1,146 matches
-
of Living Waters flowing from the Humanity Divine / [...] / [...] Then Albion stood before Jesus în the Clouds / Of Heaven Fourfold among the Visions of God în Eternity" (E: 256). Chemarea lui Albion adresată Emanației sale este unul dintre cele mai frumoase catrene din poezia romantică, un pean religios al regenerării, ce face uz de elemente stilistice binare (cum sunt substantivele comune "noapte" și "zi"): "Awake! Awake Jerusalem! O lovely Emanation of Albion / Awake and overspread all Nations aș în Ancient Time / For
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
redactor la publicații din Vaslui. Membru al Cenaclului epigramiștilor al Casei de Cultură Vaslui. A colaborat la Vremea nouă, Adevărul, Flacăra Iașului, Perdaful, Urzica, Scaiul, Gazeta sporturilor, Păreri Galeriei Profesorilor Bologna, autor și coordonator al 373 tutovene, Meridianul. Prezent cu catrene în mai multe antologii, între care "În dulcele târg al Ieșilor". Tip. Pe drumul de costișe, 2001, și în volume colective. TUDOSIE, Avram D. n.1931, profesor inginer doctor în Viticultură și Oenologie, degustător (specialist în vinuri), autorizat al României
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lumini a lumii. 869 Christian Rosenkreutz, Nunțile alchimice. 870 Liviu Pendefunda, Al treilea clopot, Timpul, Iași, 2009. 871 Lucian Blaga 872 Interviu cu Liviu Pendefunda consemnat de Cassian Maria Spiridon în Poezie și ambiguitate, Poezia 2008/4. 873 Lucian Blaga, Catren, Corăbii cu cenușă. 874 Braccesco 875 Liviu Pendefunda, Al treilea clopot, Timpul, Iași, 2009. 876 Liviu Pendefunda, Prin clopot, Falii 8, în curs de apariție. 877 Nichita Stănescu 878 Mihail Crama, Amurg, Împărăția de seară, Editura Cartea Românească, București, 1979
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la rândul lor, devin manierism asumat, joc literar și existențial. De altfel, în epigrame, ca și în câteva proze experimentale, P. excelează în capacitatea de asumare a unui tipar, cultivând construcția prozodică savantă, formula prețioasă a sonetului, concentrarea „ermetică” a catrenului. În epigrame specifică este ironia casantă, exagerarea dusă la absurd, într-o manieră senin-cinică. Realitatea pe care o acoperă textul pare să-i devină umoristului, așa cum și afirmă undeva, cu totul indiferentă, ridicând-o la grația unui joc superior, eliberat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
tradiție folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră-te, mărgărite, Pe lungi fire aurite, Ca o horă luminoasă, Ca povestea mea duioasă. Basmul e frecvent evocat în epoca lui Alecsandri, nu numai de etnografi sau de culegători. Se găsește în culegerea P. Ispirescu din 1882 pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
greacă și romană, "elegia" începe, în engleză, cu cupletul sau distihul elegiac; totuși, vechii elegiaci nu se limitau la plângerea morților, lucru care se poate spune și despre Hammond și Shenstone, precursorii lui Gray. Dar Elegia lui Gray, scrisă în catrenul eroic, nu în distihuri, pune capăt, în poezia engleza, practicării elegiei ca poem personal duios scris în distihuri. Având în vedere că, după secolul al XVIII-lea, respectarea anumitor elemente formale, folosirea anumitor modele structurale a ieșit, în mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cea care, Întrerupând cursul vieții, Îi răpește persoanei valorile și, felul acesta „o scoate din lume”. Este firesc să ne Întrebăm care este rostul vieții, Întrucât totul pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
patriei, legați trup și suflet de cauza poporului liber” (1/1954). Din 1960 rubricile permanente sunt „Versuri și proză”, „Medalioane”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Revista revistelor”. Colaborează cu versuri Ioan Alexandru, Andi Andrieș, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Camil Baltazar, Lucian Blaga (Catrenele fetei frumoase, 4/1961), Demostene Botez, Radu Boureanu, Radu Cârneci, Otilia Cazimir, Const. Th. Ciobanu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu Dragomir, Victor Eftimiu (Fr. Villon recită balade, 9/1957), Ovidiu Genaru, Nicolae Labiș (Marșul celor puternici, 1/1954, Dacă toate acestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
Trebuie să bei, Căprarul sau Amarilis ș.a.) sau din Anacreon (Unui greier, Femeilor ș.a.). Tălmăciri din Shakespeare semnează State Dragomir (fragmente din Othelo), versiuni din Victor Hugo și din Giosuè Carducci dau cei doi frați Naum. Se publică inedite eminesciene (Catrene, Cugetări, teatru - Alexandru-Vodă și Gogu tatii). Nu este neglijată nici producția poetică la zi, versuri oferind Alexandru A. Naum (Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
STRIGĂTURĂ, specie a liricii folclorice care însoțește jocurile populare, unele petreceri sătești sau familiale (nunta, cumetria), precum și anumite forme de teatru popular, având o structură concisă, cel mai adesea de catren. Rostită, de obicei, în tactul muzicii, s. prezintă un ritm specific de emitere, menit să întărească acompaniamentul instrumental. Termenului consacrat îi corespund, în diferite zone etnofolclorice ale țării, numeroase alte denumiri: chiotitură, chiuitură, ciot, descântec, iuitură, horire, strigare, țipătură, țipuritură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
pasărea Phoenix se înmulțesc accentele unui umanism patetic, propriu atmosferei primilor ani postbelici (chemări la reconstrucție, la o viață nouă etc.). Poetul se acomodează, acum e mai limpede, mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează momente de liniște domestică sau configurează izbutite crochiuri peisagistice, adevărate pasteluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
1963; Cântecul dimineții, București, 1964; Drumul cu primăveri, București, 1966; Timpul nu doarme, București, 1966; Alte întâmplări de peste zi, București, 1967; Apokolokyntosis, București, 1967; Spiritul pământului, București, 1969; Hip-hip-ura, București, 1971. Traduceri: Natalia Zabila, Zidărița, București 1957; Flori de prun. Catrene chineze, București 1961; Evgheni Permeak, Pușculița bunicului, București, 1962; Irina Vorobiova, Cine... ce, București, 1962. Repere bibliografice: Magda Ursache, Ion Calovia, „Spiritul pământului”, CRC, 1969, 43; Viniciu Gafița, Bibliografie de literatură pentru copii, București, 1987, 88. A.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286045_a_287374]
-
trecut din narațiune denotă mai presus de toate modul intermedierii. Schimbarea timpului verbal ca semn pentru o modificare a perspectivei a fost de asemenea consemnată de W.J. Bronzwaer în poemul lui W.B. Yeats Leda și lebăda 120. În timp ce catrenele și prima terțină a acestui sonet conțin o descriere a acuplării Ledei cu lebăda la timpul prezent, ultima terțină conține o interogație în care eul liric din poem se întreabă care este semnificația întîmplării descrise. Perspectiva observatorului pasiv, subliniată de
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vede prins între dor și efemer, între amintiri și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T. se situează sub semnul zborului și al fugii din calea sentimentelor („ca o dulce gazelă speriată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Maurice Maeterlinck, Oaspele nepoftit, București, 1912, Interior, București, 1913, Orbii, București, 1913, Ciclul morții, București, 1914; Oscar Wilde, Poeme în proză, București, 1919, Balada temniței din Reading, București, 1936, Pagini din ..., București, 1937, Cântecul din urmă, București, 1946; Omar Khayyam, Catrene, introd. trad., București, 1932; ed. îngr. Alexandru Metea, Timișoara, 1993; Li Tai Pe, Din poeziile lui..., București, 1933; Din flautul de jad. Antologie chineză, București, 1939; Din cântecele curtezanelor japoneze, București, 1942; Eșarfe de mătase. Antologie japoneză, București, 1943; Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece) sunt mai puțin folosite. - Discursul poetic modern se alcătuiește, frecvent, din strofe inegale, care marchează astfel secvențele. Modernitatea se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume Structural, imaginarul poetic bacovian se configurează pe două planuri - cel al realității exterioare și cel al realității lăuntrice, subiective -, aflate întro relație de corespondență. Fiecare din cele două catrene - perfect simetrice la nivelul sintaxei poetice și al tiparului de versificație - dezvoltă, prin analogie, unul dintre planuri. Prima strofă schițează reperele realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
despre lume din textul poetic studiat Sub semnul dualității semantice din titlu, Ion Barbu își structurează viziunea poetică prin însumarea unor simboluri - cu un grad ridicat de ambiguitate și ermetism - prin care se figurează două modele de poeticitate. Astfel, fiecare catren alcătuiește o secvență poetică, evidențiind contrastul dintre poezia tradiționalistă, dominată de afectivitate și lirica modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului și ale celestului în strofa a doua, preponderența imaginilor auditive mai întâi, contrastiv cu dominanta sinestezică a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
inițiere prin Logos și prin Eros. Tema iubirii imposibile se asociază cu tema cunoașterii și cu cea a creației. Discursul poetic își evidențiază modernitatea prin combinarea lirismului obiectiv (lirică a rolurilor în prima secvență) cu cel narativ. Astfel, primele patru catrene închipuie un dialog între poetul menestrel și lectorul avizat, numit nuntaș fruntaș. Această „ramă“ textuală este urmată de balada propriuzisă, care vizează arhetipalul, prin „istorisirea exemplară“, prin mitul poetic. Acesta propune, ca și geometria, un posibil model al lumii, eliberat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a treia, strofa finală, este construită prin tehnica refrenului. Prin modificarea ver sului al doilea din catrenul inițial se realizează o suprapunere a celor două planuri, o suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
doilea din catrenul inițial se realizează o suprapunere a celor două planuri, o suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
altă trăsătură a acestui gen literar este prezența textuală a eului liric/pre zența instanțelor comunicării lirice. De exemplu, în poezia lui Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La nivel compozițional, prin reluarea aceleiași structuri la începutul și la sfârșitul strofei, procedeul recurenței conferă circularitate fiecărui catren și, implicit, întregii poezii. 7. Metafora somnului din enunțurile ce deschid și închid strofa finală - și dorm adânc, și dorm mereu - se construiește pe laitmotivul adormirii, sugerat în textul poetic printrun bogat câmp lexical. La nivel semantic, metafora verbală dorm
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]