Cornișteanu, Năpasta - 1988, regia Cristi Juncu);spectacole pe texte din literatura universală modernă și contemporană universală:Federico Garcia Lorca (Nuntă însângerată, regia Elemér Kincses), Evghenii Șvarț(Regele gol - 1990, regia Tudor Chirilă), Sławomir Mrožek
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
VIAȚA OPTIMĂ Spectacolul cu piesa “D-ALE CARNAVALULUI”, de Ion Luca Caragiale, Teatrul Național Craiova de Liviu Florian Jianu 30 ianuarie 1852 este data la care se naște Ion Luca Caragiale ( 1852-1912), în satul Haimanale, de lângă Ploiești. Colaborator al “Ghimpelui”, “Claponului” și “Calendarului claponului”, al ziarului ‘Timpul”, până în
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
Timpul”, până în 1881, alături de Mihai Eminescu și Ioan Slavici, jurnalist, traducător, cronicar dramatic, prozator, dramaturg, scriitorul afirma: “Eu nu scriu decât despre viața noastră și pentru viața noastră, căci alta nu cunosc și nici mă interesează” Comedia ( farsa ) “D’ale carnavalului” este scrisă la un an după “O scrisoare pierduta”, în 1885. Iată ecoul din epocă al comediei, după cum citim pe a doua pagină a unui ziar liberal din București, de la 13 aprilie 1885: “Și ce piesă! O stupiditate murdară, culeasă
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
soțietatea” nu a operat întodeauna cu două unități de măsură: una, a parvenitismului, care justifică orice mișelie care nu răsuflă în afara “fameliei”, “neamului”, “clanului”, și se uită repede, și alta a hedonismului, patriotismului, “iluminismului” - de estradă și paradă. “D-ale carnavalului”, spectacolul naționalului craiovean, în regia lui Mircea Cornișteanu, este un regal al barierei, al periferiei unui trecut cald ca o franzelă, a cărei necurăție poartă blazonul sincerității absolute a personajelor care se ridică, prin trăirea plină de dezinvoltură, prin copilăria
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]