1,043 matches
-
staționată la Troesmis (Iglita) și XI Claudia Pia Fidelis staționată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. Rezultatele campaniilor din anii 1992-1996 au adus dovezi asupra fazelor de constructive a clădirilor din
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. Rezultatele campaniilor din anii 1992-1996 au adus dovezi asupra fazelor de constructive a clădirilor din interiorul castrului. La aceste cercetări au participat Vlădescu M. Cristian, Zahariade Mihail, Dvorski Traian, Teodorescu Victor, Marinele Penes. Prima fază de construire, val de pământ și palisade (Drajna de Sus I) este construită probabil în toamna-iarna anului 101, și a durat până la
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Zahariade Mihail, Dvorski Traian, Teodorescu Victor, Marinele Penes. Prima fază de construire, val de pământ și palisade (Drajna de Sus I) este construită probabil în toamna-iarna anului 101, și a durat până la sfârșitul celui de-al doilea război daco-roman. Dimensiunile castrului în această fază rămân încă necunoscute. Cea de-a doua fază de construcție (Drajna de Sus II) este reprezentată de un zid dublu de piatră ce avea dimensiunile 185 X 190 m, și a funcționat în perioada 106-117/8. În
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
doua fază de construcție (Drajna de Sus II) este reprezentată de un zid dublu de piatră ce avea dimensiunile 185 X 190 m, și a funcționat în perioada 106-117/8. În anul 1994 a fost cercetată poarta de nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
106-117/8. În anul 1994 a fost cercetată poarta de nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi. Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincia Moesia Inferior, cu prilejul atacurilor combinate
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
din partea dacilor pe frontul principal de război. Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timpul necesar pentru încheierii operațiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului. Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Acțiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfășurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timpul necesar pentru încheierii operațiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului. Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a servit așadar ca adăpost armatelor lui
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odată cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt și ajută ulterior la desfășurarea ofensivei romane spre Mureș și mai apoi în valea Streiului. Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a servit așadar ca adăpost armatelor lui Laberius Maximus în timpul iernii din 101-102, urmând ca în primăvara anului 102 să reprezinte baza operațiunilor desfășurate de acesta la nord de munți
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a servit așadar ca adăpost armatelor lui Laberius Maximus în timpul iernii din 101-102, urmând ca în primăvara anului 102 să reprezinte baza operațiunilor desfășurate de acesta la nord de munți. După încheierea păcii, castrul roman de la Drajna de Sus rămâne ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia și toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
baza operațiunilor desfășurate de acesta la nord de munți. După încheierea păcii, castrul roman de la Drajna de Sus rămâne ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia și toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Drajna de Sus rămâne ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia și toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Grădiștea. Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legătură directă cu castrele de la Mălăiești, Tarsorul vechi și
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
101-117/8. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legătură directă cu castrele de la Mălăiești, Tarsorul vechi și Voinesti, împreună cu care făcea parte dintr-un sistem de apărare în primele decenii ale secolului al II-lea, prin care controlau trecerea din și spre sud-estul Transilvaniei prin trecătorile muntoase. Situl arheologic de la Drajna de
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
elemente ceramice pentru paviment în formă de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română intracarpatica. Denumirea satului provine se pare de la un drum ! De fapt e vorba de o ulița îngustă formată pe vremea castrului român de la Brâncovenești,unde "se înglobează mai multe așezări rurale" și unde niște "urme de zidarii și diferite obiecte de factură română,culese din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
română,culese din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază." Deci "numele satului derivă de la drumul român" ,însă în denumirea lui slavă. Deci fiind aici un turn de pază avansată a castrului de la Brâncovenești,e aproape sigur că în jurul lui,a luat ființă satul sau așezarea umană compactă,care avea încredere și siguranța în turnul de pază,iar locuitorii liniștiți își puteau vedea de îndeletnicirea lor care a fost păstoritul sau agricultură
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
producător de cereale." Se pare ca turnul respectiv a fost așezat în capul dealului ( unde e astăzi cimitirul) fiindcă acolo "vizibilitatea era excepțională și își atingea scopul pentru care a fost zidit,putând cu ușurință să fie anunțați cei din castrul Brancovenestiului,despre apariția inamicului." Satul apare atestat în 1461,insă "turnurile de apărare română au fost până la anul 271 era noastră,deci s-ar putea ca satul să dateze de atunci că așezare română". În anul 1760 a fost construită
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Carpaților Orientali, foarte greu de trecut. Dinspre această parte, dacii liberi erau apărați de această barieră naturală anevoios de trecut, care-i punea la adăpost de eventualele expediții ale legiunilor romane. Prin urmare, în vreme ce teritoriul Munteniei era înconjurat de puternice castre și unități militare romane, teritoriul Moldovei, se afla mărginit numai în partea de sud de aceste forțe de apărare, celelalte părți, din nord-vest, nord și est, se aflau libere și nu aveau străjuire romană. Mai mult decât atât, teritoriul dacilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
evreiască, probabil efemeră pe aceste meleaguri încă de pe vremea Daciei Romane. Astfel, o monedă ebraică din bronz emisă de ultimul iudeu răzvrătit împotriva asupritorului roman, Shimon Bar Kochba, datând cu probabilitate din anul 133-134 e.n., a fost găsită în apropierea castrului de la Pojejena. De asemenea, a fost descoperită și o piatră de inel cu inscripție iudaică la Sarmisegetuza. Aceste relicve sunt doar două dintr-o serie de piese găsite pe care se bazează ipoteza privind prezența pe aceste meleaguri a unui
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o s-o repet: fundul Mariei avea mica lui personalitate. Dacă Academia Română s-ar fi gândit să întocmească o nouă documentație cu monumentele naturii, atunci el ar fi trebuit pus cap de listă, înaintea dropiilor, a operei lui Eminescu și-a castrului de la Adamclisi. Acum arăta de-a dreptul delicios, cu bronzul pielii pe care sticleau două picături de apă. M-am uitat împrejur. Nimeni. Nici n-ar fi avut cine, trecusem și de nudiști, și de pescari. Între noi și tabăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
neamenajate se aseamănă cu cea a silvicultorilor față de bogăția naturală a pădurilor sălbatice. S-ar putea ca la originea localităților cu structură geometrică regulată să stea o logică pur militară. O tabără pătrată, ordonată și lipsită de particularități, după modelul castrelor romane, are multe avantaje. Soldații pot Învăța ușor cum să o construiască, comandantul trupelor știe exact cum sunt dispuși subalternii săi și diverșii militari, iar orice mesager roman sau ofițer nou sosit știe unde să găsească persoana pe care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
primul arhitect care a conceput aceste grile ca expresii ale culturii; după părerea lui, ele reprezentau raționalitatea vieții civilizate. Cu ocazia cuceririlor lor militare, romanii au accentuat contrastul dintre taberele primitive și dezordonate ale barbarilor și propriile lor forturi sau castre”. The Conscience of the Eye: The Design and Social Life of Cities, Norton, New York, 1990, p. 47. Aproximativ. Există câteva străzi, printre care Lincoln, Archer și Blue Island, care urmează linia vechilor drumuri indiene și se abat, astfel, de la logica
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]