5,569 matches
-
etapă în algoritmul clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom aborda pentru început studiul morfologiei dinților și arcadelor dento-alveolare, punând un accent deosebit pe structura lor funcțională. CAPITOLUL 2 CAVITATEA ORALĂ ȘI ARCADELE DENTO-ALVEOLARE 2.1. Cavitatea orală reprezintă o structură morfo-funcțională a sistemului stomatognat, necesară îndeplinirii funcțiilor sale globale: masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea cu alte sisteme vitale permite execuția unei multitudini de activitați ocazionale involunatre sau involunatre. Morfologic, cavității orale i se pot descrie delimitările - respectiv pereții și conținutul. Pereții, căptușiți cu mucoasa orală, sunt: - peretele anterior - format din buza superioară și buza inferioară unite la extremități prin două comisuri simetrice dreapta - stânga; -peretele posterior care este incomplet închis
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
superioară și buza inferioară unite la extremități prin două comisuri simetrice dreapta - stânga; -peretele posterior care este incomplet închis, prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
heterodont al dentiției umane. Toți dinții umani se încadrează în grupări cu anumite semnificații evolutive sau funcționale. 5.1. Criterii evolutive de apreciere a constituirii grupărilor dentare Dentația este termenul care desemnează totalitatea dinților prezenți la un moment dat în cavitatea orală. Sunt trei dentații consecutive: temporară, mixtă și definitivă. Dentiția - termen care exprimă totalitatea fenomenelor care determină geneza, dezvoltarea și dispariția dinților care se dezvoltă din aceeași lamă dentară. Omul este difiodont deoarece are: - dentiție primară, care se dezvoltă din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
una sau mai multe rădăcini. Conțin un spațiu intern corono-radicular, format din camera pulpară și canalele radiculare în care se adăpostește pulpa dentară. 6.1. Coroana dentară - anatomic, reprezintă porțiunea din dinte acoperită cu smalț. Clinic este porțiunea vizibilă în cavitatea orală, în funcție de nivelul inserției epiteliale. Ideal este ca dimensiunea coroanei anatomice să fie identică cu cea a coroanei clinice. Nivelul inserției epiteliului gingival și uzura dentară modifică acest raport de egalitate, coroana clinică devenind mai mare sau mică decât coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și intra-arcadice. Sub denumirea de arcadă dento-alveolară înțelegem structura morfo-funcțională care cuprinde șirurile de dinți și sistemele lor de implantare în alveolele apofizelor alveolare. Clinic, la arcadele dentare se ia în considerare un tot unitar format din componenta vizibilă în cavitatea orală, realizată din coroanele clinice ale dinților, care se corelează la componenta intraalveolară formată din rădăcinile clinice, împreună cu componenta de legătură cu alveolele. Arcada dentară este considerată completă atunci când nu este întreruptă sau scurtată și când toți dinții și-au
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea: -articulației temporo-mandibulare, mușchilor mobilizatori și arcadelor dentare care asigură procesul mecanic de fărâmițare a alimentelor sub influența informațiilor tactilo-kinestezice; -limbii, care contribuie la deplasarea alimentelor în cavitatea orală la insalivarea acestora și formarea bolului alimentar. Mișcările ei se declanșează sub influența reflexelor tactilo-gustative; -palatului, care prin rugile palatinale participă la dispersia alimentelor moi și la nivelul lor se declanșează câteva reflexe tactilo-kinestezice. Clinic se examinează și se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
capătă un aspect de jgheab, cu extremitatea anterioară retro incisiv, în palatul dur și extremitatea posterioară spre faringe. Prin contracția antero-posterioară a mușchilor limbii bolul alimentar este împins spre posterior unde, reflex, se deschide istmul faringian și bolul alimentar părăsește cavitatea orală (fig. 85). Durata impactului dentar este de 1,5 secunde, iar forța de contracție este mult mai mare. În aceste condiții de execuție permanentă a mișcărilor de degluție, dacă pe traseele de aducere a arcadelor dentare în poziție de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfologiei primare se încadrează în intervalul normalității și exprimă situația cea mai frecventă a posibilităților de existență a acestor parametri. O parte din acești parametri au o durată reală de existență scurtă comparativ cu perioada de existență a dinților în cavitatea orală. Morfologia primară a dinților suferă modificări pe măsura înaintării în vârstă a persoanei și este înlocuită cu morfologia secundară. Morfologia secundară are un caracter individualizat evident și se realizează diferit de la individ la individ. Mai mult chiar, între grupele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Baza tumorii este indurată, hiperemică și marginile tari. Dacă tumora nu este excizată precoce, ea se dezvoltă prin tegument, interesând țesuturile de legătură (conjunctiv), cartilagiul și osul, până se ajunge la o arie extinsă de distrucție, care poate interesa chiar cavitatea craniană. Durerea devine atunci severă și constantă. Atunci când nervi senzoriali sunt interesați, durerea devine insuportabilă. Pacientul poate deceda prin hemoragie, meningită sau cașecsie neoplazică [58]. Carcinoamele bazocelulare debutează într-o manieră asemănătoare, eventual sub forma ulcusului rodens, cu margini proeminente
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
pot fi de aspect alungit; -tumorile nervului optic, de exemplu meningeomul și astrocitomul juvenil, sunt localizate la meninge, în porțiunea posterioară a nervului optic. TDT poate detecta modificările produse de tumori și chisturi la nivelul structurilor adjacente: sinusurile paranazale și cavitățile intercraniene. Rezonanța magnetică nucleară (R.M.N.) Rezonanța magnetică nucleară (RMN) nu necesită utilizarea radiațiilor ionizante. În principiu, constă în aplicarea unui semnal de radiofrecvență într-un câmp magnetic intens, producându-se excitarea protonilor, după care se colectează energia emisă de acești
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
în afară și înăuntru de cantusuri. Se distinge o față anterioară, formată din 2 părți: o porțiune tarsală, situată între marginea liberă și pliul palpebral superior, paralel cu marginea liberă; o porțiune septală sau orbitară, care corespunde țesutului adipos al cavității. Cele două pliuri palpebrale orizontale se pot reuni la nivelul unghiului intern printr-un repliu cutanat vertical, denumit epicantus. o față posterioară, care este acoperită de conjunctivă și care se mulează pe globul ocular; marginile libere palpebrale au o lungime
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
amândouă în același timp [102]. Se reperează pe marginea externă a orbitei inserția ligamentului palpebral extern. Se înfinge un ac de 3,5 cm deasupra ligamentului și, după ce a traversat pielea, vârful său vine în contact cu peretele extern al cavității. Acul va fi menținut orizontal și împins îndărăt și înăuntru, urmând oblicitatea peretelui orbitar. Când vârful acului simte primul contact osos, se retrage ușor, se înclină seringa în afară și apoi se introduce din nou; după 1 cm, acul se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Scoaterea se face după secționarea firului, la una din extremitățile plăgii, prin tragerea lui de partea opusă. Sutura în opt. Se utilizează, fie pe suturarea a două planuri, fie pentru acoperirea planului profund, de către planul superficial, atunci când a rămas o cavitate după extirparea unei neoformații. Firul, după ce a fost trecut prin planurile profunde, se încrucișează și se scoate prin planurile superficiale, apoi se înnoadă. Sutura plăgii operatorii se mai poate face cu: agrafe Michel, dar acestea, lăsând cicatrici secundare, nu se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
partea opusă. Firele se vor trece și prin țesutul episcleral, pentru a se evita retracția grefei. La nivelul conjuctivei palpebrale, se va executa o grefă de mucoasă bucală pe scoică. Înlocuirea mucoasei cu piele se poate utiliza pentru refacerea unei cavități de enucleație, dacă nu se dispune de mucoasă suficientă. Grefa simplă tarsală Prelevarea se poate executa de la nivelul urechii (pe cale anterioară sau posterioară) sau a nasului. Se va conserva pericondrul pe una din fețe, pentru a favoriza aderența grefonului la
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]