851 matches
-
Bucur, prima biserică din București, inima orașului, înălțată pe un deal, mi-a oferit slujba cea mai emoționantă. Lumea a ascultat toată slujba în genunchi, chiar și preotul a oficiat în genunchi. Era mișcător și cumplit, ca în vremurile de cataclism, de credință disperată. Mireasma de tămâie și de ceară parfumată cu esențe de flori, slujba cântată pentru toți cei îngenuncheați, toate acestea sfâșiau inimile; lacrimile curgeau încet și cădeau pe lespezi... Vineri dimineața, 11 februarie [1949] Cred că ți-am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
noastră. Până acum am vizitat 59. Iar aseară am intrat la Schitu Darvari; nici nu te puteai mișca. Preotul, bătrân, a slujit liturghia fără carte, pe dinafară, cu ochii închiși. Atmosfera bine cunoscută de neliniște, de apăsare, de suferință, de cataclism. O credință chinuită, bântuită de frică, de spaimă, de disperare, de dezastru definitiv. Și, alături de credință, este în noi o ură talmudică, o cumplită, inumană dorință de răzbunare atroce. V 23 februarie 1949 [...] Zău, cred că-mi supraestimezi talentul literar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mea, s ar putea să încep prin a îndura ceea ce era să i se întâmple lui. [...] O, Doamne, măcar de ne-am putea vedea și auzi, și mai ales, frumoasa mea dragă, măcar de-ai ieși tu nevătămată din acest cataclism universal! Draga mea, nu te supăra pe mine, dar certitudinea că nu ne vom mai vedea se înrădăcinează tot mai adânc. Deplâng inutilitatea vieții mele, sfârșitul acesta de viață, fără adăpost, fără sprijin, fără mormânt. Și pe urmă singurătatea asta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
revolta boxerilor în Extremul Orient, în China. La aceasta se adaugă criza morală, „nu mai e niciun patriotism...”, care pune capăt oricăror speranțe de relansare. Animat de un fatalism deopotrivă cronic și speculativ, Nae își face amicul martor al unui cataclism inevitabil : „S-a isprăvit ...”. Fin de siècle, fin de race, fin du monde. Naratorul însă a pre- gătit ieșirea din tablou nu pe poarta sublimului, ci pe cea a deriziunii. Climaxul adus de aceste scurtcircuite care leagă indubitabil lipsa de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Melia" și că peste două zile vom pleca spre Geneva. Când a auzit de Melia și Geneva, aparatul său auditiv probabil s-a scurtcircuitat, trompele lui Eustache prăbușindu-se peste celelalte componente, respectiv scăriță, ciocănel și nicovală, ca într-un cataclism de sfârșit de lume. Când și-a revenit, mi-a spus că "neapărat trebuie să ne vedem la o bere" și am acceptat pentru după-amiaza aceleiași zile. M-a mai întrebat dacă nu vrem să ne mutăm la Ambasadă, ofertă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sală, plecând spre lumea de dincolo, regina reîncoronată, pătată de sângele omenesc al copiilor, pătată și de umilință, după ce a Încercat să devină umană, dar nu a reușit. Triumf solitar, tragic. Apoi tăcere. Ca după o hipnoză? Ca după un cataclism? Tăcerea din Electra era diferită. Întreruptă sporadic de sunete de clopote tibetane, tăcerea Însoțea mișcarea rituală a Electrei. Nunta finală, preluată din versiunea lui Euripide, Încheia Întreaga seară, după patru ore de spectacol, cu energia sănătoasă și dătătoare de speranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
că, În ceea ce privește capacitatea de a Înmagazina impresii, copiii ruși din generația mea au trecut printr-o perioadă de geniu, de parcă destinul ar fi Încercat să fie drept cu ei, dăruindu-le mai mult decât li se cuvenea, având În vedere cataclismul care urma să lichideze toată lumea pe care o cunoscuseră. Geniul a dispărut după ce totul a fost Înmagazinat, așa cum se Întâmplă și cu ceilalți copii mai speciali, copii minune - copilași frumușei, cu capete cârlionțate, care flutură baghete de dirijor sau Îmblânzesc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Melia" și că peste câteva zile vom pleca spre Geneva. Când a auzit de Melia și Geneva, aparatul său auditiv probabil s-a scurtcircuitat, trompele lui Eustache prăbușindu-se peste celelalte componente, respectiv scăriță, ciocănel și nicovală, ca într-un cataclism de sfârșit de lume. Când și-a revenit, mi-a spus că "neapărat trebuie să ne vedem la o bere" și am acceptat pentru după-amiaza aceleiași zile. M-a mai întrebat dacă nu vrem să ne mutăm la ambasadă, ofertă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Războiului Civil. În această lucrare am înfățișat un corp uman vast rupându-se în excrescențe monstruoase de brațe și picioare trăgând unele de altele într-un delir al auto-strangulării. Drept fundal al acestei arhitecturi de carne devorată frenetic de un cataclism narcisiac și biologic, am pictat un peisaj geologic, care fusese inutil revoluționat timp de mii de ani, congelat în "cursul lui normal"". Am înfrumusețat structura moale a acelei mase uriașe de carne cu câteva boabe de fasole fiartă, căci nimeni
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
acestei brize macabre ce îmi suflă pânzele corabiei de fragilitate existențială, înaintez spre mereu alte culoare ale situației nefericite ce m-a învăluit. Labirintul mă solicită întru solitudinea mea, amplificând-o. În interiorul său, mă resimt ca fiind singurul supraviețuitor al cataclismului ființei. Este ca și cum lumea a fost arsă de un astru rebel izvorât din pedeapsa divină, iar eu sunt unicul damnat la o moarte ce nu mai moare, la un declin-prăbușire ce nu se termină nicicând. Asumându-mi statutul de muribund
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce sigilează cartea aflată în mâna absolutului personificat de o identitate tainică, de un Cineva care domnește peste întregul univers. Frângerea primelor șase peceți generează în ansamblul tabloului apocaliptic patru fenomene generale care sunt evocate repetitiv în diverse forme: survenirea cataclismelor drept majore dezechilibre naturale, apariția unor conflicte politico-militare de maximă atrocitate, izbucnirea și revărsarea unor maladii devastatoare pentru omenire și recunoașterea întru prețuire a celor aleși care invocă Divinitatea și fac apel la dreptatea deplină a acesteia. Complexitatea efectelor ruperii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Apocalipsei indicându-mi simbolic criptat doar cum aș fi în aceste ipostazieri. Astfel, e posibil ca la acel moment să fiu damnat și expus deplin nenorocirilor deschise prin ruperea peceților. Într-un astfel de context, aș trăi plăgile teribile ale cataclismelor, conflictelor războinice interumane și maladiilor devastatoare. Și poate că aș supraviețui, privind cu ochii oboselii supreme la aleșii Divinității cum sunt învăluiți de sferele protectoare ale sfințeniei celeste și însemnați cu angelice condeie. Încercând o abordarea a celor trei situații
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
exemplu, apariția iernii violente după simfoniile florale ale primăverii ar fi definită imediat drept un fenomen extrem adică așezat la extrema îndepărtată a firescului, a normei, un eveniment ne-natural ce a izbucnit în sânul naturii precum o plantă otrăvitoare. Cataclismul înseamnă absolutizarea, generalizarea acelei apariții insulare sau de periferie care este nenaturală, care este anormală. În cataclism asistăm la o răsturnare devastatoare în care ceea ce este natural devine insular sau proiectat la periferia extremă, iar ceea ce este nenatural, nefiresc se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
adică așezat la extrema îndepărtată a firescului, a normei, un eveniment ne-natural ce a izbucnit în sânul naturii precum o plantă otrăvitoare. Cataclismul înseamnă absolutizarea, generalizarea acelei apariții insulare sau de periferie care este nenaturală, care este anormală. În cataclism asistăm la o răsturnare devastatoare în care ceea ce este natural devine insular sau proiectat la periferia extremă, iar ceea ce este nenatural, nefiresc se instaurează drept extensie suverană. Cataclismul nu aduce un dezechilibru secundar ca episod secvențial, ci guvernarea și triumful
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
apariții insulare sau de periferie care este nenaturală, care este anormală. În cataclism asistăm la o răsturnare devastatoare în care ceea ce este natural devine insular sau proiectat la periferia extremă, iar ceea ce este nenatural, nefiresc se instaurează drept extensie suverană. Cataclismul nu aduce un dezechilibru secundar ca episod secvențial, ci guvernarea și triumful cuceritor al dezechilibrului. Aici natura devine non-natură și firescul universal se preschimbă în nefirescul general. Este o răsturnare în care firea este înlocuită de nefire, iar viața tinde
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și triumful cuceritor al dezechilibrului. Aici natura devine non-natură și firescul universal se preschimbă în nefirescul general. Este o răsturnare în care firea este înlocuită de nefire, iar viața tinde să se autoanihileze fraternizând cu adversara ei de drept, moartea. Cataclismele apocaliptice inversează sensul naturalului și îl întoarce împotriva omului determinând, asemeni unei rupturi în lanț, strămutarea fiecărei particule de viață în opusul ei. Ceea ce îl întâmăpină pe om, în acest caz, este partea văzută și materializată a unui astfel de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
prins în iureșul unei cotidianități sedate de ignoranțe și superficialități. Îmi port viața în medii dominate de amploarea mediocrității și agresivitatea ipocriziei pline de sine. Sunt victima compromisurilor făcute ceas de ceas cu aceste întunecări ale omului. Brusc, survine un cataclism premergător apariției apoaliptice Divine și judecății finale impuse de autoritatea absolută a acesteia. Lumea din care fac parte se fragmentează precum o statuie izbită violent de suprafețele unui material dur. Sfâșierea fulgeră totalitatea mundană care se despică în nesfârșite segmente
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în sensul că toate valorile pe care le-am investit în diferite structuri sau persoane, toate imaginile pe care le-am stabilizat în raport cu mediul ce mă învăluia se prăbușesc haotic. Astfel, îmi pierd reperele ce mă ghidau liniștindu-mă social. Cataclismul mă obligă să fiu singur. Nicio instituție, nicio funcție de control și dispunere organizatorică, niciun așezământ arhitectural și nicio persoană dragă nu mai sunt ce au fost și nu îmi mai pot garanta prezența lor în orizontul lumirii mele. La rândul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fapt, mă pierd și mă strădui să mă regăsesc, întreb angoasat și cu glasul pierit de mine însumi, interoghez mulțimile pierdute în teama finală dacă nu m-au zărit undeva. Această detașare și pierdere de sine este efectul firesc al cataclismului, este semnul că eu însumi nu doar asist la cataclism, ci devin parte a lui, devin cataclismic. Pierderea lumii implică, așadar, într-o ruptură general-catastrofică a naturii, și pierderea propriei mele persoane de către mine însumi. Aici mă rătăcesc și devin
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
angoasat și cu glasul pierit de mine însumi, interoghez mulțimile pierdute în teama finală dacă nu m-au zărit undeva. Această detașare și pierdere de sine este efectul firesc al cataclismului, este semnul că eu însumi nu doar asist la cataclism, ci devin parte a lui, devin cataclismic. Pierderea lumii implică, așadar, într-o ruptură general-catastrofică a naturii, și pierderea propriei mele persoane de către mine însumi. Aici mă rătăcesc și devin un orfan de sine al cataclismului, un nimic purtat de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nu doar asist la cataclism, ci devin parte a lui, devin cataclismic. Pierderea lumii implică, așadar, într-o ruptură general-catastrofică a naturii, și pierderea propriei mele persoane de către mine însumi. Aici mă rătăcesc și devin un orfan de sine al cataclismului, un nimic purtat de furtuna totală departe de propria identitate, de propriul contur. Devin un conținut fără formă, o culoare desprinsă de circumscrierea ce îi dădea personalitate, o pulsație declasificată care s-a pierdut pe sine și resimte cataclismul, precum
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
al cataclismului, un nimic purtat de furtuna totală departe de propria identitate, de propriul contur. Devin un conținut fără formă, o culoare desprinsă de circumscrierea ce îi dădea personalitate, o pulsație declasificată care s-a pierdut pe sine și resimte cataclismul, precum un coșmar ce a asimilat realitatea, venind din planul unei dimensiuni neomenești. În aceste momente, nicio oglindă nu îmi redă chipul, ci reflectă doar un gol, o breșă ce a rămas în urma decupării mele din siguranța de sine și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dintre libertate și viciu. Cele trei scenarii indicate de ruperea peceților apocaliptice reprezintă flageluri ce vor izbi omenirea necruțător. Desigur aș putea fi răpus, ca insignifiant membru al ei, drept om damnat printre oamenii damnați. Aș putea fi victima unui cataclism sau a unui conflict militar devastator ori a unei pandemii incontrolabile. Voi presupune, totuși, că am supraviețuit tuturor acestor grozăvii de sfârșit al omenirii și că mă voi afla în continuare viu atunci când efectele ruperii primelor șase peceți s-au
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Vasile Fabian Bob (1795-1836) au rămas puține versuri, dintre care cele mai cunoscute sunt: S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios Și merg toate dinpotrivă, anapoda și pe dos... aparținând unui poem sarcastic, cu viziunea cataclismului întoarcerii pe dos a lumii: Timp mult nu o să mai treacă și-a ara plugul pe mare, La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare: Ce-a să zic-atunci pescariul, când în ape curgătoare Îi va prinde mreaja vulturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și încă de un mediu și un moment atât de deosebite - de contrare! -, cum e cazul poeziei specific pariziene, care e baudelairismul. Spuneam de curând că noi nu putem avea industrie mare. Dar cineva ar putea imagina în orele libere cataclisme sociale europene, din care să rezulte o stare favorabilă pentru o industrie mare la noi - o stare în care să nu fim învinși în concurența mondială. A avea însă un France sau un Proust e imposibil în orice caz, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]