3,300 matches
-
transcendent -, cu iluminare. Această stare permite oprirea legăturilor cauză-efect sau a ceea ce se înțelege prin karma. Acest cuvânt nu are nici o semnificație magică, așa cum în mod eronat i s-a atribuit de către europeni, ci el se referă tocmai relația de cauzalitate din Univers. În acest context, orice acțiune sau inacțiune umană are o consecință. De aici decurge logic și Samsăra - întruparea continuă a principiului vital de la ființă la ființă spre a continua legea cauzală care nu se poate împlini complet într-
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
superioare (caracteristice individualității) nu au sex; sexul are, într’o primă analiză, exclusiv rolul de reproducție al corpului grosier și este determinat în momentul concepției, deci în afara unei influențe a corpului cauzal. Ca urmare, nu există altă forță decât legea cauzalității pentru ca personalitatea să aibă un sex anume. Așa cum corpul cauzal alege reîncarnarea într’un corp grosier incipient apropiat de cerințele germenilor săi caracteristici, deci de rolul ce-l are de continuat în noua existență terestră, el (corpul cauzal) caută un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
1.2. Câteva considerații privind karma Termenul sanscrit karman nu înseamnă altceva decât activitate/acțiune, de unde derivă semnificația de înlănțuire cauzală; cu alte cuvinte, o cauză determină un efect care ajunge la rândul său cauza altui efect . Karma este legea cauzalității universale care include atât omul cât și orice altă ființă sau element în Univers , constrângând o la transmigrație indefinită . Conform părerii lui , înainte de crearea lumii materiale au fost create ființe spirituale, denumite în Biblie îngeri. Învățătura creștină arată că, urmare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
chiar dacă ideile sale nu au avut în aceste din urmă direcții ecoul extraordinar avut în altele. Conform concepției sale atât de influente, nu doar disciplina rațiunii este o reflecție a disciplinei comunitare. Categorii ale rațiunii cum ar fi timpul, spațiul, cauzalitatea și forța sunt la rândul lor reflectări ale comunității. Pentru Hume și empiriști, explicarea acestor categorii trebuie făcută în termenii experienței individuale. Pentru Kant și aprioriști, aceste categorii trebuie privite ca înnăscute, ca parte a cadrului fundamental al minții. Durkheim
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
specificul legilor sociale nuanț(nd ideea determinismului social absolut, Eminescu recunoaște importanța elementelor specifice fiecărei epoci istorice. "Judec(nd lucrurile (n legătură cu (ntreagă cugetarea lui Eminescu ș( (n mijlocul junimismului, determinismul evoluționist opus idealismului revoluționar liberal neagă puterea de cauzalitate imediată a rațiunii ca formă de cunoaștere, dar admite intrarea ca factor (n lanțul cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care Eminescu (ș( construiește fundația concepției sale militante este o dovadă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
viziune asupra lumii bazată într-o mai mare măsură pe competiție, pe realizarea intereselor private, decât aveau părinții și bunicii lor acum câteva zeci de ani. Se datorează toate acestea procesului de globalizare? Nu îmi propun aici să demonstrez o cauzalitate directă între procesul de globalizare și toate aceste schimbări care au loc în sat.. Într-un demers mai degrabă descriptiv, cum este cel de față, scopul este de a înregistra toate aceste schimbări față de modelul comunitar tradițional și pe cât posibil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
variația lui Y este explicată de variația lui X. Așadar, dacă X corelează cu 0,6 Y, atunci 0,36 din variația lui Y este explicabilă prin variația lui X . Dar, atenție, corelația nu este unul și același lucru cu cauzalitatea dacă variabilele A și B sunt corelate, nu se poate spune că A este cauza lui B. S-ar putea întâmpla ca amândouă să fie legate de un alt factor care produce variația ambelor variabile. De exemplu, absenteismul și satisfacția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
bază: cel care pedepsește omuciderea. 3.1.12. Vrednic de încredere Dumnezeu este drept și de aceea este vrednic de încredere. Contextele în care apar numele date lui Dumnezeu pe care le-am grupat în acest câmp explicitează adesea această cauzalitate. 3.1.12.1. ’Ql ’emón"h / ’Ql ’emet / ’ElohQy ’"mQn: „Dumnezău credincios” (SC); „Dumnezeu credincios” / „Dumnezeule credincios” / „Dumnezeul adevărului/ adevărat” (Blaj, G-R); „Credincios este Dumnezeu” / „Dumnezeul adevărului” / „Dumnezeul cel adevărat” (BVA); „Credincios este Dumnezeu” / „Dumnezeul adevărului” / „Dumnezeul adevărat” (BS
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Învățării, care are ca temei un contact nemijlocit (sau mijlocit) cu lumea obiectelor și fenomenelor reale, constă În sesizarea a ceea ce se ascunde dincolo de manifestările și aspectele exterioare ale lucrurilor, adică În dezvăluirea raporturilor intime și a legităților semnificative, de cauzalitate, care guvernează realitățile luate În studiu. În acest sens, Învățarea prin descoperirea adevărurilor nu se reduce la a afla ceva pentru prima oară, ci a stabili relații solide Între datele cunoscute deja și ceea ce a rămas Încă necunoscut, ajungându-se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lat. experimentum = Încercare, dovadă; verbul experiri = a Încerca, a face experiențe). Este o provocare intenționată, În condiții determinate (instalații, dispozitive, materiale corespunzătoare, variație și modificare a parametrilor etc.) a unui fenomen, În scopul observării comportamentului acestuia, al cercetării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esenței (adică a legităților care-l guvernează), al verificării unor ipoteze. Învățarea experimentală nu se reduce doar la utilizarea (mânuirea) unor instrumente sau punerea În funcțiune a unei aparaturi speciale, ci presupune o intervenție activă din partea elevilor pentru
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
căci inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate și modificate fără întrerupere. Lucrările lui Jencks nu au scăpat de critici. S-a pus problema dacă nedeterminarea constatată statistic nu a fost interpretată în mod abuziv ca lipsă de cauzalitate. Multe dintre legăturile pe care Jencks le interpretează ca fiind slabe corespund de fapt unor diferențe foarte importante în structura șanselor diferitelor grupuri sociale. Așa se explică faptul că alți cercetători care au abordat problema relației dintre școală și mobilitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Fiecare dintre situațiile de mai sus reflectă faptul că, din punct de vedere statistic, probabilitatea ca un copil să nu fie inclus într-o formă de învățământ este mai mare în categoriile enumerate decât în celelalte categorii corespunzătoare. Relația de cauzalitate nu trebuie însă presupusă. Rezultatele de mai sus ne arată doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trebuie însă presupusă. Rezultatele de mai sus ne arată doar în ce grupuri sunt mai frecvente neparticiparea sau abandonul școlar, fără a se putea infera că apartenența la acel grup constituie cauza neparticipării. Pentru a stabili relații statistice indicatoare ale cauzalității, este nevoie cel puțin de controlul simultan al variabilelor introduse în analiză, ceea ce se realizează prin procedura regresiei multiple sau a regresiei logistice. Autorul studiului la care facem referire a construit mai multe modele de regresie pe baza cărora a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1856-1939), constructivismul genetic Ă J. Piaget (189 6-1980), construcția persoanei Ă H. Wallon (1879-1962) și L.S. Vîgotski (1896-1934), cu perspectiva sa istorico-culturală asupra psihismului, relativ recent redescoperită și valorificată în Occident în cadrul psihologiei dezvoltării. Corelată celor trei modele explicative ale cauzalității dezvoltării, apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice, scepticismul, realismul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociale vizează, de regulă, influențele nocive ale situațiilor concrete de viață în care s-a aflat tânărul înainte de comiterea conduitei deviante. Condițiile favorizante cuprind, de fapt, acele împrejurări și situații externe care facilitează comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise). Noțiunea de cauzalitate nu poate fi redusă, așadar, în acest domeniu al devianței comportamentale, la o singură cauză fundamentală, ci presupune un complex de condiții, de acțiuni și motivații particulare. Desigur, este greu de surprins ponderea acestor factori individuali, sociali și favorizanți în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și funcționarea deficitară a zilei de școală, a săptămânii de lucru, a trimestrelor școlare, a vacanțelor școlare; climatul tensionat din școală; inerția manifestată de unele conduceri școlare etc. 3. Nu mai puțină importanță trebuie acordată și familiei, atunci când se abordează cauzalitatea eșecului școlar. Este cunoscut, astfel, că unele familii oferă un mediu cultural favorabil dezvoltării copilului, în timp ce altele prezintă o situație precară sub raport material, cultural și al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază, chiar de la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
s-a dovedit a fi contopirea lor ulterioară prin punerea conștientă în aplicare a metodologiei de cercetare. Această metodologie a avut un rol esențial nu numai în înțelegerea și decelarea semnificației creativității pentru existența omenirii, ci și prin procesualitatea și cauzalitatea fenomenelor istorice. Înțelegerea acestor principii ar trebui să ne poată ajuta la recunoșterea a trei aspecte istorice ale creativității. Primul se referă la importanța determinării fenomenelor istorice de cadrul temporal și de conținutul lor. „Când” determină „ce anume” va fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dintre indivizi” (p. 70). Prin aceasta se distinge cercetarea experimentală de cea psihometrică; cea din urmă urmărește diferențele individuale în absența manipulării experimentale. Tehnicile experimentale reduc complexitatea fenomenului creativ și facilitează îndeosebi o măsurare eficientă și decelarea inferențelor relevante despre cauzalitate. Se evidențiază însă o reacție adversă, deoarece manipularea poate să conducă la „diferențe induse” și să nu fie reprezentativă pentru comportamentul indivizilor în condiții naturale. Existența dualității control sau validitate intrinsecă și generalizare sau validitate extrinsecă este inerentă în studiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problematica dezvoltării. Probabil se poate spune că Wertheimer intenționa să aprofundeze un număr mai mic de probleme sau situații, în timp ce structuraliștii, fiind mai preocupați să descopere norme universale, au trebuit să cerceteze mai multe probleme ce aparțin categoriilor (spațiu, timp, cauzalitate, întâmplare). Bineînțeles, principala deosebire constă în faptul că Piaget era interesat profund de problema dezvoltării, în timp ce gestaltiștii, cu metafora-nucleu fundamentată pe perceperea momentului, au preferat să ignore problema dezvoltării. Din punct de vedere metodologic, utilizarea „metodei clinice” reprezintă cea mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În epoca modernă, chiar dacă Își construiau metaforele În jurul celebrării unor imagini din trecut. Moldovan oferea o interpretare teleologică a națiunii și statului. În viziunea sa, existența ambelor era motivată de legi ale naturii, care puteau fi exprimate În termeni de cauzalitate științifică. Universalitatea acestor legi justifica folosirea lor atât pentru a Înțelege prezentul, cât și pentru a reconstrui trecutul și pentru a face predicții asupra viitorului. De fapt, Moldovan a subliniat permanent În scrierile sale faptul că eforturile lui de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Marinescu, G., Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1936. Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938. Marinescu, G., Laboratoriile și intelectualii, București, 1920; publicat inițial În Revista Renașterea Română, 3, nr. 3, septembrie-noiembrie 1920. Mehedinți, Simion, Antropogeografia pentru clasa VI-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vorbele, pot cu ușurință să le corupă sensul” (W. Shakespeare). * G.B. Shaw ne oferă un exemplu care demonstrează faptul că „logica” este o știință care face posibil totul În interpretare: „O Primă Cauză e o contradicție În termeni, căci În Cauzalitate fiecare cauză trebuie să aibă o cauză; ca atare nu poate exista o Primă Cauză tot așa cum nu poate exista un prim centimetru Într-un cerc. Dacă admiți o dată o cauză care nu are cauză, renunți cu totul la Cauzalitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cauzalitate fiecare cauză trebuie să aibă o cauză; ca atare nu poate exista o Primă Cauză tot așa cum nu poate exista un prim centimetru Într-un cerc. Dacă admiți o dată o cauză care nu are cauză, renunți cu totul la Cauzalitate. Și dacă faci aceasta, poți la fel de bine susține că totul se creează singur. Dar aceasta se poate realiza numai dacă este «viuă. Astfel ajungi Înapoi la mister și poți la fel de bine mărturisi, În ignoranța și capacitatea ta limitată, că universul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]