1,300 matches
-
sau trei ocazii de a participa la niște evenimente internaționale numai din cauză că am crezut, eronat, că suntem din start văduviți de orice șansă, de vreme ce trebuia să concurăm cu alți est-europeni mult mai bine plasați pe scala preferințelor occidentale (polonezi, unguri, cehi, sloveni, chiar și românii din Țară), de data aceasta - se întâmpla în toamna anului 1999 - nu am făcut decât „să aplicăm” conștiincios, adică să completăm niște formulare și să trimitem dosarele cerute de organizatori, incluzând câteva pagini din textele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din pământ o orchestră de muzică populară rusească, iar instrumentiștii sunt în costume roșii. Rușii nu se dezmint. Văd cum țopăie de zor pe peron, în ritmul muzicii, o impiegată de stație. Putem coborî din tren. Scriitorii dau târcoale orchestrei. Cehii, în special, sunt foarte activi. Miroslav Hule (zis și „pescarul”, pentru aerul lui frust și pentru poveștile pe care ni le-a înșirat despre zona rustică de unde provine) îl îmbrățișează pe șeful orchestrei, în rubașcă și el, cu efuziune slavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
special, sunt foarte activi. Miroslav Hule (zis și „pescarul”, pentru aerul lui frust și pentru poveștile pe care ni le-a înșirat despre zona rustică de unde provine) îl îmbrățișează pe șeful orchestrei, în rubașcă și el, cu efuziune slavă. Celălalt ceh, Pavel Verner, care ne reproșase, la Paris, că nu am convins masele din Moldova asupra beneficiilor libertății, vorbește la mobil cu Praga. Îi relatează interlocutorului său nevăzut, dar auzit de el, secvența pe care tocmai o trăiește - o simultaneitate care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Pușkin, trei ciprioți, doi luxemburghezi și un croat se vor întreține cu rudele marelui clasic rus, omniprezent ca simbol public la Moscova. Românii noștri, Nae Prelipceanu, Andrei Bodiu și Adrian Popescu, sunt convocați, alături de pitorescul Abdullayev din Azerbaidjan, de trei cehi și un maltez, la Librăria Lublino, pentru o masă rotundă cu titlul „Biblioteca fără limite”. O întâlnire cu propriile limite și cu cele impuse de alții ne era, în schimb, rezervată nouă, basarabenilor, și altor foști „frați sovietici”. Dincolo, așadar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
timp în cele trei orașe Kaliningrad, Sankt-Petersburg, Moscova - tocmai 10 zile, unde nu au existat dialog, comunicare, dezbateri interesante, ci doar un program festivist - inflaționar și dezgustător - oferit de gazde. Totul i-a amintit de stilul sovietic-comunist, pe care ei, cehii, l-au îngropat de aproape un deceniu. Îi dau dreptate și ne promitem să ne revedem la Praga, unde voi ajunge în toamna acestui an... VITALIE CIOBANU: O secvență de la hotel, înainte de a urca în trenul spre Minsk - singurul drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
expulzat, mass-media oficiale i-au fabricat o imagine de paria. Colegii belaruși ne spun că noi, scriitorii din Literatur Express, am putea ajuta cauza libertății dacă am vorbi în lume, cu autoritatea de care dispunem, despre situația din țara lor. Cehul Pavel Verner îi întreabă abrupt pe scriitorii belaruși dacă își doresc, pe lângă renașterea culturii belaruse o democrație de tip occidental. Pentru că Lukașenko nu a fost ales de Dumnezeu, ci de popor. La Moscova, de pildă, adaugă Verner, scriitorii ruși i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
adresa de e-mail pe un pliant și ne promitem să păstrăm legătura... S-a făcut destul de târziu, mi-e frig și foame. VITALIE CIOBANU: Batem străzile până spre miezul nopții, o echipă multinațională - români, lituanieni, portughezul Paulo Teixeira și doi cehi. Ajungem într-o zonă traversată de o rețea deasă de linii de tramvai, blocuri cenușii din anii ’60 înțesate cu birouri și reclame. Pe undeva, pe aici, trebuie să fie și redacția Gazetei Wyborcza, condusă de Adam Michnik - cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în acest „oraș-erou”, care nu se poate despărți decât cu nostalgie de trecut. La Moscova se simte un alt aer, mai proaspăt, pe bulevarde, în vechiul „Arbat”, unde am flanat cu „contrafortiștii”, prietenii mei, europeni autentici, cu Nicolae Prelipceanu și cehul Miroslav Hule. Și Minskul, retras în sine, îl țin minte, și, apoi, Varșovia cu bisericile pline de tineri și Novîi nu doar faimoasa Starîi Miasto, cartier cultural și cultual, catolic, unde vechimea și noul dialoghează convingător. Și, în fine, Berlinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și micile întreprinderi de zece sau douăzeci de muncitori, ateliere etc., ca și mii de imobile dintre care multe aparțineau unor inși neînstăriți, simpli burgheji, simpli cetățeni. Iată prima mare eroare a comuniștilor români - în comparație cu tovarășii lor din nord, unguri, cehi, est-germani sau poloneji care, aplicând aceeași politică a etatizării forțate, s-au oprit la o anumită limită, neconfiscând mii și mii de imobile pe care statul nu avea cum să le administreze. (România e azi cutreierată de mii de procese
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Manolescu ar trebui să împartă cu el meritul uriaș de a fi susținut și implantat în coasta dogmatismului comunist o literatură de primă mână, făcând astfel posibilă regăsirea valorilor și criteriilor antebelice. Dacă pe plan strict politic, în raport cu polonezii sau cehii, de exemplu, noi, românii, nu sclipim prea tare - a nu se uita totuși deceniul de rezistență în munți! -, în cultură, în creație, cred eu, a avut loc o luptă nu mai puțin semnificativă! Mulți uită că regimul comunist nu era
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
țară rămasă în urmă, cu conștiința cetățenească așa de scăzută, în care demagogia face atâta rău. Prostia și-a dat mâna cu inconștiența ca să slujească fie neisprăviți, fie vicleni. Mâhnirea sporește când văd, într-un stat nou cum e cel ceh, atâta ordine, energie și simț practic. Situația Cehoslovaciei e cu mult mai grea, fie din pricina Germaniei, fie din pricini lăuntrice. (Slovacii și minoritățile dau raporturilor de aici mai multă asprime decât stările similare de la noi); totuși observ la ei o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de aici mai multă asprime decât stările similare de la noi); totuși observ la ei o putere care va trece desigur peste multe năcazuri și peste care un dușman, oricât de tare, nu va putea trece. Un asemenea popor (vorbesc de cehi) ajuns la conștiința deplină cetățenească nu poate fi redus. Chiar dacă l-ar înghiți cu forța, Germania s-ar îmbolnăvi în aceiași clipă de indigestie și ar trebui ca să zic așa să-l dea înapoi. În stările de la noi nu problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca un robot, căruia deodată i-a sărit un șurub. Livezeanu îmi spunea că la Praga Germanii au hotărât să afecteze venitul pe o zi al tramvaelor unei opere de asistență de la Berlin. În ziua aceea, zi grea de iarnă, Cehii din Praga au circulat toată ziua pe jos. Mi-a mai spus și altele de rezistența pasivă a Cehilor în care ei se arată neîntrecuți. * La Academie d. Iorga a reproșat d-lui Petrovici și d-lui Caracostea că au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să afecteze venitul pe o zi al tramvaelor unei opere de asistență de la Berlin. În ziua aceea, zi grea de iarnă, Cehii din Praga au circulat toată ziua pe jos. Mi-a mai spus și altele de rezistența pasivă a Cehilor în care ei se arată neîntrecuți. * La Academie d. Iorga a reproșat d-lui Petrovici și d-lui Caracostea că au participat cu colaborări de laudă la numărul festiv al "Gândirii", închinat d-lui Nichifor Crainic. Cred că vreme de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sigismund de Ankt-Georg și Berthold Edlerbach. Roth urma să fie încoronat ca rege. În fața acestei amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8.000 de călăreți greu înarmați și 4.000 de mercenari, care luptau pedestru, cehi și slovaci, sub comanda lui Jean Jiskra. Regele era hotărât să înăbușe nu numai răscoala din Transilvania, dar să pornească și împotriva Moldovei. O afirmă Bonfinius și acest lucru a fost remarcat de I. Ursu („Nam in Transylvanos et Moldavos
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un succes răsunător, așa cum îl prezintă el într-o fetih-nâme trimisă la Constantinopol după încheierea campaniei. În scrisoarea sa, Baiazid numea Chilia ca fiind „cheia țării”, iar despre Cetatea Albă scria că „prin situația ei, este cheia biruințelor asupra leșilor, cehilor, rușilor și ungurilor și este un centru de negoț pentru ținuturile megieșe”. Într-o scrisoare trimisă raguzanilor, Baiazid considera că Chilia este „cheia și poarta pentru toată Țara Moldovei și Ungariei și cele de la Dunăre”, iar Cetatea Albă numită aici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dorneanu, Dumitru Tudosia. Erau foarte cinstiți și vrednici. Cei de la câmp se țineau de vorbă. Din august 1916 până la jumătatea lui februarie 1917 am stat în Bacău în strada Fabricilor. Eu am stat în gazdă la un mecanic Edmund Vișek, ceh de obârșie. Pe soția lui o chema Maria. Amândoi erau oameni foarte buni și primitori. De multe ori ne-au poftit la masă la ei. Ne-au cinstit și omenit. Și ne-am despărțit în condiții foarte bune. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tonic. Constatând că nu avea intenția să abordeze vreun diplomat, l-am îndemnat să mergem să discutăm cu unul dintre șefii de misiune ai țărilor socialiste, crezând că poate aceștia îi sunt mai apropiați. Haideți, tovarășul ambasador, să discutați cu cehul sau bulgarul, eventual, cu polonezul. Nu, dragă, nu mă simt prea bine. Du-te dumneata, pe mine mă găsești aici. Dar nu pot să vă las singur, nu e politicos din partea mea. Mergi, nu-ți face griji, nu este nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nordul Africii, de Africa neagră, de China și de Asia în general, de țările nordice, de America în primul rând. Când vine vorba de Bulgaria, Ungaria, Serbia, România, Slovacia... seismograful imaginarului occidental rămâne mut. Au reușit doar albanezul Kadare și cehul Kundera să evoce puțin acest spațiu est-european, sau mai nou Andrei Kurkov, un rus care trăiește la Kiev. Geografic vorbind, această zonă parcă nu are impact metafizic, parcă îi obosește pe occidentali. Care sunt păcatele literaturii române care o fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
frumoasa lună plină la care priveam atunci așa de tristă și emoționată, dar care acum mi se părea vestitoare de știri bune de la ai noștri. Toate îngrijorările de atunci se schimbaseră în speranțe, revoluția rusă ne reda Basarabia, atitudinea polonezilor, cehilor și slovacilor ne promitea dez membrarea Austriei, turbarea ungurilor ne-o confirma. Credeam în constituirea Ucrainei independente, prin urmare un vad puternic spre Rusia. Ne închipuiam alipirea Austriei cu Ger mania și pacea Europei pe baze normale și liniștitoare, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un loc în trilogia aus triacă. Madalena Rosetti a avut la dejun pe prințul de Reuss, care i-ar fi vorbit de revolte grave la Pesta și la Viena. Tot din Austria trebuia să piară monstrul cu multe capete. Ungurii, cehii, slavii erau fățiș contra. Se schimbau ministerele și clocoteau popoarele. Rusia se zbătea ca un corp fără cap. În Germania socialiștii se agitau și se adevereau vorbele soldaților de la Pasărea că numai prin revolta poporului se va ajunge la pace
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primiseră nimic timp de patru zile. S-a întrebat atunci de ce atâți unguri - 47 regimente de unguri, 53 de austrieci. O voce: „Nu e adevărat! Regimentele austriece sunt compuse aproape numai din unguri“. Din nou, nici un răspuns, „căci pe români, cehi și slavi nu-i mai puteau băga în luptă“, dezertau în masă, înțeleseseră că nu mai trebuiau să moară pentru o cauză vrăjmașă neamului lor. În Rusia, cu toată pacea, nici o siguranță: contele Mirbach pie rea asasinat la Moscova, în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se susține ideea educației artistice în școală: Die Kunst in die Schule (Arta în școală, 1887) de ALFRED LICHTWARK, Die Künstlerische Erziehung der deutschen Jungend (Educația artistică a tineretului german, 1893) de KONRAD LANGE etc. (3, p. 13). În 1897, cehul FRANZ CIZEK a deschis la Viena o școală de artă infantilă, a cărei activitate se întemeia pe ideea libertății și spontaneității copilului ca o condiție a dezvoltării capacității creatoare, a manifestării sale plenare. În școala lui Cizek desenul după model
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pronunțată foarte moale. Un ungur, foarte isteț dar vorbind cu inconfundabilul accent unguresc, pronunțând toate vocalele cu gura încordată (ä, ö, ü). Se spunea că un azilant este un om care în viața lui a piedut totul, în afară de accent. Un ceh cu multă personalitate și cu mult simț al umorului și mulți, mulți alții. Această perioadă a fost pentru mine o trăire deosebită, plină de conținut și de învățăminte, o fereastră deschisă către lumea largă, o fereastră directă, fără gratii, fără
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
s-a întrunit un parlament exclusiv german, la care au participat și delegați din Imperiul Habsburgic. Paralel cu întrunirea germanilor a fost organizat la Praga un congres al slavilor, care și-a deschis lucrările la începutul lunii iunie. Sub influența cehilor, reprezentanții au sprijinit un program austro-slav, care prevedea reorganizarea monarhiei în unități naționale autonome, o acțiune ce urma să întărească influența populațiilor ei slave. Imperiul nu era deci să fie dizolvat, ci transformat într-o federație de națiuni. Aceste întruniri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]