4,620 matches
-
unui nou potop, corupt, inventează narațiuni de asemenea necanonice în jurul lui Iov sau a lui Cain ori descriu riguros coșmarul nașterii Leviatanului sau al pedepsirii unei cetăți. În Istorii pe care n-am să le scriu (1998), circumstanțele (spațiale, temporale, cauzale etc.) continuă să fie minime. Ficțiunile manifestă de regulă paralizia logică întâlnită în vise. Unele pretexte sunt memorabile (un bătrân își prelungește viața respirând vicios aerul din baloanele care îi umplu camera, hrănindu-se, așadar, cu răsuflarea celor care le
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
încât să se vizualizeze doar primul nivel de subsarcini. Salvați proiectul cu numele precizat anterior. Închideți proiectul. 5.6 Configurarea și utilizarea calendarelor În Project un element important în lucrul la proiect este încadrarea acestuia în timp și raportul temporal - cauzal între sarcini și subsarcini. S-a observat că specificarea numărului de zile prin incrementarea și decrementarea unui contor este relativ ușoară. Dar dacă se dorește precizare unei durate mai precise, mai specifice. Atunci se poate scrie valoarea acelei durate însoțită
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
care în anumite cazuri s-a specificat că una trebuie să înceapă când se încheie cealaltă. Acest lucru poate fi implementat mai ușor prin legarea sarcinilor adică prin precizarea sau crearea unei dependențe între ele. Dependențele între sarcini sunt legături cauzale, realizarea unei sarcini depinzând de finalizarea alteia. Astfel se pot construi adevărate rețele de sarcini, în care timpul total al finalizării proiectului nu mai depinde de suma duratelor fiecărei sarcini ci de configurația rețelei de sarcini combinată cu duratele individuale
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
pp. 219-221). Ce ne poate eventual fi de folos într-un astfel de pattern de gândire și ce nu? Oricine cunoaște c) un coeficient de corelație, chiar unul ridicat, nu ne legitimeaz) s) postul)m c) ar exista o relație cauzal). Ridicarea la p)trat a coeficientului ne permite, totuși, din punct de vedere tehnic, s) afirm)m c) am obținut un anumit procent de variație. Nu mai este astfel decât un pas pan) la a crede c) o conexiune cauzal
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cauzal). Ridicarea la p)trat a coeficientului ne permite, totuși, din punct de vedere tehnic, s) afirm)m c) am obținut un anumit procent de variație. Nu mai este astfel decât un pas pan) la a crede c) o conexiune cauzal) real) a fost identificat) și m)surat), c) relația dintre o variabil) independent) și una dependent) a fost constituit), si pan) la a uita c), dac) a fost afirmat ceva, s-a f)cut doar în leg)tur) cu fragmente
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
am putea c)uta. Chiar și pentru cei care și-au asumat responsabilitatea pentru ele, apariția teoriilor nu poate fi descris), decât în moduri nesigure și subiective. Elemente ale teoriei pot, totuși, fi identificate. Dificultatea de a trece de la speculațiile cauzale bazate pe studii factuale c)tre formul)ri teoretice, care s) ne determine s) vedem faptele în moduri particulare, este experiat) în orice domeniu. Pentru a dep)și dificultatea se impune simplificarea. La ea se ajunge în principal în urm
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si observând relațiile dintre ele. Prin experimente controlate, relația dintre fiecare pereche de variabile este separat examinat). Dup) analizarea, în mod similar, a altor perechi, factorii sunt combinați într-o ecuație, în care apar că variabile în postularea unei legi cauzale. Elementele, separate și înțelese în simplitatea lor, sunt combinate sau agregate pentru a recompune întregul, având ad)ugați timpi și mase drept coeficienți scalari, iar relațiile dintre distanțe și forțe - în funcție de legile vectoriale ale adun)rii (vezi, de exemplu, Rapoport
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
distribuția puterii, si omogene atunci cand trimit la scopurile urm)rite de state și la metodele pe care le implic). Ultimele sunt bipolare în ceea ce privește distribuția puterii, si eterogene cu privire la calit)țile statelor (1968, pp. 12-14; cf. 1965, pp. 89-100). Dac) factorii cauzali au fost identificați cu grij), atunci, categoriile s-ar putea dovedi de folos. Categoriile sunt utile dac) dau naștere unei game de aștept)ri care s) corespund) destinului istoric pe care l-au avut diferitele sisteme internaționale. Este, prin urmare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al nivelului sistemic, nu înseamn) a argumenta c) sistemul determin) atributele și comportamentul statelor, ci mai degrab) a menține deschis) întrebarea - interesant) din punct de vedere teoretic și important) din punct de vedere practic - cu privire la care anume ar fi ponderea cauzal) proporțional), în cadrul a diferite sisteme, a factorilor de la nivelul unit)ților și de la cel sistemic. Hoffmann însuși a chemat la o revoluție copernican) în politica internațional) (1959, p. 347). O asemenea revoluție ar implica gândirea politicii internaționale dintr-o perspectiv
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a înv)lui aproape totul în interiorul structurii, face imposibil) utilizarea schemei de sistem a lui Hoffmann, ca fundament al unei teorii a relațiilor internaționale care s) identifice elemente distincte, s) defineasc) diferitele niveluri de abstractizare, s) încerce s) stabileasc) relații cauzale, și s) caute s) descopere pattern-uri ale comportamentului recurent și clasific)ri ale efectelor așteptate, care ar putea fi asociate cu diferite sisteme internaționale. Instrucțiunea dat) celor care studiaz) politică internațional) se apropie primejdios de mult de urm)toarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nivelul statelor și oamenilor de stat; nivelul sistemic devine astfel unul cauzat, el nefiind deloc cauzator. Într-adev)r, e greu s) descoperi o abordare sistemic) care concepe structura că pe un construct sistemic ce are de fapt un anumit impact cauzal. Morton A. Kaplan s-ar p)rea c) este unul din puțini teoreticieni importanți, care în mod elaborat și argumentat susțin o astfel de perspectiv). Deși își numește tentativă să teoretic) ,,sistem de acțiune”, caracteristicile distinctive ale celor șase sisteme
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internaționale, Kaplan enunț) în mod firesc și corect unele asumpții simplificatoare, omițând s) scrie pe larg despre diversit)ți naționale și forțe interne. Chestiunea teoretic) relevant) r)mane totuși urm)toarea: Cum anume definește, localizeaz), apreciaz) și interrelaționeaz) el forțele cauzale care opereaz) în diferite p)rți și la diferite niveluri ale sistemului? În privința acestei chestiuni, descrierea lui Lieber și critica lui Hoffmann nu ating esențialul. S) arunc)m o privire asupra a ceea ce a reușit Kaplan. Deși Kaplan nu emite
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o singur) variabil) - sau un singur set de variabile - nu este de ajuns pentru a produce rezultatul observat. Așa-numitele variabile prolifereaz) enorm, atunci când abordarea care a fost adoptat) nu reușește s) clarifice ceea ce este important din punct de vedere cauzal, pentru subiectul în discuție. Sunt ad)ugate variabilele pentru efecte aparent necauzate. Ceea ce se omite la nivel sistemic este recuperat - dac) mai este - atribuind tr)s)turi, motivații, îndatoriri, sau orice altceva, actorilor separați. Rezultatul observat este preschimbat în cauz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sistem variaz) odat) cu schimb)rile din structur). În cazul trecerii de la un system la altul, o teorie explic) schimbarea. O teorie a politicii internaționale poate avea succes doar dac) structurile politice sunt definite în moduri care le identific) efectele cauzale și care arăt) cum variaz) aceste efecte, pe m)sur) ce structurile se schimb). Din analiza anarhiei, se pot infera ipoteze cuprinz)toare cu privire la calitatea vieții internațional-politice. Distincția între structuri anarhice de tip diferit permite elaborarea unor definiții oarecum mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) pun) accent pe interdependenta mondial), și s) vorbeasc) despre acest fenomen ca si cum toate națiunile sunt pe cale de a pierde controlul și de a deveni și mai strâns îngr)dite. Convertirea conceptelor în realit)ți, si înzestrarea lor cu fort) cauzal) reprezint) o deprindere asumat) cu ușurinț). Înalții oficiali și cei care studiaz) afacerile internaționale au scris mai demult despre balanța de putere c) ar genera r)zboi, sau c) ar menține pacea. Ei atribuie acum o realitate comparabil) conceptului de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oficiali și cei care studiaz) afacerile internaționale au scris mai demult despre balanța de putere c) ar genera r)zboi, sau c) ar menține pacea. Ei atribuie acum o realitate comparabil) conceptului de interdependent), înzestrându-l cu un puternic efect cauzal. Astfel, secretarul de stat Kissinger, care poate foarte bine s) reprezinte ambele grupuri, se întreba ,,dac) interdependenta ar avansa progresul comun sau dezastrul comun” (24 ianuarie 1975, p. 1). El a descris politică american) cu privire la Orientul Mijlociu ca fiind orientat) c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
serie de reguli care aparțin aerului bizar, impregnat de libertăți, propriu ordonării percepției din vis. Structurarea versurilor mizează pe abrevierea relațiilor uzuale dintre obiecte, pe deformarea consecuțiilor, pe raționamente false sau absurde, pe disimularea într-o exersare mecanică a mecanismelor cauzale. Uneori perspectiva acestei poezii este motivată prin adecvarea ei la o conștiință infantilă: „S-a-ntors tata din război,/ Fără cap, fără cap,/ Noi ne-am dus pe la vecini,/ Țopăind, țopăind,/ Și ne-am lăudat că tata/ N-are cap, n-are
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
mitice care operează totdeauna cu niște conținuturi concrete, excluzând abstractul și punând semnificațiile în ceva material, sensibil, spre a le putea conserva și ține sub observație 54. Ostil oricărui hazard, discursul mitizant, asemeni celui marxist, acordă o mare atenție explicației cauzale 55. De asemenea, imaginea globală asupra omenirii, asupra raportului cauză-efect, este una dintre manifestările tendinței spre explicații ultime, proprie mitului 56. E vorba de o totalitate intuitivă, diferită de totalitatea conceptuală a științei, mitul transformând relațiile provocate și totuși întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dorin La o lectură atentă și eliberată de prejudecăți, geneza comunismului românesc devine mai clară și nuanțată. Această grilă de lectură conduce nemijlocit la concluzia că regimul comunist din România nu s-a născut din neant. Chiar dacă din perspectivă strict cauzală comunismul nu poate fi considerat doar un produs endogen, trebuie să admitem că societatea românească nu a fost suficient de bine mobilată pentru a rezista experimentului utopic și a se opune exceselor sale. Nici fanariotismul nu a fost produsul exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numai teoria artei „moralist-patriotice”, tezistă așadar. Concepția lui merge spre „sinteza superioară” care, lăsând deplină libertate creatorului, nu neglijează nici elementul moral și social al artei (în sensul ridicării artistului la înalte idealuri sociale), nici influența sa asupra cititorului. Explicațiile cauzale privind geneza și rolul artei preocupă în cel mai înalt grad pe teoretician. Orice manifestare artistică este condiționată de structura fizică, nervoasă și sufletească a artistului, care, la rândul lui, este un produs al mediului natural și al împrejurărilor sociale
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
literatură, dar faza acestei critici este considerată încheiată, depășită definitiv de noile cerințe ale evoluției culturii, filosofiei și esteticii. În centrul activității criticii, în înțelesul modern, se așază opera literară, un „organism” căruia criticul trebuie să-i dea o explicație cauzală, să-i justifice apariția, raportând-o la creatorul ei (temperament, psihic, biografie) și la mediul social. Urmează apoi analiza estetică a operei, adică a puterii ei de sugestie și a mijloacelor de realizare. Criticul nu este dator să se preocupe
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei, prin exces de clasificări și prin detașarea ideologiei de cuprinsul operei. Odată cu aspectul social, teoreticianul insistă asupra determinării istorice a operei. A neglijat, însă, tradiția literară, istoria literară, ca element de explicare cauzală a fenomenului literar. Înscrierea operei într-o serie istorico-literară, înainte de a fi plasată în context social, nu se regăsește printre preocupările lui principale. El este conștient că metoda pe care o promovează se află la începuturile ei, că dificultățile sunt
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
progresul în acest sens este evident. D.-G. distinge acum mai multe straturi, „elemente”, ale creației literare: „partea estetică în general”, „partea atât de importantă, personală, specială fiecărui artist” și partea socială. Numai ultima s-ar afla într-o legătură cauzală cu structura economică a societății. Va reveni, pe larg, asupra principiilor criticii moderne în D. Panu asupra criticei și literaturii (1896), polemizând cu G. Panu pe marginea suitei de articole apărute în „Epoca literară” sub titlul Critica și literatura (1896
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
cuprind articolele despre O făclie de Paște și, îndeosebi, despre Năpasta, privită ca o dramă psihologică, cu eroi verosimili. Valabilitatea interpretărilor realizate de D.-G., îndeosebi aceea asupra lui Eminescu, a fost deseori contestată, cel puțin pe unele laturi. Explicațiile cauzale discutabile, moralismul, insuficiența receptării artistice a poeziei eminesciene, opacitatea față de semnificația general umană a comediilor lui Caragiale au erodat, în timp, valoarea acestor interpretări. Ele au fost însă primele modele de analiză coerentă, superioară, a creației marilor scriitori, primele încercări
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
nici statul român, nici capitalul străin interesat în România (iar acesta era minim), nu dispunea de sumele necesare. Alții, precum Galbraith, afirmaseră aceleași idei cu mult înainte, dar au fost ignorați. Tratată ideologic, corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine”. Experiența românească confirmă însă interpretarea sociologică ce afirmă: „capitalul străin produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]