814 matches
-
ele (articulațiile mediocarpiene). 1. Articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene Se încadrează în categoria articulațiilor plane - Figura 63. Suprafețe articulare osoase sunt între scafoidsemilunar, semilunar-piramidal, piramidalpiziform (dispoziția anatomică dinspre exterior spre interior). Toate suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala pentru articulația scafoid-semilunar precum și cea semilunar- piramidal provine din sinoviala capsulei articulare mediocarpiene; membrana sinovială este separată. Ligamentele care sunt la nivelul acestei articulații sunt: - palmare, în număr de două, unesc articulațiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal și sunt plasate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu baza mecarpianului V. 2. Articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene Sunt tot articulații plane realizate între trapez, trapezoid, osul mare și osul cu cârlig. Fiecare din oasele participante la realizarea articulațiilor sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala acestor articulații nu este proprie ea provenind din sinoviala articulară mediocarpiană. Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: -3 liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
separate pentru celelalte deaete (2, 11, 12, 18, 20). Articulația carpometacarpiană a policelui Este o articulație în sa. Suprafețele articulare sunt reprezentate de baza metcarpianului l și de suprafața corespondentă a osului trapez care este concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul este dispus între trapez
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
S, concavă medial în jumătatea superioară și concavă lateral în cea interioară ceea ce face ca în articulație contactul să se realizeze prin juxtapunere și prin anarenare. Peste suprafața articulară sacrată este aplicat un fibrocartilaj în timp ce peste cea a coxalului un cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu liaamenteleFiaura 65: - sacro-iliace ventrale (lia. sacroiliaca ventralia) ce pornesc de pe fața ventrală a sacrului la partea posterioară a fosei iliace și a liniei arcuate; - sacro-iliace interosoase (lia. sacroiliaca dorsalia) ce unesc tuberozitățile sacrală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
arcuatum superius), situat în partea inferioară a simfizei pubiene de la disc la ramurile inferioare ale pubisului formând arcada pubisului; - pubian anterior, ligament care nu este în unanimitate acceptat. 1. Pubis (secțiune) 2. Liaamentul pubian anterior 3. Liaamentul pubian posterior 4. Cartilajul hialin 5. Discul interpubian Raporturile articulației sunt: 1. anterior: pielea, țesutul adipos subcutanat, venele cavernoase și vena obrsală profundă, corpii cavernoși, liaamentul suspensor (la femei: pielea, comisura superioară a vulvei, șesutul conjunctiv lax și arăsos, vulvele clitorisului, liaamentul suspensor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Canalul conține nervul, artera, vena obturatoare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBER (juncturae membri inferioris liberi) Articulațiile membrului inferior liber sunt incomparabil mai intens solicitate față de cele ale membrului superior ceea ce determină o mai mare dezvoltare a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ceea ce determină o mai mare dezvoltare a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul coxal are o zonă situată în fundul cavității nearticulară care servește pentru inserția liaamentului capului femurului și o suprafață semilunară necesară articulării cu capul femural. în jurul marainii cavității acetabulare se aăsește labrul acetabular - un fibrocartilaj inelar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm; - la nivelul platoului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm; - la nivelul platoului tibial mai subțire în partea perifierică a foselor articulare și mai aros în partea centrală(6-7 mm) ceea ce atenuează presiunile ș traumatismele produse
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sinuos: pornind de la fața trohleară se continuă pe condilii și epicondilii femurali pe care-i lasă extracapsular, la fosa intercondiliană. La acest nivel capsula se întrerupe și fuzionează cu liaamentele încrucișate. Pe tibie inserția se realizează la 2-4 mm de cartilajul articular. Capsula articulară este foarte rezistentă și care prezintă două orificii pentru patelă, anterior, și posterior pentru liaamentele încrucișate. Mai prezintă și niște mici orificii pentru prelunairile sinovialei. Fibrele capsulei articulare au o dispoziție lonaitudinală la exterior și transversală și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE GAMBEI 1. Articulația tibio-fibulară superioară (articulatio tibiofibularis) Suprafețele articulare sunt: -fața articulară a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului sunt cu elementele din regiunea trigonului carotidian și laterală al gâtului. Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mușchiul are acțiune în inspirul forțat. Inervația se produce de către ramura superioară a ansei cervicale a plexului cervical. MUȘCHIUL STERNOTIROIDIAN (m. sternothyroideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală este pe: fața posterioară a manubriului sternal a cartilajului primei coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coaste. Raporturile mușchiului sunt: - la exterior: cu mușchiul sternohioidian; - acoperă: traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care ocupă fața profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feței posterioare a procesului xifoidian și a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente și se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acțiunea este redusă, participând la respirație. Inervația este realizată prin ramurile intercostalilor II-IV. Mușchii comuni toracelui și membrelor superioare MU ȘCHIUL SUBCLAVICULAR (m. subclavius) Originea este la nivelul primei coaste și se inseră terminal la nivelul mijlocului feței
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHII ABDOMENULUI Abdomenul este în cea mai mare parte circumscris de pereți musculari care, în funcție de dispoziția topografică pe care o au, se pot grupa în: mușchii regiunii antero-laterale, mușchii regiunii posterioare, mușchii regiunii superioare și mușchii regiunii perineale sau inferioare. - cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul tubercului pubian. După ce au luat naștere fibrele învelesc funiculul spermatic. Inserția terminală este sub forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL (m. transverses abdominis) Origine: - pe fața medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitații care se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
brahiocefalicul venos, pentru a ajunge superior, lateral și inferior de arcul aortic - aici pot fi biopsiați ganglionii paraaortici și subaortici. Mediastinoscopia anterioară McNeil și Chamberlain - mediastinoscopul se introduce printr-o incizie parasternală stângă sau dreaptă, în spațiul II intercostal, rezecându-se cartilajul II costal pentru a lărgi calea de acces. Pe partea stângă pot fi biopsiați ganglionii para- și subaortici; pe partea dreaptă, dar și pe stânga se pot biopsia tumorile ce se dezvoltă în mediastinul anterior și care iau contact cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
trei lame (pretraheală, viscerală și paravertebrală), care delimitează trei căi principale prin care se realizează fuzarea în mediastin a proceselor infecțioase orofaringine. Prima cale este cea pretraheală, situată anterior de trahee; este considerată cea mai superficială. Superior este delimitată de cartilajul tiroid iar inferior ajunge în mediastin la nivelul carenei venind în legătură atât cu pleura parietală cât și cu pericardul. A doua cale este cea laterofaringiană, care se întinde de la baza craniului până la arcul aortic ajungând în compartimentul visceral mediastinal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
un analog dermic matrice acelulara de derm liofilizata și un analog epidermic membrana de silicon. Particularitatea să constă în faptul că matricea acelulara de derm e realizată din fibre reticulare de colagen bovin și lanțuri de condroitin-6-sulfat (GAG) provenit din cartilaj de rechin, care se leagă covalent între ele prin intermediul glutaraldehidei. Stratul superficial are o porozitate concepută pentru a controla pierderea de apă și invazia microbilor iar cel profound adecvat colonizării cu fibroblaști. Produsul se grefează imediat dupa excizia trans-hipodermică. Este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]